Mănăstirea Timişeni

Situatã la marginea unei pãduri din Câmpia Timişului, în arealul satului Şag din comuna cu acelaşi nume, judeţul Timiş, la 14 km de municipiul Timişoara, mănăstirea Timişeni adãposteşte 35 de cãlugãriţe care duc o viaţã de obşte sub stãreţia monahiei Casiana Şimon. Aceastã mănăstire a fost întemeiatã în 1944 din iniţiativa mitropolitului Vasile Lãzãrescu. Iniţial a fost construitã o clãdire (în anii 1944-1946) destinatã chiliilor şi în care a fost amenajatã o capelã, funcţionând ca mănăstire sub aceastã formã pânã la 28 octombrie 1959 când sfântul lãcaş de rugãciune a fost desfiinţat de autoritãţile comuniste prin decretul nr. 410. Mănăstirea Timişeni a fost reactivatã în 1968 prin strãdania şi prin grija Înalt Preasfinţitului mitropolit Nicolae Corneanu care s-a îngrijit şi de construirea unei biserici, cu hramul “Tãierea Capului Sfântului Ioan Botezãtorul”, în anii 1968-1972 (sfinţitã la 29 august 1972) ale cãror picturi murale interioare au fost executate de Victor Jurcã din Lugoj. Întrucât aceastã bisericã a devenit, treptat, neîncãpãtoare, la 10 mai 2002 a fost pusã piatra de temelie a unei noi biserici, cu o capacitate mai mare, finalizatã în anul 2008 şi pictatã în frescã de Constantin şi Petronia Dumitrescu în anii 2008-2011. În aceastã periodã a mai fost construitã şi o clãdire nouã care adãposteşte chiliile mãicuţelor, bucãtãria, trapeza (sala de mese) şi un arhondaric destinat pelerinilor. În cadrul mănăstirii funcţioneazã ateliere de ţesut covoare, de confecţionat tricotaje şi de picturã a icoanelor.