RĂDĂUŢI, depresiune de origine erozivo-aluvionară, situată în partea de Nord-Nord Vest a Podişului Sucevei, la 360–380 m altitudine, străbătută de râurile Suceava şi Suceviţa, ale căror terase şi lunci largi sunt dezvoltate în depozitele aluvionare pleistocene. Suprafaţa: peste 600 km2. Dispusă pe direcţie Nord Vest-Sud Est, pe circa 35 km lungime şi circa 20 km lăţime maximă, Depresiunea Rădăuţi se află în zona de contact a Obcinei Mari cu Podişul Sucevei, spre care înaintează tentacular sub formă de golfuri depresionare, iar prin intermediul culoarelor văilor Suceava şi Suceviţa are strânse legături funcţionale cu zona montană. Peste fundamentul alcătuit din calcare albe de vârstă senonian-cenomaniană, care aparţine Platformei Podolice, se află un strat de gresii şi nisipuri, suprapus de formaţiuni tortoniene cu anhidrit (groase de 850 m) şi apoi de depozite sarmaţiene (marne, argile cu intercalaţii de nisipuri, gresii micacee), groase de circa 250 m şi de depozite aluvionare pleistocene. Depresiunea Rădăuţi, ca de altfel întregul Podiş al Sucevei, prezintă largi văluriri ale stratelor componente, evidenţiind în relief boltiri uşoare sub forma unor domuri puţin proeminente. Climă rece, cu temperaturi medii multianuale în jur de 7°C, cu ierni friguroase (medii lunare sub –5°C) şi veri răcoroase (18–20°C). Precipitaţiile medii anuale însumează circa 650 mm. Culturi de plante tehnice (in, cânepă ş.a.), cartofi, castraveţi, varză, plante pentru nutreţ, cereale ş.a. Extinse suprafeţe cu păşuni şi fâneţe naturale. Aliniamentul dealurilor Leahu, Brădet, Colnic şi Osoi împarte Depresiunea Rădăuţi în două compartimente: Depresiunea Rădăuţi şi Depresiunea Horodnic.