Situată la marginea unei păduri din Câmpia Timişului, în arealul satului Şag din comuna cu acelaşi nume, judeţul Timiş, la 14 km de municipiul Timişoara, mănăstirea Timişeni adăposteşte o obşte de călugăriţe. Această mănăstire a fost întemeiată în anul 1944 din iniţiativa mitropolitului Vasile Lăzărescu. Iniţial a fost construită o clădire (în anii 1944-1946) destinată chiliilor şi în care a fost amenajatã o capelă, funcţionând ca mănăstire sub această formă până la 28 octombrie 1959, când lăcaşul de rugăciune a fost desfiinţat de autorităţile comuniste prin aplicarea Decretului nr. 410 emis de Consiliul de Stat. Mănăstirea Timişeni a fost reactivată în anul 1968 prin strădania şi prin grija Înalt Preasfinţitului mitropolit Nicolae Corneanu, care s-a îngrijit şi de construirea unei biserici, cu hramul “Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezãtorul”, în anii 1968-1972 (sfinţită la 29 august 1972), ale căror picturi murale interioare au fost executate de Victor Jurcă din Lugoj. Întrucât această biserică a devenit, treptat, neîncăpătoare, la 10 mai 2002 a fost pusă piatra de temelie a unei noi biserici, cu o capacitate mai mare, finalizată în anul 2008, pictată în frescă de Constantin şi Petronia Dumitrescu în anii 2008-2011 şi sfinţită la 29 august 2012. În această perioadă a mai fost construită şi o clădire nouă, care adăposteşte chiliile măicuţelor, bucătãria, trapeza (sala de mese) şi un arhondaric (clădire destinată găzduirii pelerinilor). În cadrul mănăstirii funcţionează ateliere de ţesut covoare, de confecţionat tricotaje şi de pictură a icoanelor.