Huedin

Date generale

Oraşul Huedin se află în partea de Nord Vest a României, în provincia istorică Transilvania, în zona de Vest-Sud Vest a judeţului Cluj, în depresiunea cu acelaşi nume, la 556-650 m altitudine, pe cursul superior al Crişului Repede, la intersecţia paralelei de 46°52′00′′ latitudine nordicã cu meridianul de 23°02′00′ longitudine esticã, la 50 km Vest-Nord Vest de municipiul Cluj-Napoca. Din punct de vedre demografic, Huedin face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 9 527 loc. (la 1 ian. 2019), din care 4 630 loc. de sex masc. şi 4 897 fem. Supr.: 61,2 km², din care 5,8 km² în intravilan; densitatea: 1 643 loc./km². În ultimii 160 de ani, evoluţia demograficã a Huedinului a fost în continuã creştere, cu excepţia perioadei celui de-al Doilea Rãzboi Mondial când numãrul locuitorilor a înregistrat o uşoarã scãdere ajungând la 5 121 loc. (în 1941). Astfel, dacã în 1850 în Huedin locuiau 1 939 de persoane (din care 1 710 maghiari, 111 evrei, 62 rromi, 33 români, 4 germani şi 19 loc. aparţinând altor etnii), în anul 1900 numãrul acestora ajunsese la 4 482 (din care 4 105 maghiari, 316 români, 42 germani şi 19 loc. aparţinând altor etnii), în 1930 la 5 401 (din care 2 883 maghiari, 1 137 români, 1 018 rromi, 328 evrei, 16 germani şi 19 loc. aparţinând altor etnii), în 1966 la 6 970 (din care 3 635 români, 3 143 maghiari, 171 evrei, 9 germani şi 12 loc. aparţinând altor etnii), iar în 1992 s-au înregistrat 9 460 de suflete (din care 5 621 români, 3 070 maghiari, 762 evrei şi 7 loc. aparţinând altor etnii). La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 9 346 loc., 5 282 de persoane erau români (56,5%), 2 598 maghiari (27,8%), 1 057 rromi (11,3%) şi 409 loc. (4,4%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt din 20-31 oct. 2011, s-au înregistrat 5 669 ortodocşi (60,7%), 2 484 reformaţi (26,6%), 445 penticostali (4,8%), 126 romano-catolici (1,3%), 75 greco-catolici (0,8%) şi 547 loc. (5,8%) aparţineau altor confesiuni (baptişti, Martorii lui Iehova, creştini după evanghelie, adventişti de ziua a şaptea, unitarieni ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Oraşul Huedin este un important nod rutier şi feroviar al judeţului Cluj, cu o staţie de cale ferată situată pe linia Oradea – Cluj-Napoca, dată în folosinţă la 7 septembrie 1870. Din punct de vedere economic, se remarcã faptul cã, în ultimii ani, aproape toate fabricile existente în oraşul Huedin au intrat în faliment (cea de mobilã, cea de produse lactate, de confecţii, de tricotaje ş.a.), practic oraşul Huedin rãmânând fãrã o activitate economicã. În oraş funcţioneazã un muzeu de istorie şi etnografie, o casã de culturã (din 1961), modernizatã în anii 2008 şi 2012, o bibliotecã publicã, datând din anul 1951, azi cu peste 26 000 de volume, ş.a.

Istoric

Sãpãturile arheologice efectuate în arealul oraşului Huedin au scos la ivealã vestigii neolitice, din Epoca bronzului, din prima Epocã a fierului/Hallstatt (urmele unei fortificaţii) şi din secolele 4-5. În perimetrul oraşului a mai fost descoperit un tezaur monetar alcãtuit din 3 000 de pise emise în secolele 15-17 în Polonia. Situatã pe vatra anticei aşezãri cunoscutã sub numele Crisius, localitatea Huedin apare menţionatã documentar pentru prima oarã în 1332, într-un registru papal, ca aşezare ruralã cu numele Sacerdos de Villa Hunad, iar peste un secol, respectiv în 1437, ca orãşel (oppidum) cu mai multe meşteşuguri (dulgheri, fierari, cojocari, croitori, curelari ş.a.). Locuitorii Huedinului au participat la Rãscoalele ţãrãneşti din anii 1437 şi 1514. În perioada 31 august 1940 – 25 octombrie 1944, pe atunci comuna Huedin, împreunã cu partea de Nord-Vest a Transilvaniei, a fost parte componentã a Ungariei horthyste ca urmare a Dictatului fascist de la Viena din 30 august 1944, când Germania hitleristã şi Italia fascistã au cedat aceastã parte a României Ungariei horthyste. Declarat oraş în anul 1961, Huedin are în subordine administrativã localitatea componentã Bicãlatu, atestatã documentar în anul 1249 cu numele Terra Bekaly.

Monumente

Bisericã reformatã calvinã, declaratã monument istoric în anul 2010, construitã pe la mijlocul secolului 15, pe locul unei vechi biserici romano-catolice, care data de la începutul secolului 13 (circa 1200), mãritã în 1483 de familia Bánffy, care i-a adãugat aripa de Est, cu elemente specifice stilului gotic. Biserica a fost reconstruitã în secolul 16 şi renovatã în secolul 18, cu tavan casetat şi pictat, în care este reprezentat un calendar astrologic, realizat în secolul 18 de meşterul sas Laurenţiu Umlig din Cluj. Biserica reformatã posedã o orgã construitã în 1874 de meşterul Kolonics István; biserica romano-catolicã, în stil neogotic, sfinţitã în 1848; biserica “Sfânta Treime”, cu picturi murale interioare originare, sfinţitã în anul 1910, a aprţinut cultului greco-catolic pânã în anul 1948, când a fost preluatã de cultul ortodox; biserica ortodoxã cu hramul “Sfânta Cuvioasã Parascheva” construitã în perioada 20 septembrie 1931- 1934 (sfinţitã la 14 octombrie 1934), în stil bizantin, dupã planul arhitectului Victor Smigelschi din Sibiu, cu picturi murale interioare originare executate de Petru Crãciun din Huedin; biserica greco-catolicã, cu hramul “Pogorârea Spiritului Sfânt”, sfinţitã la 22 iunie 2008; conacul omului politic Barcsay Domokos (n. 1848- m. 1913), declarat monument istoric în anul 2010, în prezent sediul unei şcoli, a fost construit în a doua jumãtate a secolului 19, în mijlocul unui parc dendrologic. În localitatea componentã Bicãlatu se aflã o bisericã reformatã calvinã, construitã în stil gotic, în secolul 17, pe locul unei vechi biserici care data din anul 1402. Biserica a fost afectatã de cutremurul din 1693, când s-a prãbuşit tavanul, care a fost refãcut în 1697 de Ion tâmplaru, cu 185 de casete din lemn, pictate de Gyula János. Biserica a fost extinsã în 1790 şi renovatã în 1923, când s-a construit Turnul dupã proiectul arhitectului Kós Károly.