Date generale
Oraşul Vânju Mare se află în extremitatea de Sud Vest a României, în provincia istorică Oltenia, în partea de Sud a judeţului Mehedinţi, în zona de contact a Câmpiei Blahniţei cu Piemontul Bălăciţei, la 100 m altitudine, pe dreapta pârâului Oreviţa, afluent stâng al râului Blahniţa, la intersecţia paralelei de 44º25’55” latitudine nordică cu meridianul de 22º52’37” longitudine estică, la 34 km Sud Est de municipiul Drobeta-Turnu Severin. Din punct de vedere demografic, Vânju Mare face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 5 905 loc. (1 ian. 2019), din care 2 914 loc. de sex masc. şi 2 991 fem. Supr.: 97,1 km2, din care 3,8 km2 în intravilan; densitatea: 1 554 loc./km2. La recensământul populaţiei din perioada 20-31 oct. 2011, din totalul celor 5 311 loc., 4 913 persoane erau români (92,5%), 135 rromi (2,5%) şi 263 loc. (5,0%) aparţineau altor etnii (maghiari ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensământ s-au înregistrat 5 011 ortodocşi (94,4%) şi 300 loc. (5,6%) aparţineau altor confesiuni (romano-catolici, adventişti de ziua a şaptea, baptişti, penticostali, reformaţi, baptişti ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Nod rutier. Producţie de confecţii bărbăteşti (cămăşi), tricotaje, cherestea şi produse alimentare (preparate din lapte, panificaţie). Morărit. Centru viticol şi de vinificaţie. Piaţă agricolă. Cămin Cultural.
Istoric
În perimetrul actualului oraş au fost descoperite vestigii arheologice datând din Neolitic, din Epoca fierului (obiecte din piatră cioplită şi din bronz) şi din perioada dacică. Prima menţiune documentară referitoare la localitatea Vânju Mare datează din anul 1652, când apare consemnată, ca sat, cu numele Orehoviţa, în 1723 figura pe o hartă austriacă, întocmită de Friedrich Schwantz, iar în anul 1772 este amintită ca moşie a mănăstirii Târgovişte, care se învecina cu moşia Cioroboreni (azi sat în comuna Jiana, judeţul Mehedinţi). În anul 1879, ţăranii care au luptat în Războiul de Independenţă din anii 1877-1878 au fost împroprietăriţi cu câte 5 ha de pământ fiecare. Comuna Vânju Mare a fost declarată oraş la 17 februarie 1968. În prezent are în subordine administrativă 4 sate: Bucura, Nicolae Bălcescu, Oreviţa Mare (atestată documentar în 1652) şi Traian. În arealul oraşului (în extravilan) se află o pădure de agrement, cu o zonă de interes cinegetic. Rezervaţia naturală „Lunca Vânjului” – o pădure de luncă, alcătuită din stejar (Quercus robur), frasin (Fraxinus sylvatica), arţar tătăresc (Acer tatricum) ş.a. În pătura ierbacee vegetează, printre altele, mărgăritarul (Convallaria majalis).
Monumente
În oraşul Vânju Mare se află biserica “Sfântul Ilie”, datând din anul 1837 şi biserica “Sfântul Nicolae” (secolul 19), iar în satul Nicolae Bălcescu există biserica “Adormirea Maicii Domnului” (1909).