Piemonturi (P)

PIEMONTUL GETIC (PODIŞUL GETIC sau PLATFORMA GETICĂ), mare unitate geografică, cu aspect deluros şi de podiş uniform, cuprinsă între Subcarpaţii Getici (la N), râul Dâmboviţa (la E), Câmpia Română (la S) şi Dunăre (la V). Din punct de vedere geologic, Piemontul Getic este format dintr-o cuvertură groasă de depozite fluvio-lacustre (prundişuri, nisipuri, marne, argile), acoperită de depozite loessoide de diferite grosimi. Întreaga stivă de depozite sedimentare paleogene şi mio-pliocene a Piemontului Getic (care structural şi genetic aparţine Depresiunii Getice), cu grosimi de mii de metri, se sprijină pe fundamentul scufundat al cristalinului carpatic. Depozitele sedimentare sunt  purtătoare de bogate zăcăminte de hidrocarburi şi numeroase straturi de lignit. Nota dominantă a reliefului Piemontului Getic este dată de culmile piemontane alungite, orientate N-S, separate de culoare largi de văi consecvente (conform cu înclinarea generală N-S) şi de creste (povârnişuri pe capete de strat, orientate mai ales către N). Interfluviile apar sub forma unor culmi rotunjite care se lărgesc treptat către S, unde capătă înfăţişarea unor poduri netede, puţin afectate de procesele de modelare, fiind considerate ca un podiş ce provine dintr-o câmpie piemontană înaltă. În cadrul Piemontului Getic se deosebesc două sectoare pr.: sectorul piemontan deluros (în N), cu alt. cuprinse între 500 şi 650 m şi sectorul câmpiei colinare (în S), cu alt. de 200–300 m. La V de aliniamentul râurilor Gilort–Jiu se extind Dealurile Jiului, Piem. Motrului şi Piemontul Bălăciţei, iar la E de aliniamentul Gilort–Jiu se succed Piemontul Olteţului (între Jiu şi Olt), Piem. Cotmeana (între Olt şi Argeş), Gruiurile (sau Dealurile) Argeşului şi Piemontul Cândeşti (între Argeş şi Dâmboviţa). Climă temperată, cu influenţe mediteraneene (temp. medie anuală oscilează între 9 şi 11°C) şi precipitaţii medii anuale de 500–600 mm (cu valori mai mari în lunile mai, iun. şi oct.). Râurile mari (Motru, Jiu, Gilort, Olteţ, Olt, Argeş), care traversează Piemontul Getic, au debite bogate, unele dintre ele amenajate hidroenergetic (Argeş, Olt, Motru). Râurile care izv. din zona de dealuri au debite semipermanente. Vegetaţia naturală este reprezentată prin păduri de gorun, uneori în amestec cu fag (în N şi E) şi de păduri de cer şi gârniţă (în S). În luncile râurilor sunt zăvoaie de plop, salcie şi anin. Mari suprafeţe de teren sunt acoperite cu pajişti secundare mezoxerofile şi mezofile. Piemontul Getic reprezintă o importantă zonă pomi-viticolă, petroliferă (Ţicleni, Iancu Jianu, Băbeni, Bogaţi ş.a.) şi carboniferă (bazinul Motru– Rovinari). Piemontul Getic este unul dintre cele mai bine populate areale ale României, unde valorile densităţii depăşesc, în unele locuri, 150 loc./km2.