Bacău

Date generale

Judeţul Bacău se aflã în partea de Est a României, în bazinele mijlocii ale Siretului şi Trotuşului, între 46°10′ şi 46°55′ latitudine N şi 26°00′ şi 27°40′ longitudine E, între jud. Neamţ (N), Vaslui (E), Vrancea (S), Covasna (SV) şi Harghita (V). Supr.: 6 621 km2 (2,78% din supr. ţării). Populaţia (1 ian. 2019): 740 250 loc. (3,34% din populaţia ţării), din care 365 856 de sex masc. (49,42%) şi 374 394 fem. (50,58%). Populaţia urbană: 350 919 loc. (47,41%); rurală: 389 331 loc. (52,59%). Densitatea: 111,8 loc./km2. Structura populaţiei pe naţionalităţi (la recensământul din 20-31 oct. 2011): 90,6% români, 2,5% rromi, 0,7% maghiari, 0,1% ceangăi ş.a. Reşed.: municipiul Bacău. Oraşe: Buhuşi, Comăneşti, Dărmăneşti, Moineşti (municipiu), Oneşti (municipiu), Slănic-Moldova, Târgu Ocna. Comune: 85. Sate: 483 (din care 5 aparţin oraşelor). Localităţi componente ale municipiilor şi oraşelor: 11.

Relieful

Relief variat, format din unităţi montane, dealuri subcarpatice şi de podiş, zone colinare, terase şi lunci, care se succed în trepte de la V la E. În partea de V a jud. se desfăşoară o serie de culmi muntoase de înălţime mijlocie (între 984 m, vf. Măgura din M-ţii Berzunţi şi 1 664 m în vf. Grinduşu din M-ţii Tarcău) care ocupă 35,54% din supr. jud. Bacãu, reprezentând prelungirile sudice şi estice ale munţilor ce aparţin flişului din zona externă a Carpaţilor Orientali. Astfel, de la N la S, rama montană care însoţeşte limita vestică a jud. Bacãu este alcătuită din prelungirile sudice ale M-ţilor Goşmanu şi Tarcău, cu vf. Grinduşu (1 664 m, alt. max. a jud. Bacãu), Preotesele (1 338 m), Aluniş (1 343 m) ş.a., apoi pantele estice ale M-ţilor Ciuc (vf. Gura Muntelui, 1 553 m) şi Nemira (vf. Nemira Mare, 1 649 m şi Şandru Mare, 1 640 m) şi versantul nordic al M-ţilor Vrancei (vf. Zboina Neagră, 1 350 m şi Clăbuc, 1 366 m). În interiorul spaţiului montan, în lungul unor văi, s-au individualizat numeroase depresiuni, bine conturate, între care se remarcă Depr. Dărmăneşti, Agăş, Coşnea, Poiana Uzului, Slănic-Moldova, Ferăstrău-Oituz ş.a. Partea centrală a jud. Bacãu, între zona montană (la V) şi valea Siretului (la E), este ocupată de Subcarpaţii Tazlăului şi partea de N a Subcarpaţilor Vrancei (28%), în cadrul cărora o mare extensiune o are Depr. subcarpatică Tazlău-Caşin şi Culmea Pietricica (746 m alt. max. în vf. Biene). La E de culoarul văii Siretului se află partea de NV a Colinelor Tutovei (subunitate a Pod. Bârladului) şi o mică zonă a extremităţii vestice a Pod. Central Moldovenesc.

Clima

Climă temperat-continentală cu nuanţe excesive în E şi moderate în V şi cu diferenţieri marcante altitudinal. Temp. medie anuală variază între 2°C în zona montană, 8°C în reg. subcarpatică şi de podiş şi 9–10°C în lunca Siretului. Temp. max. absolută (40,8°C) s-a înregistrat la Târgu Ocna (5 iul. 1916), iar minima absolută (–32,5°C) la Bacău (20 febr. 1954). Cantitatea de precipitaţii prezintă variaţii în raport cu unităţile de relief, atingând valori medii anuale cuprinse între 550 mm, în partea de E a jud., şi 1 100 mm pe culmile montane din V. Direcţia predominantă a vânturilor denotă o frecvenţă accentuată a circulaţiei aerului dinspre N, NV şi NE, viteza medie anuală a acestora variind între 4 şi 6 m/s, viteze mai mari înregistrânduse în timpul iernii.

Reţeaua hidrografică

Reţeaua hidrografică aparţine în întregime bazinului mijlociu al râului Siret, care străbate de la N la S, pe o distanţă de 125 km, partea de E a jud. Bacãu, cu o pantă medie de 60 cm/km, colectând, prin intermediul Bistriţei inferioare şi al Trotuşului, toate apele din zona montană şi din Subcarpaţi. Reg. colinară şi de podiş din E este fragmentată de numeroase râuri mai mici, aparţinând în mare parte bazinului hidrografic al râului Bârlad şi doar câteva sunt tributare direct Siretului, ca de pildă Valea Morii, Răcătău, Soci ş.a. Pe cursul inf. al Bistriţei au fost construite mai multe lacuri de baraj cu scop hidroenergetic şi de alimentare cu apă (Bacău I, 7,4 mil. mc, Bacău II, 4 mil. mc, Racova, 8,66 mil. mc, Gârleni, 5,1 mil. mc), la fel şi pe râurile Uz (Lacul Poiana Uzului, 90 mil. mc) şi Siret (lacurile Răcăciuni, 103,7 mil. mc, Galbeni, 39,6 mil. mc, Bereşti, 120 mil. mc). Singurul lac natural este Bălătău (7 ha; vol.: 150 mii mc), format prin bararea naturală, în 1883, a râului Izvoru Negru (afl. al Uzului).

Vegetaţia naturală

Vegetaţia naturală aparţine aproape în întregime domeniului forestier. Etajul pădurilor de foioase, prezente cu precădere în E jud., este alcătuit din gorun şi stejar în amestec şi în alternanţă cu tei, jugastru, carpen şi fag. Pantele joase ale munţilor sunt acoperite cu păduri de amestec (fag, molid, brad), iar cele ale dealurilor subcarpatice cu gorun în alternanţă cu fag. Etajul pădurilor de molid este extins pe culmile înalte, iar la peste 1 600 m alt. se află domeniul păşunilor şi fâneţelor naturale.

Fauna

Fauna se caracterizează prin preponderenţa speciilor de pădure, între care se evidenţiază ursul, cerbul, mistreţul, jderul, lupul, vulpea, râsul, pisica sălbatică, căpriorul, veveriţa, cocoşul de munte, şoimul ş.a. În lunca largă a Siretului găsesc condiţii optime lişiţele, gârliţele, raţele sălbatice ş.a. Apele sunt populate de păstrăv, scobar, clean, mreană, lipan etc.

Resursele naturale

Resurse naturale: păduri (289 947 ha, 2008), zăcăminte de petrol (Zemeş, Lucăceşti, Solonţ, Geamăna, Stăneşti, Moineşti, Tescani, Modârzău, Dofteana, Uture etc.) şi gaze naturale (Glăvăneşti, Huruieşti, Găiceana ş.a.), zăcăminte de cărbune brun (bazinele Comăneşti şi Asău), sare gemă (Târgu Ocna, Sărata), săruri de potasiu (Solonţ, Găleanu, Arşiţa, Stăneşti). Expl. de gresii (Goioasa, Comăneşti, Sălătruc, Slănic-Moldova ş.a.), gips (Perechiu), calcar (Solonţ, Ştefan cel Mare), tufuri vulcanice (Cleja, Bibireşti,  Gura  Răcătăului),  argilă (Călugăra, Măgura, Dofteana) şi balast (în albia râurilor Siret, Bistriţa, Trotuş ş.a.). O bogăţie aparte o reprezintă izv. cu ape minerale de la Slănic-Moldova, Târgu Ocna, Poiana Sărată, Moineşti ş.a.

Istoric

Situat la intersecţia unor străvechi drumuri ce însoţeau văile Siretului, Bistriţei, Trotuşului, Tazlăului, Oituzului ş.a., terit. actual al jud. Bacãu a cunoscut de timpuriu o intensă activitate umană, atestată de descoperirile arheologice de la Buda şi Lespezi (Paleolitic), de la Podei, Brad, Lichitişeni, Mândrişca (Neolitic), Bărboasa, Brad, Răcătău de Jos, Bogdăneşti, Mândrişca (Epoca bronzului), Brad, Răcătău de Jos ş.a. (Epoca fierului) etc. Numeroase urme materiale au lăsat geto-dacii în aşezări de tip „dava” (Tamasidava – azi Răcătău de Jos, important centru de schimb în sec. 1 î.Hr.-2 d.Hr., cetatea de la Tiseşti, sec. 1 î.Hr.–1 d.Hr., aşezările dacice de la Brad şi Răcătău de Jos ş.a.). Pe terit. jud. Bacãu au fost identificate şi două importante aşezări carpice – la Bărboasa şi Mândrişca (sec. 3). Descoperirile de la Bacău (sec. 4–7), Onceşti (sec. 8–9) ş.a. dovedesc continuitatea populaţiei daco-romane pe aceste meleaguri. O deosebită înflorire au cunoscut aceste locuri în vremea domniei lui Ştefan cel Mare, care a construit o Curte domnească (la Bacău) şi bisericile de la Borzeşti şi Bacău. Evoluţia procesului de maturizare a feudalismului la E de Carpaţi a avut drept consecinţă, între altele, şi apariţia târgurilor de la Bacău, Trotuş ş.a. O importanţă deosebită pentru economia jud. au avut-o salinele de la Târgu Ocna, exploatate în tot cursul Evului Mediu, cât şi exploatările de petrol, începute în sec. 17. În timpul Primului Război Mondial, pe terit. jud. Bacãu s-au desfăşurat lupte grele la Oituz, Mănăstirea Caşin, Târgu Ocna; în perioada interbelică, şi apoi în a doua jumătate a sec. 20, jud. Bacãu a înregistrat o importantă dezvoltare social-economică, culturală etc.

Economia

Economia actuală a jud. Bacãu se caracterizează prin prezenţa unei industrii variate şi a unei agriculturi în care se îmbină culturile de tot felul cu pomi-viticultura şi creşterea animalelor.

Industria

Caracterul preponderent industrial al jud. Bacãu este evidenţiat de raportul dintre producţia globală industrială şi cel al producţiei globale agricole. În structura producţiei globale industriale a jud. B., locurile pr. le deţin ind. energiei electrice şi termice (termocentralele Oneşti, Borzeşti, Comăneşti, Bacău, Dărmăneşti şi hidrocentralele Bacău I şi II, Racova, Gârleni, Galbeni, Bereşti, Răcăciuni, Buhuşi ş.a.), ind. chimică şi de prelucr. a petrolului (Borzeşti, Oneşti, Dărmăneşti), apoi ind. energetică, bazată pe expl. de petrol, cărbune, gaze naturale şi de sondă, ind. constr. de maşini şi prelucr. metalelor producătoare de utilaje pentru ind. chimică, uşoară şi alim. (Oneşti, Buhuşi), de utilaje tehnologice, maşini agricole, avioane (Bacău), ind. textilă (Buhuşi, Bacău), de expl. şi prelucr. a lemnului (Comăneşti, Bacău), pielăriei şi încălţămintei (Bacău), alim. (zahăr, preparate din lapte şi carne, băuturi alcoolice, vin, bere etc.).

Agricultura

Agricultura este bazată în pr. pe culturi de câmp, pomi-viticultură şi creşterea animalelor. În 2007, din totalul supr. agricole a jud. Bacãu (320 514 ha), 186 047 ha reveneau terenurilor arabile, 85 215 ha păşunilor, 39 201 ha fâneţelor, 7 209 ha viilor şi pepinierelor viticole, 2 842 ha livezilor şi pepinierelor pomicole etc. În anul 2007, terenurile arabile erau ocupate cu culturi de porumb (85 904 ha), grâu şi secară (15 030 ha), plante de nutreţ (27 349 ha), orz şi orzoaică, ovăz, plante uleioase, floarea-soarelui, cartofi, legume, leguminoase pentru boabe, sfeclă de zahăr etc. Viticultura are condiţii favorabile de dezvoltare în zona Culmii Pietricica şi pe terasele inf. ale Trotuşului şi Tazlăului, iar pomicultura, în special, în Depr. Tazlău-Caşin, unde se află întinse plantaţii de meri, pruni, peri, cireşi ş.a. La începutul anului 2008, sectorul zootehnic cuprindea 98 894 capete bovine (98 768 capete în sectorul privat), 134 996 capete porcine (133 658 capete în sectorul privat), 189 399 capete ovine (188 974 capete în sectorul privat), 50 505 capete caprine (integral în sectorul privat), locul 3 pe ţară, după jud. Constanţa şi Dolj, 27 295 capete cabaline (toate în sectorul privat). Avicultură (2 707 176 capete păsări, integral în sectorul privat). Apicultură (27 911 familii de albine).

Căile de comunicaţie

Căile de comunicaţie (2008): lungimea reţelei feroviare de pe terit. jud. Bacãu însumează 221 km (din care 189 km electrificate), cu o densitate de 33,4 km/1 000 km2 de teritoriu, iar cea a drumurilor publice 2 456 km, din care 650 km modernizate, cu o densitate de 37,1 km/100 km2 de teritoriu. O importanţă deosebită o au, atât în cadrul transportului feroviar, cât şi în cel rutier, segmentele magistralelor naţionale care străbat jud. dinspre Bucureşti spre Ploieşti–Buzău–Focşani–Mărăşeşti-Adjud şi de aici, unele spre N, prin Bacău către Suceava–Vicşani–Ucraina–Polonia şi altele spre NV, prin Oneşti–Ghimeş–Făget către Miercurea-Ciuc şi întreaga Transilvanie. Transportul aerian de mărfuri şi călători se realizează prin intermediul aeroportului din Bacău.

Învăţământ, cultură şi artă

În anul şcolar 2007–2008, pe terit. jud. Bacãu îşi desfăşurau activitatea 41 grădiniţe de copii, cu 23 920 copii înscrişi şi 1 293 de educatoare, 176 de şcoli generale (învăţământul primar – clasele 1–4 şi gimnazial – clasele 5–8), cu 65 877 elevi şi 4 143 cadre didactice, 33 de licee, cu 24 001 elevi şi 1 856 profesori, 30 de şcoli profesionale, cu 7 383 elevi şi 547 profesori, două institute de învăţământ superior cu opt facultăţi, 8 464 studenţi şi 317 profesori. În aceeaşi perioadă, reţeaua aşezămintelor de cultură şi artă cuprindea Teatrul dramatic „George Bacovia” (inaugurat la 28 mai 1852), Teatrul pentru copii şi tineret „Vasile Alecsandri”, orchestra simfonică „Mihail Jora”, 13 muzee, 425 de biblioteci cu 4 547 000 vol., două cinematografe, 208 cămine culturale, cinci case de cultură, numeroase case memoriale, orchestre de muzică populară, ansambluri folclorice, formaţii de estradă, corale şi de dansuri etc. Activitatea sportivă se desfăşoară în cadrul celor 84 de secţii sportive în care activează 3 052 sportivi, 152 antrenori şi 146 arbitri.

Ocrotirea sănătăţii

Ocrotirea sănătăţii se realiza, la sf. anului 2007, prin intermediul celor 12 spitale, cu 3 386 paturi (un pat de spital la 212 locuitori), cinci dispensare, un sanatoriu (la Dofteana), două policlinici, 166 farmacii, iar asistenţa medicală era asigurată de 1 003 medici (1 medic la 717 locuitori), 281 de stomatologi (1 medic stomatolog la 2 561 locuitori) şi 3 650 personal sanitar cu pregătire medie.

Turismul

Turismul de sejur sau de tranzit, practicat pe scară largă în arealul jud. Bacãu, dispune de o gamă variată de elemente de peisaj, monumente istorice şi de artă, muzee şi case memoriale, localităţi pitoreşti, renumite staţiuni balneoclimaterice (Slănic-Moldova, Târgu Ocna), interesante şi atractive manifestări etnofolclorice, precum şi de o bază materială adecvată, formată din 13 hoteluri şi moteluri, un camping, patru vile, două pensiuni turistice urbane şi zece pensiuni turistice rurale ş.a., cu o capacitate totală de cazare de 2 858 de locuri. Pe tot cuprinsul jud. Bacãu se poate admira frumuseţea elementelor de peisaj (Valea Trotuşului cu o succesiune de defilee şi bazinete depresionare, valea şi defileul Uzului, lacul de acumulare de la Poiana Uzului, Valea Bistriţei cu salba de lacuri antropice, cu peisajul urbanistic al municipiului Bacău etc.), numeroase locuri istorice şi monumente arhitectonice (câmpurile de luptă de la Oituz, Mănăstirea Caşin, Cireşoaia, biserica din Borzeşti – ctitorie din 1493–1494 a lui Ştefan cel Mare, Curtea domnească şi biserica „Precista” din Bacău, cetatea dacică „Tamasidava”, hanul de la Gura Orbicului de lângă Buhuşi etc.), rezervaţii naturale (codrul secular de la Runc-Racova de 57,7 ha, alcătuit din fag, gorun şi stejar; Dealul Perchiu, cu elemente termofile, cum sunt stejarul pufos, scumpia, migdalul pitic; parcul dendrologic de la Hemeiuş, de 47,5 ha, cu arbori exotici, ca de pildă arborele pagodelor/Ginkgo biloba) etc. Interesul turistic al jud. Bacãu este marcat în special de prezenţa staţiunilor balneoclimaterice Slănic-Moldova, Târgu Ocna, Dofteana, Sărata-Băi. Indicativ auto: BC.

Localităţile jud. Bacău

(între paranteze sunt înscrişi anii primei menţiuni documentare)

I. Municipii  Localit. componente ale municipiilor
1. BACĂU (1408) 
2. MOINEŞTI (1437)1. Găzărie (1910)
3. ONEŞTI (1436)  1. Borzeşti
2. Slobozia
II. Oraşe  Localit. componente ale oraşelorSatele care aparţin oraşelor
1. BUHUŞI (1438)  1. Marginea
2. Runcu
 
2. COMĂNEŞTI (1409)  1. Podei
2. Vermeşti
 
3. DĂRMĂNEŞTI (1590)   1. Dărmăneasca
2. Lapoş
3. Păgubeni
4. Plopu
5. Sălătruc
4. SLĂNIC-MOLDOVA
(1757)
1. Cerdac
2. Cireşoaia
 
5. TÂRGU OCNA (1410)  1. Poieni
2. Vâlcele
 
III. Comune  Satele componente
(primul sat este reşed. com.)
1. AGĂŞ  1. Agăş
2. Beleghet
3. Coşnea
4. Cotumba (1757)
5. Diaconeşti
6. Goioasa
7. Preluci
8. Sulţa
2. ARDEOANI1. Ardeoani
2. Leontineşti
3. ASĂU  1. Asău
2. Apa Asău
3. Ciobănuş
4. Lunca Asău
5. Păltiniş
6. Straja
4. BALCANI1. Balcani
2. Frumoasa
3. Ludaşi
4. Schitu Frumoasa
5. BÂRSĂNEŞTI1. Bârsăneşti
2. Albele
3. Brăteşti
4. Caraclău
6. BEREŞTI-BISTRIŢA  1. Bereşti-Bistriţa
2. Brad
3. Climeşti
4. Pădureni
7. BEREŞTI-TAZLĂU  1. Bereşti-Tazlău
2. Boşoteni
3. Enăcheşti
4. Prisaca
5. Româneşti
6. Tescani
7. Turluianu
8. BERZUNŢI1. Berzunţi
2. Buda
3. Dragomir
9. BLĂGEŞTI  1. Blăgeşti (1436)
2. Buda
3. Poiana Negustorului
4. Ţârdenii Mari
5. Valea lui Ion
10. BOGDĂNEŞTI  1. Bogdăneşti (1584)
2. Filipeşti
11. BRUSTUROASA  1. Brusturoasa
2. Buruieniş
3. Buruienişu de Sus
4. Camenca
5. Cuchiniş
6. Hângăneşti
12. BUCIUMI1. Buciumi (1487)
2. Răcăuţi
13. BUHOCI1. Buhoci (1466)
2. Bijghir (1828)
3. Buhocel
4. Coteni
5. Dospineşti
14. CAŞIN1. Caşin
2. Curiţa
15. CĂIUŢI1. Căiuţi
2. Blidari
3. Boiştea
4. Floreşti
5. Heltiu
6. Mărceşti
7. Popeni
8. Pralea
9. Vrânceni
16. CLEJA1. Cleja (1696)
2. Somuşca
3. Valea Mică
17. COLONEŞTI1. Coloneşti
2. Călini
3. Satu Nou
4. Spria
5. Valea Mare
6. Zăpodia
18. CORBASCA1. Corbasca
2. Băcioiu
3. Marvila
4. Pogleţ
5. Rogoaza (1437)
6. Scărişoara
7. Vâlcele
19. COŢOFĂNEŞTI1. Coţofăneşti
2. Bâlca
3. Boiştea de Jos
4. Borşani
5. Tămăşoaia
20. DĂMIENEŞTI1. Dămieneşti
2. Călugăreni
3. Drăgeşti
4. Pădureni
21. DEALU MORII1. Dealu Morii
2. Banca
3. Bălăneşti
4. Blaga
5. Boboş
6. Bodeasa
7. Bostăneşti
8. Calapodeşti
9. Căuia
10. Dorofei
11. Ghionoaia
12. Grădeşti (1455)
13. Neguleşti
14. Tăvădăreşti (1428)
22. DOFTEANA1. Dofteana (1436)
2. Bogata
3. Cucuieţi
4. Hăghiac
5. Larga
6. Seaca
7. Ştefan Vodă
23. FARAOANI1. Faraoani (1420)
24. FILIPENI1. Filipeni (1584)
2. Bălaia
3. Brad
4. Frunteşti
5. Mărăşti
6. Pădureni
7. Slobozia
8. Valea Boţului
25. FILIPEŞTI1. Filipeşti
2. Boanţa
3. Cârligi
4. Corneşti
5. Cotu Grosului
6. Galbeni
7. Hârleşti
8. Onişcani
26. GĂICEANA1. Găiceana (1528)
2. Arini
3. Huţu
4. Popeşti (1528)
27. GÂRLENI1. Gârlenii de Sus
2. Gârleni
3. Lespezi
4. Şurina
28. GHIMEŞ-FĂGET  1. Făget
2. Bolovăniş
3. Făgetu de Sus
4. Ghimeş (1760)
5. Răchitiş
6. Tărhăuşi
29. GIOSENI1. Gioseni
30. GLĂVĂNEŞTI1. Glăvăneşti (1428)
2. Frumuşelu (1428)
3. Muncelu
4. Putredeni (1507)
5. Răzeşu
31. GURA VĂII1. Gura Văii
2. Capăta
3. Dumbrava
4. Motoceşti
5. Păltinata
6. Temelia
32. HELEGIU1. Helegiu
2. Brătila
3. Deleni
4. Drăgugeşti
33. HEMEIUŞ1. Hemeiuş
2. Fântânele
3. Lilieci
34. HORGEŞTI1. Horgeşti (1442)
2. Bazga
3. Galeri
4. Mărăscu
5. Răcătău de Jos
6. Răcătău-Răzeşi
7. Recea
8. Sohodor
35. HURUIEŞTI1. Huruieşti
2. Căpoteşti
3. Floreşti (1472)
4. Fundoaia
5. Ocheni
6. Perchiu
7. Prădaiş
36. ITEŞTI1. Iteşti
2. Ciumaşi
3. Dumbrava
4. Făgeţel
37. IZVORU BERHECIULUI1. Izvoru Berheciului (1680)
2. Antoheşti
3. Băimac
4. Făghieni
5. Obârşia
6. Oţeleşti (1438)
7. Pădureni
38. LETEA VECHE1. Letea Veche (f. 1870)
2. Holt (1879)
3. Radomireşti (1867)
4. Ruşi-Ciutea (1867)
5. Siretu
39. LIPOVA1. Lipova (1531)
2. Mâlosu
3. Satu Nou
4. Valea Caselor
5. Valea Hogei
6. Valea Mărului
7. Valea Moşneagului
40. LIVEZI1. Livezi (1716)
2. Bălăneasa
3. Orăşa
4. Poiana
5. Prăjoaia
6. Scăriga
41. LUIZI-CĂLUGĂRA  1. Luizi-Călugăra (1409)
2. Osebiţi
42. MĂGIREŞTI1. Măgireşti (1481)
2. Prăjeşti (1558)
3. Stăneşti (1412)
4. Şesuri (1481)
5. Valea Arinilor (1492)
43. MĂGURA1. Măgura (1409)
2. Crihan
3. Dealu Mare
4. Sohodol
44. MĂNĂSTIREA CAŞIN1. Mănăstirea Caşin
2. Lupeşti
3. Pârvuleşti
4. Scutaru
45. MĂRGINENI1. Mărgineni (1585)
2. Baraţi
3. Luncani
4. Pădureni
5. Podiş
6. Poiana
7. Trebeş
8. Valea Budului
46. MOTOŞENI  1. Motoşeni (1555)
2. Bâcleşti
3. Chetreni (1452)
4. Chicerea (1452)
5. Cociu (1533)
6. Cornăţelu
7. Fântânele
8. Fundătura
9. Gura Crăieşti
10. Poiana
11. Praja
12. Rotăria
13. Şendreşti
14. Ţepoaia
47. NEGRI  1. Negri
2. Brad
3. Călineşti
4. Mâgla
5. Poiana
6. Ursoaia
48. NICOLAE BĂLCESCU1. Nicolae Bălcescu (f. 1912)
2. Buchila
3. Galbeni (1698)
4. Lărguţa
5. Valea Seacă (1420)
49. ODOBEŞTI1. Odobeşti (1614)
2. Băluşa
3. Ciutureşti
4. Tisa-Silvestri
50. OITUZ1. Oituz (1410)
2. Călcâi
3. Ferestrău-Oituz (sec. 17)
4. Hârja (sec. 17)
5. Marginea
6. Poiana Sărată
51. ONCEŞTI1. Onceşti
2. Bărboasa
3. Dealu Perjului
4. Onceştii Vechi
5. Satu Nou
6. Tarniţa
7. Taula
52. ORBENI1. Orbeni
2. Scurta
53. PALANCA1. Palanca (1648)
2. Cădăreşti
3. Ciugheş
4. Pajiştea
5. Popoiu
54. PARAVA1. Parava
2. Drăguşani
3. Rădoaia
4. Teiuş
55. PARINCEA1. Parincea (1769)
2. Barna
3. Mileştii de Jos (1442)
4. Mileştii de Sus
5. Năneşti
6. Năstăseni
7. Poieni
8. Satu Nou
9. Văleni
10. Vladnic
56. PÂNCEŞTI  1. Pânceşti
2. Chilia Benei
3. Dieneţ
4. Fulgeriş
5. Fundu Văii
6. Motoc
7. Petreşti
8. Soci
57. PÂRGĂREŞTI1. Pârgăreşti
2. Bahna
3. Nicoreşti
4. Pârâu Boghii
5. Satu Nou (1850)
58. PÂRJOL1. Pârjol
2. Băhnăşeni
3. Bărneşti
4. Băsăşti
5. Câmpeni
6. Hăineala
7. Hemeeni (sat reînfiinţat
la 19 iun. 2003)
8. Pustiana
9. Tărâţa
59. PLOPANA1. Plopana
2. Budeşti
3. Dorneni
4. Fundu Tutovei
5. Iţcani
6. Rusenii de Sus
7. Rusenii Răzeşi
8. Străminoasa
60. PODURI1. Poduri
2. Bucşeşti
3. Cernu (1617)
4. Cornet
5. Negreni
6. Prohozeşti
7. Valea Şoşii
61. PODU TURCULUI1. Podu Turcului (1531)
2. Bălăneşti (1531)
3. Căbeşti (1505)
4. Fichiteşti
5. Giurgioana (1531)
6. Hanţa
7. Lehancea (1531)
8. Plopu
9. Răcuşana
10. Sârbi
62. PRĂJEŞTI1. Prăjeşti
63. RACOVA  1. Racova (1437)
2. Gura Văii
3. Hălmăcioaia
4. Ilieşi
64. RĂCĂCIUNI  1. Răcăciuni
2. Ciucani
3. Fundu Răcăciuni
4. Gheorghe Doja
5. Gâşteni
6. Răstoaca
65. RĂCHITOASA  1. Răchitoasa (1452)
2. Barcana
3. Bucşa
4. Buda
5. Burdusaci (1555)
6. Dănăila
7. Dumbrava
8. Farcaşa
9. Fundătura Răchitoasa
10. Hăghiac
11. Magazia
12. Moviliţa
13. Oprişeşti (1452)
14. Putini
15. Tochilea
66. ROŞIORI  1. Roşiori
2. Misihăneşti
3. Neguşeni
4. Poieni
5. Valea Mare
6. Valea Mică
67. SASCUT  1. Sascut (1639)
2. Bereşti
3. Conţeşti
4. Pănceşti (1546)
5. Sascut-Sat
6. Schineni
7. Valea Nacului
68. SĂNDULENI  1. Sănduleni
2. Bârzuleşti
3. Coman
4. Mateieşti
5. Stufu
6. Tisa
7. Verşeşti
69. SĂRATA  1. Sărata
2. Bălţata
70. SĂUCEŞTI  1. Săuceşti
2. Bogdan Vodă
3. Schineni
4. Siretu
5. Şerbeşti
71. SCORŢENI  1. Scorţeni
2. Bogdăneşti
3. Floreşti
4. Grigoreni
5. Stejaru
6. Şerpeni
72. SECUIENI1. Secuieni (1491)
2. Berbinceni
3. Chiticeni
4. Fundeni
5. Glodişoarele (1555)
6. Văleni
73. SOLONŢ1. Solonţ
2. Cucuieţi
3. Sărata
74. STĂNIŞEŞTI1. Stănişeşti (1598)
2. Baloteşti
3. Belciuneasa
4. Beneşti
5. Crăieşti
6. Gorgheşti
7. Slobozia
8. Slobozia Nouă
9. Văleni
75. STRUGARI1. Strugari
2. Cetăţuia
3. Iaz
4. Nadişa
5. Petricica
6. Răchitaşu (1452)
76. ŞTEFAN CEL MARE1. Ştefan cel Mare
2. Bogdana
3. Gutinaş
4. Negoieşti
5. Rădeana
6. Viişoara
77. TAMAŞI1. Tamaşi (1433)
2. Chetriş
3. Furnicari
78. TĂTĂRĂŞTI1. Tătărăşti
2. Cornii de Jos
3. Cornii de Sus
4. Drăgeşti
5. Gherdana
6. Giurgeni
7. Ungureni
79. TÂRGU TROTUŞ1. Târgu Trotuş (1408)
2. Tuta
3. Viişoara (1802)
80. TRAIAN  1. Traian (f. 1879)
2. Bogdăneşti
3. Hertioana de Jos
4. Hertioana-Răzeşi
5. Zăpodia
81. UNGURENI  1. Ungureni
2. Bărtăşeşti
3. Bibireşti
4. Boteşti
5. Gârla Anei
6. Viforeni
7. Zlătari
82. URECHEŞTI  1. Urecheşti (1472)
2. Cornăţel
3. Lunca Dochiei
4. Satu Nou
5. Slobozia
83. VALEA SEACĂ  1. Valea Seacă
2. Cucova
84. VULTURENI1. Vultureni
2. Bosia
3. Dădeşti
4. Dorneni
5. Ghilăveşti
6. Godineştii de Jos
7. Godineştii de Sus
8. Lichitişeni (1529)
9. Medeleni (1609)
10. Năzărioaia
11. Reprivăţ
12. Tomozia
13. Ţigăneşti
14. Valea Lupului
15. Valea Merilor
16. Valea Salciei
85. ZEMEŞ1. Zemeş (1399)
2. Bolătău