Staţiuni climaterice şi balneoclimaterice (B)

BALA, staţiune balneoclimatericã, de interes local, cu izv. de ape minerale sulfuroase, oligominerale (hipotone), termale (23,5–29,5°C) şi nămol terapeutic, indicatã în cură externă pentru tratarea afecţiunilor reumatismale, ginecologice şi ale aparatului locomotor, iar în cură internă pentru ameliorarea gastritelor, colecistitelor, insuficienţelor hepatice şi bolilor renale in comuna Bala din jud. Mehedinţi.

BALTA ALBĂ, staţiune balneoclimaterică in comuna cu acelasi nume din jud. Buzău. Apa minerală a lacului Balta Albă, clorurată, slab sulfatată, sodicã, slab magnezianã, hipotonã, precum şi nãmolul sapropelic de pe fund sunt cunoscute, încã din anul 1847, ca având calitãţi terapeutice deosebite, fapt ce a determinat dezvoltarea ulterioarã a staţiunii balneoclimaterice, unde se pot trata bolile reumatismale, neurologice periferice (pareze uşoare, sechele dupã polineuropatii), ginecologice (insuficienţã ovarianã, metroanexitã cronicã), dermatologice (unele eczeme, neurodermite, ichtioze), endocrine (hipotiroidite, hipoovarie puberală, mixedem) ş.a.

BÁLVÁNYOS, staţiune balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare pemanentă, situatã în partea central-esticã a României (jud. Covasna), la poalele M-ţilor Bodoc şi Puciosu (Carpaţii Orientali), la 775–800 m alt., la 67 km NE de municipiul Sfântu Gheorghe. Climã moderatã, cu temp. medii anuale de 6°C şi precipitaţii ce însumeazã c. 900 mm anual. Are numeroase izvoare cu ape minerale carbogazoase, feruginoase, calcice, hipotone, indicate în tratarea afecţiunilor cardiovasculare (hipertensiune arterială, insuficienţă mitrală şi aortică, arteriopatii periferice, varice) şi a bolilor asociate (nevrozã astenicã, gastrite cu aciditate scãzutã etc.). Staţiunea a început sã se dezvolte dupã anul 1895, când s-a construit primul hotel. În apropiere se află Peştera de Sulf sau Grota Sulfuroasã, amintitã documentar, prima oarã, în 1349 (prima descriere a peşterii şi a împrejurimilor dateazã din 1744), care are în partea inferioarã un strat de dioxid de carbon constant, rezultat al emanaţiilor post-vulcanice, care determină moartea prin sufocare a oricărei vietãţi care pãtrunde aici. Pe Dealul Bálványos (1 041 m) se aflã ruinele Cetãţii Pãgânilor (sec. 10–13).

BARAOLT, staţiune balneoclimaterică (Biborţeni) in depresiune intramontană cu acelasi nume din SV Carpaţilor Orientali.

BAZNA, staţiune balneoclimaterică in comuna cu acelasi nume din jud. Sibiu, de interes general, cu funcţionare permanentă, cu izv. de ape minerale cloruro-sodice, iodurate, bromurate, hipertone, indicate în tratarea afecţiunilor reumatismale, neurologice periferice (pareze, paralizii posttraumatice, sechele dupã poliomielitã sau dupã polineuropatii), ginecologice (insuficienţã ovariană, cervicite, metroanexite cronice), posttraumatice (stări dupã entorse, luxaţii, fracturi), endocrine ş.a. Primele informaţii scrise despre apele minerale şi cura balnearã dateazã din 1749. În 1843 a fost înfiinţată oficial „Staţiunea de cură Bazna”.

BĂDEŞTI, staţiune balneoclimatericã de interes local, situatã în raza com. Bârla, jud. Argeş, în Câmpia Găvanu-Burdea, la 170 m alt., pe stg. râului Cotmeana, la 60 km S de Piteşti. Climat de câmpie, cu veri calde (22°C în iul.) şi ierni reci (–3°C în ian.). Numeroase izv. cu ape minerale clorurate, sulfuroase, iodurate, hipertone, termale (52°C) indicate pentru tratarea afecţiunilor reumatismale, a celor neurologice periferice (pareze uşoare, sechele dupã poliomielitã), a stãrilor prepuberale la copiii hiperponderali, a afecţiunilor aparatului locomotor (devieri ale coloanei vertebrale, ale membrelor inferioare, hiperlaxitate şi instabilitate capsulo-ligamentarã şi musculo-articularã) etc.

BĂICOI, staţiune balneoclimatericã în localitatea componentă Ţintea a oraşului Băicoi din jud. Prahova ( oraşul Băicoi).

BĂILE DRÂNCENI, staţiune balneoclimaterică de interes local (din 1 iul. 1965), situatã în raza com. Drânceni, jud. Vaslui, în zona de contact a Pod. Central Moldovenesc cu terasele şi lunca largă a Prutului, la 160 m alt., la 24 km NE de municipiul Huşi. Climã continentalã de dealuri şi podiş (temp. medie anualã 9°C). Apele minerale de aici, sulfuroase, cloruro-sodice, bicarbonatate, iodurate sunt indicate în tratarea bolilor reumatismale, a celor digestive (gastrite cronice hipoacide în stadiul incipient, colon iritabil), hepato-biliare (dischinezie biliarã) şi ginecologice.

BĂILE EPISCOPEŞTI Băile 1 Mai.

BĂILE EPISCOPIEI Băile 1 Mai.

BĂILE FELIX, staţiune balneoclimatericã de interes general, cu funcţionare permanentă, situatã în NV României (jud. Bihor), în arealul com. Sânmartin, în zona de contact a Câmpiei Miersigului (Câmpia de Vest) cu Dealurile Oradei, la 140 m alt., la 8 km S de municipiul Oradea şi la 22 km SE de Borş (punctul de frontierã, rutier, cu Ungaria). Haltã de c.f. Climã temperat-continentalã, cu slabe influenţe oceanice dinspre vest, cu veri nu prea cãlduroase (media lunii iul. 21°C) şi ierni blânde (media lunii ian. – 2°C), cu temperaturi medii anuale în jur de 10,6°C. Numeroase izvoare minerale cu ape termale (20–48°C), sulfatate, sodice, calcice, bicarbonatate, slab radioactive, cunoscute încã de la începutul mileniului 2. Renumitã pentru tratarea afecţiunilor reumatismale degenerative, inflamatorii şi abarticulare, a celor neurologice centrale şi periferice (hemipareze, parapareze etc.), ginecologice (metroanexite, tulburãri de menopauzã), posttraumatice, endocrine etc., staţiunea dispune de baze moderne de tratament, fiecare hotel fiind dotat cu instalaţii pentru bãi calde cu ape minerale în cãzi, bazine cu apã mineralã termalã pentru kinetoterapie, instalaţii pentru împachetãri calde cu nămol şi parafină, instalaţii pentru fizioterapie, pentru aerosoli etc., permiţând tratamentul balnear în condiţii optime şi în sezonul rece al anului. Numeroase săli de gimnasticã medicalã, saune, piscine acoperite şi în aer liber, ştranduri cu ape termale, terenuri de sport etc. Din Băile Felix se organizeazã excursii în M-ţii Apuseni, la staţiunea Stâna de Vale şi la peşterile Meziad şi Urşilor. Clădirea ştrandului vechi „Apollo” (1900). În staţiunea Bãile Felix se aflã o bisericã din lemn de gorun, cu hramul “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, datând din anul 1785, adusã aici dupã ce a fost demontatã de pe amplasamentul ei din curtea Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea şi reasamblată la Băile Felix în anul 1992. Iniţial, aceastã bisericã din lemn s-a aflat în satul Brusturi, com. Brusturi, jud Bihor, de unde a fost demontatã în 1961 şi reasamblatã (în 1962) în curtea Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea.

BÃILE GOVORA oraşul Băile Govora.

BĂILE HEBADIEI oraşul Băile Herculane.

BĂILE HERCULANE oraşul Băile Herculane.

BĂILE HOMOROD, staţiune balneoclimatericã sezonieră, de interes local (este localit. componentã a oraşului Vlăhiţa, jud. Harghita), situatã în E Pod. Transilvaniei, la poalele M-ţilor Harghita, la 756 m alt., pe cursul superior al râului Homorodu Mic, la 35 km V de municipiul Miercurea-Ciuc. Numeroase izv. cu ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, clorurate, sodice, calcice, magneziene, feruginoase, hipotone indicate, în curã internã, pentru tratarea bolilor tubului digestiv, a celor hepato-biliare (dischinezie biliarã, colecistite cronice), a afecţiunilor endocrine (hiperestrogenism, sindrom ovarian de menopauzã etc.). Buvete.

BĂILE 1 MAI, staţiune balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentã, situatã în NV României, în arealul satului Haieu, com. Sânmartin, jud. Bihor, într-o regiune de dealuri piemontane, la 140 m alt., în cadrul unui parc natural de stejari seculari, la 6 km SE de municipiul Oradea şi 2 km NE de Băile Felix. Climă continentală moderată, cu slabe influenţe oceanice dinspre V, cu ierni blânde şi veri lipsite de cãlduri excesive. Temperatura medie anualã este de c. 10,5°C, iar precipitaţiile însumează aproximativ 650 mm/anual. Numeroase izvoare cu ape minerale termale (20– 48°C), bicarbonatate, calcice, sulfatate, slab radioactive. Staţiunea este indicatã pentru tratarea afecţiunilor reumatismale degenerative, inflamatorii şi abarticulare, a celor posttraumatice (stãri dupã luxaţii, entorse, fracturi), ginecologice (metroanexite cronice, tulburări de menopauzã sau de pubertate), neurologice centrale şi periferice (hemipareze, stãri dupã operaţii pe măduvă sau dupã traumatisme vertebrale) etc. Sanatoriu de recuperare a copiilor cu deficienţe locomotorii. În apa termală a pârâului şi lacului Peţea din staţiune (4 ha), cu temperaturi constante de 30°C, trãiesc melcul Melanopsis parreyssi (relict terţiar), peştele endemic roşioara de apă caldă (Scardinus racovitzae) şi se dezvoltã o specie rară de nufăr de tip subtropical (Nymphaea lotus var. thermalis), relict terţiar, declarat monument al naturii. Cazinou (sec. 20). Înainte de 1956 a purtat numele de Bãile Episcopeşti sau Bãile Episcopiei.

BĂILE OLĂNEŞTI  oraşul Băile Olăneşti.

BĂILE TUŞNAD  oraşul Băile Tuşnad.

BĂIŢA, staţiune balneoclimaterică de interes local, cu funcţionare permanentă, situatã în NV României, în zona Dealurilor Dejului, la 257 m alt., pe stg. văii Someşului Mic, în raza municipiului Gherla, la 42 km NE de Cluj-Napoca. Numeroase izv. cu ape minerale bicarbonatate, slab sulfuroase, hipotone indicate în tratarea afecţiunilor reumatismale, a celor neurologice periferice (pareze uşoare, sechele dupã poliomielitã) şi ginecologice (insuficienţã ovarianã, cervicite cronice etc.).

BĂLŢĂTEŞTI, staţiune balneoclimaterică in comuna cu acelasi nume din jud. Neamţ, de interes general, cu funcţionare permanentã, cu izv. de ape minerale cloruro-sodice concentrate, sulfatate, unele magneziene, iodurate şi bromurate, cunoscute din anul 1810, dar valorificate intens de la sf. sec. 19. Primele analize chimice ale apelor minerale de aici au fost fãcute în 1839 de medicii I. Cihac şi Franz Humpel. Apele minerale de la Băltăţeşti, medaliate cu aur la Expoziţiile de la Paris (1900) şi Bucureşti (1906), sunt foarte eficiente în tratarea afecţiunilor reumatismale, a celor posttraumatice (stãri după operaţii pe articulaţii şi muşchi, dupã entorse, luxaţii şi fracturi), neurologice periferice (pareze, sechele dupã poliomielită şi polineuropatii), endocrine (sterilitate ovariană), dermatologice etc. Sarea de Băltăţeşti, extrasã din apa minerală, este comercializată în scopul folosirii acesteia pentru băi la domiciliu. Dupã dec. 1989, din cauza lipsei de fonduri, Baza de tratament a fost temporar dezafectată.

BÂRLA, staţiune balneoclimaterică ( satul Bădeşti, comuna Bârla, jud. Argeş).

BIBORŢENI, staţiune balneoclimaterică sezonieră, de interes local, situatã în partea central-esticã a României (jud. Covasna), în raza oraşului Baraolt, în Depr. Baraolt, la 490 m alt., la 45 km NV de municipiul Sfântu Gheorghe. Climat de dealuri, sedativ. Numeroase izvoare cu ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, feruginoase, sodice, calcice, magneziene, hipotone, cunoscute şi exploatate din 1892, indicate atât ca ape de masã, cât şi pentru tratarea afecţiunilor tubului digestiv (gastrite cu aciditate crescutã, gastro-duodenite cronice, diabet), ale rinichilor şi cãilor urinare (curã de diurezã dupã infecţii urinare tratate şi vindecate, fãrã sechele, prezenţa bacteriureei), ale celor hepato-biliare (dischinezie biliarã, litiazã biliarã), endocrine, cardiovasculare ş.a. Instalaţii pentru bãi calde şi reci; buvete pentru curã internã. Staţie de îmbuteliere a apelor minerale. Bisericã din sec. 15, azi biserică reformată, cu fragmente de frescã originare, descoperite în 1972, pictate în stilul Renaşterii italiene (restaurãri în 1973). Vezi şi oraşul Baraolt, jud. Covasna.

BILBOR, staţiune balneoclimatericã sezonierã situatã în depresiunea omonimã din Carpaţii Orientali, în comuna cu acelaşi nume din jud. Harghita, de interes local, cu veri rãcoroase (temp. medie a lunii iul. este de 14°C) şi ierni friguroase şi lungi (media termicã a lunii ian. este –6°C). Apele minerale carbogazoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, hipotone, cu conţinut bogat în fluor, sunt folosite în curã internã pentru tratarea afecţiunilor hepato-biliare (dischinezie biliarã, colecistitã cronicã necalculoasã), a bolilor tubului digestiv (gastrite cronice hipoacide, constipaţii cronice, colite cronice) etc. (→ şi comuna Bilbor, jud. Harghita).

BIXAD, staţiune balneoclimatericã sezonierã în comuna cu acelaşi nume, de interes local, cu climat de dealuri, sedativ-indiferent şi cu izv. de ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, clorurate, sodice, sulfuroase, calcice, magneziene, indicate în tratarea bolilor tubului digestiv (gastrite cronice cu aciditate scãzutã, tulburãri funcţionale ale colonului), a afecţiunilor hepato-biliare (dischinezie biliarã), a celor metabolice şi de nutriţie etc. Buvete pentru curã internã cu ape minerale.

BIZUŞA-BĂI, staţiune balneoclimatericã permanentã, de interes local, situatã în NV României, în raza com. Ileanda (jud. Sălaj), pe dr. râului Someş, în NV Pod. Transilvaniei, la 240 m alt., la 42 km NV de municipiul Dej. Climat de coline, sedativ-indiferent, influenţat de pãdurile de fag şi stejar din împrejurimi. Temp. medie anualã este de c. 8,5°C. Verile sunt rãcoroase (media termicã a lunii iul. este de 20°C), iar iernile reci (media lunii ian. –4°C). Precipitaţii moderate (650–700 mm/anual). Numeroase izv. cu ape minerale sulfuroase, bicarbonatate, sulfatate, sodice, calcice, magneziene, hipotone indicate în tratarea afecţiunilor hepato-biliare (dischinezie biliarã), a celor renale şi ale cãilor urinare (stãri dupã infecţii urinare tratate medicamentos), a afecţiunilor reumatismale degenerative (spondiloze, artroze, poliartroze) şi abarticulare (tendinoze, tendomioze, periartritã scapulohumeralã) etc.

BOCICOIU MARE, staţiune balneoclimatericã, în satul Crãciuneşti din comuna Bocicoiu Mare (). Conacul „Szaploncsay Zoltan” (1848–1849), azi şcoalã, în satul Tisa.

BOGDA, staţiune balneoclimatericã de interes local in comuna cu acelaşi nume, cu izv. de ape minerale carbogazoase, feruginoase, iodurate, oligominerale (mineralizare totalã 717,7 g/litru), indicate pentru tratarea afecţiunilor reumatismale, ginecologice, ale rinichilor şi cãilor urinare etc. Buvete pentru curã cu apã mineralã. Aici se organizeazã tabere de varã pentru vacanţa elevilor.

BOGHIŞ, staţiune balneoclimatericã sezonierã, de interes local (în satul Boghiş din comuna Boghiş), cu izvoare de ape minerale sulfuroase, bicarbonate, sodice, hipotone, termale (43°C), indicate în tratarea afecţiunilor ginecologice şi ale aparatului locomotor. Stabiliment balnear şi bazin cu apã mineralã în aer liber.

BORCA, staţiune balneoclimatericã ( comuna Borca, jud. Neamţ).

BORSEC, renumitã staţiune balneoclimatericã de interes general, cu funcţionare permanentã, în oraşul cu acelaşi nume din jud. Harghita, cu izvoare de ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, alcalino-feroase, hipotone, cunoscute şi recomandate pentru acţiunea lor tãmãduitoare încã din 1594. În 1767, Borsec figura printre cele mai importante staţiuni balneare. În 1803 ing. vienez Johann Günther şi Anton Zimmethausen au luat în arendã izvoarele cu ape minerale de la Borsec pe timp de 28 de ani, organizând îmbutelierea apelor minerale în sticle pentru folosirea lor ca ape de masã, iar în 1884 a luat fiinţã Staţia de îmbuteliere a apelor minerale. În 1889 a început exploatarea zãcãmintelor de turbã pentru „bãi calde cu nãmol”. Recunoaşterea internaţionalã a calitãţilor terapeutice ale apelor minerale de la Borsec a fost confirmatã de acordarea mai multor distincţii de-a lungul anilor: Medalia de merit la Târgul Internaţional de la Viena (1873); Medalia de argint şi Diploma de onoare acordate în 1876 la Expoziţiile internaţionale de la Berlin şi, respectiv, Trieste; Diploma de onoare la Expoziţia Internaţionalã de la Paris (1878). Medalia de aur la Expoziţia Internaţionalã de la Poznań/Polonia (2004); Cea mai bunã apã mineralã din lume, Berkeley Spings, S.U.A. (2004); Medalia de aur, specialã, la Selecţia Mondialã a calitãţii de la Bruxelles (2005). Medicii specialişti indicã staţiunea Borsec pentru tratarea afecţiunilor cardiovasculare (insuficienţã mitralã şi aorticã compensatã, hipertensiune arterialã, varice), endocrine (hipertiroidie, boala Basedow, stãri prepuberale la copii supraponderali), a celor hepato-biliare (dischinezie biliarã, colecistite cronice necalculoase), a bolilor tubului digestiv (gastrite cronice hipoacide, constipaţii cronice, colite cronice nespecifice), ale rinichilor şi cãilor urinare etc. Numeroase buvete pentru curã internã cu apã mineralã. Staţiunea balneoclimatericã Borsec a fost declaratã ca atare în anul 1953, iar ca oraş în 1956 (   şi oraşul Borsec).

BORŞA, staţiune climatericã şi de odihnã ( oraşul Borşa).

BOZIORU, staţiune balneoclimatericã ( satul Fişici din comuna Bozioru din jud. Buzău).

BRAN, staţiune climatericã ( comuna Bran, jud. Braşov).

BRĂDETU, staţiune balneoclimatericã de interes local, situatã în depresiunea omonimă, la 624 m alt., pe cursul superior al râului Vâlsan, în raza com. Brăduleţ, jud. Argeş, la 60 km N de Piteşti. Climã de depresiune intradeluroasã, cu temp. medii anuale de 7,5°C (în iul. media termicã este 17°C, iar în ian. –4°C) şi precipitaţii moderate (750 mm anual). Numeroase izv. cu ape minerale sulfuroase, clorurate, sodice, bicarbonatate, iodurate, indicate pentru tratarea afecţiunilor renale şi ale cãilor urinare (litiază recentă, necomplicatã, stãri dupã infecţii urinare, tratate medicamentos), ale bolilor tubului digestiv (gastrite cronice hipoacide, tulburãri funcţionale ale colonului), hepato-biliare (dischinezie biliară), endocrine (stări prepuberale la copiii hiperreactivi, sindrom ovarian de menopauzã) etc. Climatul subalpin, reconfortant, cu aer curat, ozonat, lipsit de praf şi alergeni, este recomandat atât în convalescenţe, cât şi pentru tratarea asteniei, a stărilor de surmenaj fizic şi intelectual. Biserică de schit, cu hramul „Înălţarea Domnului” (sec. 15), cu picturi murale din 1761.

BRĂDULEŢ, staţiune balneoclimatericã ( comuna Brãduleţ, jud. Argeş).

BREAZA, staţiune climaterică şi de odihnă de interes general, cu funcţionare permanentã, in oraşul omonim dn jud. Prahova, cu climat de deal, sedativ-indiferent, cu veri răcoroase (media termicã în iul. 19°C) şi ierni puţin friguroase (media termicã a lunii ian. –3°C). Staţiunea este indicată pentru ameliorarea stãrilor de debilitate, a surmenajului fizic şi intelectual, a nevrozelor astenice, în convalescenţã cu stare generală bună.

BREB, staţiune balneoclimaterică de interes local, cu funcţionare permanentã, situatã în extremitatea nord-vestică a României, în Depr. Maramureş, în raza com. Ocna Şugatag (jud. Maramureş), pe valea pârâului Breboaia, la poalele de NE ale M-ţilor Gutâi, la 748 m alt., la 24 km SE de municipiul Sighetu Marmaţiei. Climat de munţi mijlocii, tonic-stimulant şi izvoare cu ape minerale bicarbonatate, carbogazoase, sulfatate, sulfuroase, clorurosodice, calcice, magneziene, indicate în tratarea afecţiunilor gastrointestinale, hepato-biliare etc. Agroturism.

BREZOI, staţiune climatericã ( oraşul Brezoi, jud. Vâlcea).

BUGHEA DE SUS, staţiune balneoclimatericã sezonierã în comuna cu acelaşi nume din jud. Argeş, de interes local, cu izvoare de ape minerale sulfuroase, clorurate, sodice, iodurate, slab bicarbonatate, indicate pentru tratarea afecţiunilor tubului digestiv (gastrite hipoacide cronice, colon iritabil), a celor hepato-biliare (dischinezie biliarã), urinare (rare colici renale), endocrine (stãri prepuberale la copii cu temperament hiperreactiv, sindrom ovarian de menopauzã) etc. Buvete pentru curã internã cu apã mineralã.

BUŞTENI, staţiune balneoclimatericã şi de odihnã oraşul Buşteni.

BUZIAŞ, staţiune balneoclimatericã in oraşul cu acelasi nume din jud. Timiş, de interes general, cu funcţionare permanentã, cu climat sedativ-indiferent (ierni blânde, cu medii termice în jur de 0°C, şi veri plãcute, cu temp. medie de 21°C) şi izv. cu ape minerale carbogazoase, bicarbonate, unele feruginoase, clorurate, sodice, calcice, magneziene. Prima încercare de punere în valoare a caracterului terapeutic al apelor minerale datezã din 1805, dar captarea primului izv. mineral pentru tratament a avut loc în 1811 pus în valoare de balneologul Gheorghe Ciocârlan. Primele stabilimente balneare au fost construite în 1819, când localit. a fost declaratã staţiune balnearã. Apele minerale de aici sunt indicate, îndeosebi, pentru tratarea maladiilor cardiovasculare (stãri dupã infarct miocardic, cardiopatie ischemicã, insuficienţã mitralã şi aorticã compensatã, hipertensiune arterialã, sechele dupã flebite superficiale etc.), cât şi ale celor digestive (gastrite cronice cu hipoaciditate, colon iritabil), hepato-biliare, metabolice şi de nutriţie etc. Sanatoriu balnear. Buvete pentru curã internã cu apã mineralã. Staţie de îmbuteliere a apelor minerale.