Depresiuni (R)

RĂDĂUŢI, depresiune de origine erozivo-aluvionară, situată în partea de N-NV a Pod. Sucevei, la 360–380 m alt., străbătută de râurile Suceava şi Suceviţa, ale căror terase şi lunci largi sunt dezvoltate în depozitele aluvionare pleistocene. Supr.: peste 600 km2. Dispusă pe direcţie NV-SE, pe c. 35 km lungime şi c. 20 km lăţime max., Depr. R. se află în zona de contact a Obcinei Mari cu Pod. Sucevei, spre care înaintează tentacular sub formă de golfuri depresionare, iar prin intermediul culoarelor văilor Suceava şi Suceviţa are strânse legături funcţionale cu zona montană. Peste fundamentul alcătuit din calcare albe de vârstă senonian-cenomaniană, care aparţine Platformei Podolice, se află un strat de gresii şi nisipuri, suprapus de formaţiuni tortoniene cu anhidrit (groase de 850 m) şi apoi de depozite sarmaţiene (marne, argile cu intercalaţii de nisipuri, gresii micacee), groase de c. 250 m şi de depozite aluvionare pleistocene. Depr. R., ca de altfel întregul Podiş al Sucevei, prezintă largi văluriri ale stratelor componente, evidenţiind în relief boltiri uşoare sub forma unor domuri puţin proeminente. Climă rece, cu temp. medii multianuale în jur de 7°C, cu ierni friguroase (medii lunare sub –5°C) şi veri răcoroase (18–20°C). Precipitaţiile medii anuale însumează c. 650 mm. Culturi de plante tehnice (in, cânepă ş.a.), cartofi, castraveţi, varză, plante pentru nutreţ, cereale ş.a. Extinse suprafeţe cu păşuni şi fâneţe naturale. Aliniamentul dealurilor Leahu, Brădet, Colnic şi Osoi împarte Depr. R. în două compartimente: Depr. Rădăuţi şi Depr. Horodnic.