Peşteri (H)

HUDA LUI PAPARĂ, peşteră în partea de Vest a României, situatã în zona de Nord Vest a M-ţilor Trascău (în masivul Bedeleu), la obârşia pârâului Valea Morilor, pe versantul drept al văii Arieş, la 697 m alt. şi la o adâncime de 123 m, la 4 km Sud de satul Sălciua de Jos, jud. Alba. Lungimea galeriilor: 5 200 m. Cunoscutã din anul 1839. Peşterã activã, cu orientare Nord-Sud, strãbãtutã de pârâurile Valea Poienii şi Ponor, având numeroase sãli, cascade şi sifoane. Intrarea în peşterã este foarte îngustã, are circa 40 m înãlţime şi o lãţime la bazã de circa 6 m, ocupatã de un lac, adânc de 2 m şi lung de circa 50 m. Sala Minunilor, situatã la c. 200 m de la intrare, cea mai mare (102 m înălţime, 56 m lungime şi 92 m lăţime) şi mai interesantã, adãposteşte atât stalactite uriaşe, cât şi o puzderie de stalactite subţiri şi curbate (numite anemolite), care stau agãţate de tavan ca nişte franjuri. În peşterã se aflã un depozit gros şi imens de chiropterit (excremente de la lilieci). Temp. aerului este de 10–11°C în coridorul principal şi 13–20°C în Sala Minunilor. Faunã cavernicolã bogatã (lilieci, pãianjeni, melci, insecte etc.). Peştera Huda lui Paparã prezintã mai multe aspecte apreciate ca superlative: este peştera cea mai dificilã, cea mai denivelatã, cu cea mai înaltã galerie, cel mai lung curs de apã subteran şi cel mai bogat debit, cu cea mai mare colonie de lilieci din Europa (circa 84 000 de exemplare, care aparţin la 9 specii) şi cel mai mare depozit de chiropteit. Greu accesibilã şi imprcticabilã pentru turişti. Termenul Huda este un regionalism cu înţeles de groapã, gaurã în pãmant, peşterã, adãpost, cale îngustã. Declaratã rezervaţie speologicã.