PIEMONTUL GETIC (PODIŞUL GETIC sau PLATFORMA GETICĂ), mare unitate geografică, cu aspect deluros şi de podiş uniform, cuprinsă între Subcarpaţii Getici (la Nord), râul Dâmboviţa (la Est), Câmpia Română (la Sud) şi fluviul Dunărea (la Vest). Din punct de vedere geologic, Piemontul Getic este format dintr-o cuvertură groasă de depozite fluvio-lacustre (prundişuri, nisipuri, marne, argile), acoperită de depozite loessoide de diferite grosimi. Întreaga stivă de depozite sedimentare paleogene şi mio-pliocene a Piemontului Getic (care structural şi genetic aparţine Depresiunii Getice), cu grosimi de mii de metri, se sprijină pe fundamentul scufundat al cristalinului carpatic. Depozitele sedimentare sunt purtătoare de bogate zăcăminte de hidrocarburi şi numeroase straturi de lignit. Nota dominantă a reliefului Piemontului Getic este dată de culmile piemontane alungite, orientate Nord-Sud, separate de culoare largi de văi consecvente (conform cu înclinarea generală Nord-Sud) şi de creste (povârnişuri pe capete de strat, orientate mai ales către Nord). Interfluviile apar sub forma unor culmi rotunjite care se lărgesc treptat către Sud, unde capătă înfăţişarea unor poduri netede, puţin afectate de procesele de modelare, fiind considerate ca un podiş care provine dintr-o câmpie piemontană înaltă. În cadrul Piemontului Getic se deosebesc două sectoare principale: sectorul piemontan deluros (în Nord), cu altitudini cuprinse între 500 şi 650 m şi sectorul câmpiei colinare (în Sud), cu altitudini de 200–300 m. La Vest de aliniamentul râurilor Gilort–Jiu se extind Dealurile Jiului, Piemontul Motrului şi Piemontul Bălăciţei, iar la Est de aliniamentul Gilort–Jiu se succed Piemontul Olteţului (între râurile Jiu şi Olt), Piemontul Cotmeana (între râurile Olt şi Argeş), Gruiurile (sau Dealurile) Argeşului şi Piemontul Cândeşti (între râurile Argeş şi Dâmboviţa). Climă temperată, cu influenţe mediteraneene (temperatura medie anuală oscilează între 9 şi 11°C) şi precipitaţii medii anuale de 500–600 mm (cu valori mai mari în lunile mai, iunie şi octombrie). Râurile mari (Motru, Jiu, Gilort, Olteţ, Olt, Argeş), care traversează Piemontul Getic, au debite bogate, unele dintre ele amenajate hidroenergetic (Argeş, Olt, Motru). Râurile care izvorăsc din zona de dealuri au debite semipermanente. Vegetaţia naturală este reprezentată prin păduri de gorun, uneori în amestec cu fag (în Nord şi Est) şi de păduri de cer şi gârniţă (în Sud). În luncile râurilor sunt zăvoaie de plop, salcie şi anin. Mari suprafeţe de teren sunt acoperite cu pajişti secundare mezo-xerofile şi mezofile. Piemontul Getic reprezintă o importantă zonă pomi-viticolă, petroliferă (Ţicleni, Iancu Jianu, Băbeni, Bogaţi ş.a.) şi carboniferă (bazinul Motru – Rovinari). Piemontul Getic este unul dintre cele mai bine populate areale ale României, unde valorile densităţii depăşesc, în unele locuri, 150 loc./km2.