BAHNA, depresiune tectonicã şi de eroziune diferenţialã, situatã în zona de contact dintre M-ţii Mehedinţi şi Podişul Mehedinţi, pe valea râului Bahna, la 175–250 m altiudine, având forma unui culoar lung de circa 9 km şi lat de 2,5–3 km. Relief de dealuri cu altitudini de 200–300 m (dealurile Alion, Cucuiu, Cioaca Mare, Drãnic ş.a.), terase şi lunci. Climã cu influenţe submediteraneene, cu temperaturi medii anuale de 8–11°C şi precipitaţii moderate (700–850 mm anual). Pãduri de gorun (Quercus petraea) şi cer (Quercus cerris); tufişuri cu elemente termofile (liliac, cãrpiniţã, mojdrean, scumpie ş.a.). Culturi agricole; pãşuni şi fâneţe naturale. Rezervaţia paleontologicã Bahna-Iloviţa.
BAIA MARE, depresiune tectono-erozivã, în partea de Nord Vest a României, cuprinsã între M-ţii Oaş şi Gutâi la Nord şi Nord Est, Dealurile Chioarului la Sud şi Sud Est, Dealurile Sãlajului la Sud Vest şi Dealurile Asuajului la Vest, cu largã ieşire spre Câmpia Someşului în partea de Nord Vest. Drenatã de Someş şi afluenţii sãi Lãpuş (cu Sãsar), Bârsãu, Asuaj ş.a. Suprafaţa: circa 675 km2. Relieful se compune din douã trepte principale: piemonturile şi glacisurile marginale, cu altitudini de 200–350 m, luncile şi terasele cu altitudini de 140–200 m. Climã blândã, de adãpost, cu temperaturi medii anuale de 9,5°C şi precipitaţii variabile (650–1 050 mm/anual). Pãduri de castan cu fructe comestibile, grupate într-o rezervaţie care ocupã o suprafaţã de 50 ha, cu exemplare seculare, în care se întâlnesc, în proporţie mai micã, şi alte specii de arbori (gorun, carpen, tei, fag). Culturi de cereale; pomiculturã (meri, peri, pruni); viticulturã; legumiculturã. Creşterea animalelor. Exploatãri de minereuri complexe pe rama nordicã a depresiunii. Izvoare cu ape minerale. Zonã turisticã ce graviteazã în jurul municipiului Baia Mare.
BARAOLT, depresiune intramontanã, tectono-erozivã, în partea de Sud Vest Carpaţilor Orientali, limitatã de Dealul Dugãu (847 m altitudine) şi M-ţii Perşani la Vest, de M-ţii Harghita la Nord şi de M-ţii Baraolt la Sud. Are formã tentacularã, pe direcţia râurilor care o brãzdeazã (Baraolt, Cormoş, Vârghiş), cãtre partea ei sudicã evidenţiindu-se mica Depresiune Aita, drenatã de râul cu acelaşi nume. Relief colinar (400–500 m altitudine) şi de terase. Exploatãri de lignit (Cãpeni, Vârghiş, Racoşul de Sus) din prima jumãtate a secolului 19 şi pânã în prima jumãtate a secolului 20, de calcar (Vârghiş), diatomit (Filia) şi de balast. Izvoare cu ape minerale (Biborţeni, Vârghiş ş.a.)
BÂRSA, Depresiunea Bârsei ~, depresiune de origine tectonicã, în partea de Vest a Depresiunii Braşov, cuprinsã în zona de curburã internã a Carpaţilor Orientali. Din punct de vedere morfologic este o câmpie netedã, aluvio-proluvialã, slab fragmentatã, cu altitudinea medie de 510 m, în cadrul cãreia se detaşeazã şi o zonã piemontanã şi de mãguri. Climã rãcoroasã, cu inversii de temperaturã. Drenatã la Est de râul Olt, care adunã, între localitãţile Bod şi Feldioara, un mãnunchi de afluenţi. Soluri fertile, cultivate cu cereale, cartofi, sfeclã de zahãr, in pentru fuior. Cunoscutã şi sub denumirea de Ţara Bârsei. Prima menţiune documentarã despre Ţara Bârsei dateazã după 7 mai 1211, când în aceastã zonã au fost colonizaţi cavalerii teutoni cu scopul de a apãra graniţa de Sud Est a Transilvaniei şi care, în perioada instalãrii lor (1211–1225) au construit cetãţile Feldioara şi Codlea. În diplomele acordate cavalerilor teutoni se fac referiri la Terra Blachorum (sau Ţara Românilor), identificatã cu Ţara Fãgãraşului.
BEIUŞ, depresiune tectonicã, de tip golf, în partea de Vest a M-ţilor Apuseni, limitatã de M-ţii Pãdurea Craiului, la Nord, de M-ţii Vlãdeasa şi Bihor, la Est şi Sud Est şi de M-ţii Codru-Moma, la Sud Vest, cu largã comunicaţie spre Nord Vest (mai întâi cu Dealurile Vestice şi apoi cu Câmpia de Vest). Spre Sud-Sud Est, Depresiunea Beiuş înainteazã pânã în zona oraşului Vaşcãu. Suprafaţa: 825 km2 (55 km lungime; 8–25 km lãţime). Drenatã în partea centralã de râul Crişu Negru cu numeroşii lui afluenţi (Crişu Pietros, Tãrcãiţa, Finiş, Beiuşele, Valea Roşie ş.a.). Relieful este format dintr-o treaptã mai înaltã (250– 600 m altitudine) a dealurilor piemontane, cu aspect rotunjit (numite local „doaburi”), intens fragmentate de afluenţii râului Crişu Negru, şi o treaptã mai joasã (120–250 m altitudine) a luncilor şi teraselor. Climã blândã, de adãpost (media termicã anualã 9–10°C), cu precipitaţii bogate (800 mm/anual). Vegetaţia naturalã este constituitã din pâlcuri de pãduri de fag şi stejar, pãşuni şi fâneţe. Exploatãri forestiere, de marmurã (Vaşcãu, Chişcãu) şi de calcar (Vaşcãu, Borz, Cãrpinet). Aici se gãsesc municipiul Beiuş şi oraşele Ştei, Vaşcãu şi Nucet. Cunoscutã şi cu numele Ţara Beiuşului.
BILBOR, depresiune intramontanã, de baraj vulcanic, situatã la 950–1 100 m altitudine, la contactul zonei eruptive cu formaţiunile cristalino-mezozoice din Carpaţii Orientali, între M-ţii Cãliman (la Nord Vest), Giurgeu (la Vest şi Sud Vest) şi Bistriţei (la Est şi Nord Est), drenatã de cursul superior al râului Bistricioara. Relief colinar şi de terase. Climã rece (temperatura medie anualã este de circa 4°C). Exploatãri de turbã. Izvoare cu ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, calcice etc. Pãduri de molid pe pantele munţilor înconjurãtori. Aici se aflã staţiunea balnearã cu acelaşi nume şi o rezervaţie naturalã floristicã (mlaştina cu borviz „Pârâul Dobreanului”), extinsã pe o suprafaţã de 3,5 ha.
BISTRA, culoar depresionar de origine tectonicã, cu direcţie Est-Vest, situat între M-ţii Poiana Ruscãi, la Nord şi M-ţii Ţarcu, la Sud, strãbãtut de râul Bistra. Lungime: 27 km; lãţimea maximã: 2 km; suprafaţa: 58 km2. Comunicã spre Est, prin pasul Poarta de Fier a Transilvaniei, cu Depresiunea Haţeg.
BISTRIŢA, Depresiunea Bistriţei ~, micã depresiune intracolinarã, în zona Dealurilor Bistriţei, drenatã de râul Bistriţa ardeleanã, la 360–500 m. altitudine. Relief de terase şi lunci.
BORSEC, depresiune intramontanã, tectono-erozivã, în Carpaţii Orientali, dominatã de M-ţii Giurgeu, la Sud-Sud Vest, şi de M-ţii Bistriţei, la Est-Nord Est, drenatã de Valea Vinului (afluent drept al râului Bistricioara). Suprafaţa: 30 km2. Relief colinar şi de terase joase. Climã rãcoroasã (media termicã anualã 4°C) şi precipitaţii bogate (800 mm/anual). Pãduri de rãşinoase. Numeroase izvoare cu ape minerale. Importantã zonã turisticã.
BOZOVICI, Depresiunea ~ → Almãj, Depresiunea ~.
BRAD, depresiune intramontanã, de origine tectonicã, situatã în partea de Sud Vest a M-ţilor Apuseni, între M-ţii Bihor, la Nord şi Est, M-ţii Metaliferi, la Sud şi Vest, şi M-ţii Codru-Moma, la Nord Vest, drenatã median, pe direcţie Sud Est-Nord Vest, de râul Crişu Alb. Suprafaţa: 320 km2. Lungime: 40 km; lãţime: 8–10 km. Relieful este format dintr-o treaptã înaltã, constituitã dintr-o succesiune de dealuri piemontane, intens fragmentate, cu altitudini de 380–450 m şi alta joasã (250–350 m altitudine), alcãtuitã din terasele şi lunca râului Crişu Alb. Depresiunea Brad se compune din trei bazinete depresionare, bine conturate: Hãlmagiu, în Nord Vest, Vaţa, în partea centralã şi Brad, în Sud Est. Climã rãcoroasã (media termicã anualã 7–8°C) şi precipitaţii abundente (900–1 000 mm/anual). Vegetaţia naturalã este formatã din pãduri de fag şi stejar, şi pãşuni şi fâneţe naturale. Zãcãminte auro-argentifere şi de cãrbune brun.
BRAŞOV, depresiune intracarpaticã, de origine tectonicã, formatã la sfârşitul perioadei levantine (Pliocen) şi începutul Erei cuaternare, situatã în curbura internã a Carpaţilor, în zona de contact a Carpaţilor Orientali cu cei Meridionali. Este cea mai mare şi mai tipicã depresiune intramontanã din Carpaţii româneşti, înconjuratã de M-ţii Baraolt, Bodoc şi Nemira (la Nord), de M-ţii Vrancei (la Est), M-ţii Buzãului (la Sud Est), de M-ţii Ciucaş, Piatra Mare, Postãvaru, Bucegi, Piatra Craiului (la Sud), de M-ţii Ţagla, Mãgura Codlei şi M-ţii Perşani (la Vest) şi drenatã de cursul superior al râului Olt şi afluenţii sãi. Suprafaţa: circa 3 900 km2. Lungimea: 125 km (Zãrneşti–Breţcu); lãţimea: 15–20 km. Are aspectul unei întinse câmpii aluvio-proluviale, cu mai multe ramificaţii sub formã de golfuri sau culoare depresionare (Râşnov– Zãrneşti, în Sud Vest, Mãieruş, în Nord-Nord Vest ş.a.) şi mai multe trepte de relief (lunci foarte largi, joase şi mlãştinoase, terase, câmpii piemontane de 550–700 m altitudine şi dealuri submontane de 700–850 m altitudine, mai fragmentate). Este constituitã din trei mari compartimente: Depresiunea Bârsei (Ţara Bârsei sau Depresiunea Braşov propriu-zisã), în Sud Vest, Depresiunea Sfântu Gheorghe, în partea centralã şi Depresiunea Târgu Secuiesc, în Nord Est. Climã rãcoroasã (temperaturi medii anuale de 6–8°C), cu frecvente inversii de temperaturã în anotimpul rece (acest fapt a determinat ca în comuna Bod, judeţul Braşov, sã se înregistreze minima absolutã a ţãrii, –38,5°C, la 25 ianuarie 1942) şi precipitaţii atmosferice care cresc cantitativ de la 550 mm, în zona luncilor joase, pânã la 850 mm, în regiunea piemontanã. Culturi de cereale, de cartofi, in, sfeclã de zahãr, plante pentru nutreţ etc. Creşterea animalelor (bovine, bubaline, ovine ş.a.).
BRĂDETU, micã depresiune de eroziune, situatã în zona de contact a Muscelelor Argeşului cu prelungirile sudice ale M-ţilor Fãgãraş, strãjuitã la Vest de Dealul Chiciura (1 218 m altitudine) şi strãbãtutã de râul Vâlsan.
BREBU, depresiune de eroziune, situatã în Subcarpaţii Prahovei, dezvoltatã în bazinul inferior al râului Doftana, în formaţiuni predominant marno-argiloase. Suprafaţa: circa 16 km2. Extinsã pe circa 8 km lungime şi 1,5–2 km lãţime. Relief de lunci, de terase (60–80 m înãlţime faţã de albia râului Doftana) şi de dealuri cu înãlţimi de 550–750 m, afectate de mici abrupturi şi unele alunecãri. Climat de deal, cu temperatura medie anualã în jur de 7°C, cu ierni friguroase (media termicã a lunii ianuarie este de –3°C), veri rãcoroase (în iulie temperatura medie este de 17°C) şi precipitaţii moderate (800 mm anual). Pantele dealurilor sunt acoperite cu livezi, fâneţe şi pãşuni naturale, iar în partea lor superioarã se extind pãduri de foioase, în care predominã gorunul (Quercus petraea).
BREŢCU, Depresiunea ~ → Târgu Secuiesc, Depresiunea ~.
BREZOI-TITEŞTI, Depresiunea ~ → Loviştea, Depresiunea ~.
BRUSTUROASA, Depresiunea ~ → Agãş, Depresiunea ~.