Date generale
Judeţul Botoşani se află în extremitatea de NE a României, între cursurile superioare ale râurilor Siret, la V, şi Prut la E, între paralele de 47°24’16” şi 48°16’06” latitudine nordică şi între meridianele de 26°02’02” şi 27°24’32” longitudine estică, între Republica Moldova (NE şi E), jud. Iaşi (S), jud. Suceava (V) şi Ucraina (NV). Supr.: 4 986 km2 (2,09% din supr. ţării). Populaţia (1 ian. 2019): 454 166 loc. (2,05% din populaţia ţării), din care 226 858 de sex masc. (49,95%) şi 227 308 fem. (50,05%). Populaţia urbană: 195 102 loc. (42,96%); rurală: 259 064 loc. (57,04%). Densitatea: 91,1 loc./km2. Structura populaţiei pe naţionalităţi (la recensământul din 20-31 oct. 2011): 94,1% români (locul 2 pe ţară, după jud. Gorj, cu ponderea cea mai mare de români), 1,0% rromi, 0,2% ucraineni şi 4,7% alte minorităţi (evrei, maghiari, germani ş.a.). Reşed.: municipiul Botoşani. Oraşe: Bucecea, Darabani, Dorohoi (municipiu), Flămânzi, Săveni, Ştefăneşti. Comune: 71. Sate: 337 (din care 15 aparţin oraşelor). Localit. componente ale municipiilor: 6.
Relieful
Relieful, cu aspect predominant deluros, larg vălurit, cuprinde două unităţi distincte: partea de E a Pod. Sucevei (culmea Siretului, situată la E de culoarul Siretului) în NV, V şi SV, care ocupă 21% din supr. jud., reprezentată printr-o succesiune de dealuri cu înălţimi cuprinse între 330 şi 587 m (Dealurile Bour 472 m, Masca 428 m, Cerviceşti 356 m, Baisa 352 m, Agafton sau Crivăţ 330 m, Corni 367 m, Mesteacăn 491 m, Dealu Mare-Tudora 587 m – alt. max. a jud. Botoşani –, Holm 556 m ş.a.), despărţite de câteva zone mai coborâte, numite şei (Dersca 260 m, Lozna 300 m, Bucecea 264 m, Hrişcani 280 m, Vorona 260 m ş.a.) şi Câmpia Jijiei Superioare (parte componentă a Câmpiei Moldovei), extinsă la E de Pod. Sucevei, ocupând 79% din supr. jud., formată din coline joase, cu aspect de platouri, de 200–350 m alt., separate de numeroase văi largi. Denumirea de câmpie este atribuită acestei unităţi atât datorită înălţimii reduse a reliefului, cât mai ales a specificului predominant agricol. Orientarea şi înclinarea generala a reliefului de la NV spre SE reflectă structura monoclinală; dealurile sunt de obicei asimetrice, cu versanţi mai abrupţi spre N şi NV (relief de cueste) şi cu cline domoale spre S şi SE. Văile care brăzdează Câmpia Jijiei Superioare, pe direcţie generală NV-SE, sunt puternic adâncite (60–100 m), prezentând şesuri aluviale şi 3–4 niveluri de terase.
Clima
Climă temperat-continentală cu puternice influenţe exercitate de masele de aer continentale, dinspre E, care imprimă climatului un caracter continental cu nuanţe excesive. Acest caracter excesiv este evidenţiat atât vara, când circulaţia maselor de aer continental dinspre E-NE condiţionează, împreună cu lipsa precipitaţiilor, călduri mari şi o secetă accentuată, cât şi iarna, când invaziile de aer subarctic sau cele provenite din dorsala anticiclonului euro-asiatic provoacă scăderi pronunţate ale temperaturii sau viscole violente. Temp. medie anuală variază între 8,3°C în NV jud., la Dorohoi, şi 9,2°C în E-SE, la Ştefăneşti, (între vară şi iarnă se înregistrează amplitudini termice mari, de 25°C – în iul. valori medii de 20,5°C, iar în ian. de –4,5°C). Temp. max. absolută (39,4°C) s-a înregistrat la Botoşani, la 17 aug. 1952, iar minima absolută (–32,5°C) la Dorohoi, în datele de 15 febr. 1911, 1 febr. 1937 şi 11 şi 12 ian. 1940. Precipitaţiile înregistrează cantităţi relativ mici în întreg arealul jud. Botoşani, însumând 569 mm anual (în medie) la Botoşani şi 452 mm la Avrămeni. Vânturile predominante bat dinspre NV, cu o frecvenţă medie anuală de 23,6% şi o viteză medie de 3,8 m/s, urmate de cele dinspre SE, cu o frecvenţă de 18,7% şi o viteză medie de 2,8 m/s. Surprinzător este faptul că jud. Botoşani este bântuit de crivăţ mult mai rar decât Bărăganul.
Reţeaua hidrografică
Reţeaua hidrografică prezintă o densitate slabă (în medie 0,43–0,62 km/km2), terit. jud. Botoşani fiind delimitat, la V şi E, de cursurile superioare ale râurilor Siret şi Prut, care colectează toate râurile mai mici care drenează supr. judeţului. Spre Valea Siretului îşi îndreaptă cursurile Molniţa, Bahna, Vorona, Pleşu, iar spre Prut, câteva râuri cu debite mai mari, printre care Volovăţ, Başeu şi cursul superior al Jijiei cu afl. săi Ibăneasa, Sitna, Miletin ş.a. Din cauza variaţiilor mari de debit, au fost construite peste 150 de iazuri pentru regularizarea cursurilor apelor, cât şi pentru piscicultură, irigaţii şi alimentarea cu apă a localităţilor, cele mai multe aflându-se în luncile văilor Jijia (iazurile Dragulea, Popeni, Ibăneasa, Vorniceni, Dângeni ş.a.), Sitna (iazul Drăcşani, 440 ha, cel mai mare de pe terit. jud. Botoşani), Başeu (Negreni, 304 ha), Volovăţ (lacul Nichiteni) ş.a. Cel mai important lac de pe terit. jud. Botoşani este lacul de acumulare Stânca-Costeşti, pe Prut (supr.: 14 000 ha; vol.: 1,4 md. mc), urmat de lacul de acumulare de la Bucecea, pe Siret, cu o supr. de 475 ha şi un vol. de 10 mil. mc.
Vegetaţia
Vegetaţia întregului jud. este influenţată de condiţiile climaterice şi de relief. Silvostepa ocupă cea mai mare parte a terit. jud. Botoşani, fiind formată din păduri de stejar (Quercus robur), adesea amestecate cu carpen (Carpinus betulus), ulm (Ulmus procera), arţar tătăresc (Acer tataricum) ş.a., în alternanţă cu terenurile cultivate, care au înlocuit aproape în întregime formaţiunile vegetale spontane. Reg. deluroase din V şi NV jud. sunt acoperite în bună parte cu păduri de foioase, alcătuite predominant din stejar (Quercus robur), pe înălţimile mai mari, gorun (Quercus petraea), carpen (Carpinus betulus), chiar fag (Fagus silvatica) şi tei (Tilia tomentosa) pe Dealul Mare-Tudora, unde, local, apare şi tisa (rezervaţia de la Tudora). În luncile largi ale Siretului şi Prutului apar pâlcuri de sălcii şi plopi.
Fauna
Fauna jud. Botoşani este reprezentată prin două domenii faunistice mari: silvostepă şi pădure. În zona de silvostepă abundă rozătoarele (popândăul/Citellus citellus, căţelul pământului/Spalax microphthal mus, şoarecele de stepă/ Sicista subtilis, dihorul/Putorius putorius, nevăstuica/ Mustela nivalis ş.a.), reptilele (şopârle, şerpi) şi păsările (graurul/Sturnus vulgaris, pitpalacul/Coturnix coturnix, ciocârlia/ Alauda arvensis ş.a.), în timp ce pădurile de foioase adăpostesc mistreţul, vulpea, lupul, pisica sălbatică, căpriorul, veveriţa şi numeroase păsări (mierla, sturzul cântător, gaiţa, turturica, privighetoarea mică, uliul ş.a.). În partea de E a jud. Botoşani apar bizamul (Ondatra zibethica) şi câinele enot (Nyctereutes procynoides). Apele râurilor şi iazurilor sunt populate cu biban, clean, ştiucă, crap, somn, scobar, mreană, caras auriu etc.
Resursele naturale
Nisipuri cuarţoase (Miorcani, Hudeşti), de o mare puritate, folosite pentru fabricarea sticlei optice şi de cristal, gips (Păltiniş, Crasnaleuca), gresii (Ibăneşti, Coşula, Tudora, Hudeşti), turbă (Dersca), calcare (Vorona, Ripiceni, Ştefăneşti, Coşula, Tudora, Dealu Holm), zăcăminte de sulf (Păltiniş), tufuri andezitice (Hudeşti), argile bentonitice (Crasnaleuca), argile comune (Bucecea, Dorohoi, Leorda, Mihăileni), balast în albiile râurilor Prut şi Siret.
Istoric
Cele mai vechi urme ale activităţii umane descoperite în arealul jud. Botoşani. datează din Paleolitic şi Neolitic, fiind identificate la Botoşani, Ripiceni, Mitoc, Truşeşti, Drăguşeni ş.a., iar vestigiile unei cetăţi traco-getice au fost găsite la Stânceşti. Prima menţiune despre aceste ţinuturi apare într-o inscripţie de la Biserica armenească din Botoşani (a cărei construcţie a început în 1350), în care se arată că la acea dată aşezarea Botoşani era sediul unui vornic. Ulterior, o altă localit., Dorohoi, este menţionată într-un act încheiat la Lvov (la 6 oct. 1407), între boierii moldoveni şi regele Poloniei, Vladislav II Jagiełło. Numele jud. Botoşani a fost împrumutat de la cel al oraşului de reşed., fapt mai puţin obişnuit în trecut, când mai toate jud. îşi luau numele de la apele care le străbăteau (ex.: Neamţ, Suceava, Vaslui, Putna, Siret, Covurlui ş.a.). În nov. 1439, terit. actualului jud. Botoşani a fost invadat de tătari, care au jefuit şi incendiat multe localit. şi îndeosebi târgul Botoşani, aşa după cum reiese şi din Cronica lui Grigore Ureche – Letopiseţul Ţării Moldovei. Ulterior, atât oraşul Botoşani, cât şi alte localit. au fost prădate şi incendiate de către poloni (în 1505, 1509, 1529), de tătari şi cazaci în 1650. Pe terit. actualului jud. au avut loc lupte memorabile între armatele moldovene comandate de Ştefan cel Mare şi cele invadatoare ale tătarilor (Ştefăneşti, iun. 1476) şi polonilor (oct. 1497, la Codrul Cosminului de lângă oraşul Siret) în care oştile moldovene au ieşit biruitoare. În luna mai 1600, la Verbia (azi satul Recia-Verbia, com. Dimăcheni), Mihai Viteazul, aflat în fruntea armatei Ţării Româneşti, în acţiunea lui de centralizare politică a celor trei ţări române, a înfrânt resturile forţelor militare moldo-polone, alungându-l pe Ieremia Movilă şi ocupând Moldova; a realizat, astfel, unirea celor trei ţări române într-un singur stat. Ca formă ad-tiv teritorială organizată, terit. actualului jud. s-a constituit în 1741, sub denumirea de Ţinutul Botoşani, şi s-a păstrat ca atare până la reforma ad-tivă din timpul lui Alexandru Ioan Cuza, când vornicia de Botoşani s-a transformat în jud. Botoşani. Cu mici modificări, survenite la reforma ad-tivă din 1 ian. 1926, limitele jud. Botoşani s-au menţinut aceleaşi până în 1950, când, prin organizarea ad-tiv teritorială a ţării, pe regiuni şi raioane, a fost creată regiunea Botoşani cu cinci raioane (Botoşani, Dorohoi, Darabani, Săveni şi Truşeşti). În 1952, o nouă reformă ad-tiv teritorială a ţării a făcut ca reg. Botoşani să fie contopită cu reg. Suceava într-o unitate ad-tivă mai mare, funcţionând sub această formă până la 17 febr. 1968, când s-a revenit din nou la împărţirea pe judeţe a ţării, stabilindu-se limitele actualului jud. Botoşani. Populaţia ţărănească de pe întinsul jud. Botoşani a cunoscut, la sf. sec. 19 şi începutul sec. 20, o puternică asuprire şi o intensă exploatare a latifundiarilor, fapt care a provocat răscoalele ţărăneşti de la Corni şi Dumbrăveni (în 1888) şi mai ales răscoala de la Flămânzi din 1907. Muncitorii şi-au exprimat nemulţumirile prin grevele din oct. 1920 şi din perioada 1929–1933. Din jud. Botoşani sunt originari numeroşi repezentanţi de seamă ai culturii şi ştiinţei româneşti, printre care: Mihai Eminescu, George Enescu, Ştefan Luchian, Nicolae Iorga, Grigore Antipa, Dimitrie Brândză, Octav Băncilă, Preafericitul Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (în perioada 1986-2007), pe numele laic – Teodor Arăpaşu ş.a.
Economia
Economia actuală a jud. Botoşani are un caracter uşor echilibrat, agrar-industrial.
Industria
Structura producţiei globale industriale a jud. Botoşani scoate în evidenţă trei ramuri cu ponderi mari: ind. constr. de maşini şi prelucr. metalelor (utilaje şi piese de schimb pentru ind. uşoară şi alim., maşini agricole, aparataj electric de joasă tensiune, mijloace de automatizare, izolatori electrici, şuruburi ş.a.) la Botoşani şi Dorohoi, ind. textilă, a confecţiilor şi tricotajelor (Botoşani, Dorohoi, Darabani, Săveni, Flămânzi) şi industria alim. (preparate din lapte şi carne, lapte praf, băuturi alcoolice, produse de panificaţie etc.) la Botoşani, Dorohoi, Darabani, Săveni, Flămânzi, Bucecea ş.a. Alte unităţi economice din jud. Botoşani mai produc: energie electrică (termocentralele din Botoşani şi Bucecea, hidrocentralele Bucecea şi Stânca-Costeşti), articole tehnice din cauciuc (Botoşani), cărămidă şi prefabricate din beton (Botoşani, Dorohoi, Săveni, Ştefăneşti), mobilă, cherestea (Botoşani, Dorohoi, Darabani, Săveni), încălţăminte, corpuri pentru iluminat, sticlărie pentru menaj, obiecte de porţelan ş.a. (Dorohoi).
Agricultura
Agricultura, cu vechi tradiţii, se află într-un permanent proces de diversificare şi intensificare a producţiei agricole, folosind raţional bogatul fond agricol de care dispune (393 039 ha, la sfârşitul anului 2007). Din totalul supr. agricole (393 039 ha), 298 774 ha revin terenurilor arabile, 75 381 ha păşunilor, 14 635 ha fâneţelor, 2 559 ha livezilor şi pepinierelor pomicole, 1 690 ha viilor şi pepinierelor viticole ş.a. În anul 2007, în structura culturilor de câmp pe primul loc se situa porumbul (101 172 ha), urmat de plante uleioase (53 382 ha), plante de nutreţ (45 195 ha, locul 1 pe ţară), floarea-soarelui (30 401 ha), soia (locul 3 pe ţară după jud. Călăraşi şi Timiş), grâu şi secară (23 766 ha), ovăz (12 374 ha), leguminoase pentru boabe, sfeclă de zahăr, cartofi, legume ş.a. Sectorul pomicol se remarcă prin producţii mari de fructe, în special de mere (7 510 tone, 2007), prune (1 625 tone), pere, nuci, cireşe şi vişine etc., livezile extinzându-se în arealul localit. Şendriceni, Vorona, Cristeşti, Frumuşica ş.a. Viticultura are condiţii propice de dezvoltare în partea de S a jud. Botoşani, formând podgoriile Ştefăneşti, Călăraşi, Todireni, Truşeşti. La începutul anului 2008, sectorul zootehnic era format din 136 647 capete bovine (predominant din rasele Simmenthal şi Bălţata românească), 105 303 capete porcine, 323 269 capete ovine, cu un procent ridicat din rasele Karakul şi ţigaie (jud. Botoşani se află printre primele producătoare de blăniţe de Astrahan), 14 812 capete caprine, 44 844 capete cabaline (locul 1 pe ţară). Avicultură (2 837 241 capete păsări); apicultură (23 351 familii de albine).
Căile de comunicaţie
Căile de comunicaţie. În anul 2008, lungimea reţelei feroviare însuma 161 km, cu o densitate sub media pe ţară (32,3 km/1 000 km2 de teritoriu, faţă de 45,2 km/1 000 km2 de teritoriu), iar cea a drumurilor publice, 2 123 km, din care 375 km modernizate, cu o densitate superioară mediei pe ţară (42,6 km/100 km2 de teritoriu, faţă de 33,9 km/100 km2 de teritoriu).
Învăţământ, cultură şi artă
În anul şcolar 2007–2008, reţeaua unităţilor de învăţământ de pe terit. jud. Botoşani cuprindea 27 de grădiniţe de copii, cu 16 237 copii înscrişi şi 825 de educatoare, 112 şcoli generale (învăţământ primar, clasele 1-4 şi gimnazial – clasele 5-8) cu 45 672 elevi şi 3 306 cadre didactice, 27 de licee cu 13 939 elevi şi 1 240 profesori, o şcoală profesională, cu 5 464 elevi şi zece profesori şi un Colegiu de învăţământ superior (la Botoşani). O intensă activitate de promovare şi difuzare a culturii, ştiinţei, artei etc. o desfăşoară Teatrul „Mihai Eminescu”, Teatrul de păpuşi „Vasilache”, orchestra simfonică a Filarmonicii Botoşani, apoi cele 127 de cămine culturale, un cinematograf, 266 biblioteci cu 2 933 000 vol., 12 muzee şi numeroase case memoriale (Mihai Eminescu la Ipoteşti, George Enescu la Liveni-Vârnav — azi satul George Enescu), Nicolae Iorga la Botoşani ş.a.), cele 20 de publicaţii (reviste şi ziare) etc. Activitatea sportivă, cu o veche tradiţie (în 1867, la Botoşani, a fost înfiinţată „Societatea de dare la semn” – corespunzătoare activităţii de tir din zilele noastre), se desfăşoară în cadrul celor 45 de secţii sportive, în care activează 1 995 sportivi, 58 antrenori şi 24 arbitri.
Ocrotirea sănătăţii
Ocrotirea sănătăţii se realizează prin intermediul celor 10 spitale (prima instituţie spitalicească datând din 1838, la Botoşani), cu 2 580 de paturi (2007), revenind un pat de spital la 176 de persoane, două dispensare medicale, 106 farmacii şi puncte farmaceutice, un sanatoriu T.B.C. ş.a., iar asistenţa medicală este asigurată de 533 medici (1 medic la 852 locuitori), 106 medici stomatologi (1 medic stomatolog la 4 284 locuitori) şi 2 718 personal sanitar cu studii medii.
Turismul
Principalele obiective de interes turistic ale jud. Botoşani sunt concentrate cu precădere în municipiul Botoşani şi în împrejurimile acestuia, printre cele mai interesante şi atractive numărându-se bisericile „Sfântul Nicolae”-Popăuţi (ctitorie din 30 sept. 1496 a lui Ştefan cel Mare a mănăstirii de călugări cu acelaşi nume), „Sfântul Gheorghe” şi „Uspenia” (ctitorii din 1551 şi, respectiv, 1552 ale Doamnei Elena, soţia lui Petru Rareş), biserica armenească (1350), biserica „Trei Ierarhi” (1789) toate din Botoşani, mănăstirea Agafton din com. Curteşti, situată la 4 km SV de municipiul Botoşani, datând din 1740, mănăstirea Cozancea (sec. 17) din com. Suliţa, mănăstirea Gorovei (1740–1742) din satul Gorovei, com. Văculeşti, schitul Balş (1430) ş.a.
Alte obiective sunt bisericile din lemn din Cristeşti (1766), Brăeşti (1745), Văculeşti (1712), Cerviceşti (1757), Orăşeni (1762) ş.a., biserica „Sfântul Nicolae” din Dorohoi, ctitorie, din 1495, a lui Ştefan cel Mare etc. O categorie aparte a obiectivelor de interes turistic o formează casele memoriale care amintesc de marile personalităţi culturale sau ştiinţifice care s-au născut sau şi-au desfăşurat o parte din activitatea lor pe aceste meleaguri moldovene. Galeria personalităţilor româneşti de frunte cu care se mândreşte jud. Botoşani cuprinde pe Mihai Eminescu (s-a născut la Botoşani şi a copilărit la Ipoteşti), George Enescu (Liveni-Vârnav, azi satul George Enescu), Nicolae Iorga (Botoşani), Ştefan Luchian (Ştefăneşti), Alexandru (Păstorel) Teodoreanu (Dorohoi), Octav Băncilă (Corni), Grigore Antipa (Botoşani), Dimitrie Brândză (Bivolu, azi satul Viişoara), Mihail Sorbul (Botoşani) şi mulţi alţii. În anul 2007, capacitatea totală de cazare turistică (557 locuri) era asigurată de cinci hoteluri, două moteluri, o cabană şi patru pensiuni turistice urbane. Indicativ auto: BT.
Localităţile judeţului Botoşani
(între paranteze sunt înscrişi anii primei menţiuni documentare)
| I. Municipii | Localit. componente ale municipiilor |
| 1. BOTOŞANI (1350) | |
| 2. DOROHOI (1407) | 1. Dealu Mare 2. Loturi Enescu 3. Progresul |
| II. Oraşe | Localit. componente ale oraşelor | Satele care aparţin oraşelor |
| 1. BUCECEA (1434) | 1. Călineşti (1492) | 1. Bohoghina (1617) |
| 2. DARABANI (1546) | 1. Bajura 2. Eşanca 3. Lişmăniţa | |
| 3. FLĂMÂNZI (1605) | 1. Nicolae Bălcescu 2. Poiana | 1. Chiţoveni 2. Prisăcani |
| 4. SĂVENI (1546 ) | 1. Bodeasa (1652) 2. Bozieni (1432) 3. Chişcăreni (1635) 4. Petricani (1492) 5. Sat Nou | |
| 5. ŞTEFĂNEŞTI (1435) | 1. Bădiuţi (1424) 2. Bobuleşti (1427) 3. Stanca (1737) 4. Ştefăneşti-Sat (1744) |
| III. Comune | Satele componente (primul sat este reşed. com.) |
| 1. ADĂŞENI | 1. Adăşeni 2. Zoiţani |
| 2. ALBEŞTI | 1. Albeşti 2. Buimăceni 3. Coştiugeni 4. Jijia 5. Măşcăteni 6. Tudor Vladimirescu |
| 3. AVRĂMENI | 1. Avrămeni 2. Aurel Vlaicu 3. Dimitrie Cantemir 4. Ichimeni 5. Panaitoaia 6. Timuş 7. Tudor Vladimirescu |
| 4. BĂLUŞENI | 1. Băluşeni (1635) 2. Băluşenii Noi 3. Buzeni 4. Coşuleni 5. Draxini 6. Zăiceşti |
| 5. BLÂNDEŞTI | 1. Blândeşti 2. Cherchejeni 3. Şoldăneşti (1490) |
| 6. BRĂEŞTI | 1. Brăeşti 2. Poiana 3. Popeni 4. Vâlcelele |
| 7. BROSCĂUŢI | 1. Broscăuţi (1582) 2. Slobozia |
| 8. CĂLĂRAŞI | 1. Călăraşi 2. Libertatea 3. Pleşani |
| 9. CÂNDEŞTI | 1. Cândeşti 2. Călineşti (1519) 3. Talpa 4. Viţcani |
| 10. CONCEŞTI | 1. Conceşti (1637) 2. Movileni (f. 1919-1920) |
| 11. COPĂLĂU | 1. Copălău (1785) 2. Cerbu (f. 1930-1935) 3. Cotu (1772) |
| 12. CORDĂRENI | 1. Cordăreni (1517) 2. Griviţa (1878) 3. Slobozia (sat f. 1826 si reînfiinţat la 23 iunie 2004) |
| 13. CORLĂTENI | 1. Corlăteni (1431) 2. Carasa 3. Podeni 4. Vlădeni (1581) |
| 14. CORNI | 1. Corni (1772) 2. Balta Arsă 3. Mesteacăn 4. Sarafineşti |
| 15. COŞULA | 1. Coşula (1535) 2. Buda 3. Pădureni 4. Şupitca |
| 16. COŢUŞCA | 1. Coţuşca (f. 1912) 2. Avram Iancu 3. Cotu Miculinţi 4. Crasnaleuca 5. Ghireni 6. Mihail Kogălniceanu 7. Nichiteni 8. Nicolae Bălcescu (f. 1912) 9. Puţureni |
| 17. CRISTEŞTI | 1. Cristeşti 2. Oneaga 3. Schit-Orăşeni 4. Unguroaia |
| 18. CRISTINEŞTI | 1. Cristineşti 2. Baranca 3. Dămileni (sat reînfiinţat la 23 iun. 2004) 4. Dragalina 5. Fundu Herţii 6. Poiana |
| 19. CURTEŞTI | 1. Curteşti (1827) 2. Agafton (1648) 3. Băiceni (1617) 4. Hudum (1361) 5. Mănăstirea Doamnei (1361) 6. Orăşeni-Deal (1584) 7. Orăşeni-Vale (1584) |
| 20. DÂNGENI | 1. Dângeni (1633) 2. Hulub 3. Iacobeni 4. Strahotin |
| 21. DERSCA | 1. Dersca (1470) |
| 22. DIMĂCHENI | 1. Dimăcheni 2. Mateieni 3. Recia-Verbia (1437) |
| 23. DOBÂRCENI | 1. Dobârceni (1427) 2. Bivolari 3. Brăteni (până la 20 mai 1996 s-a numit Pădureni) 4. Cişmăneşti 5. Livada 6. Murguţa |
| 24. DRĂGUŞENI | 1. Drăguşeni 2. Podriga (sec. 15) 3. Sarata-Drăguşeni |
| 25. DURNEŞTI | 1. Durneşti (1480) 2. Băbiceni 3. Bârsăneşti 4. Broşteni 5. Cucuteni (1643) 6. Guranda (1835) |
| 26. FRUMUŞICA | 1. Frumuşica (1830) 2. Boscoteni (1437) 3. Rădeni (1437) 4. Storeşti 5. Şendreni 6. Vlădeni-Deal (1430) |
| 27. GEORGE ENESCU | 1. Dumeni 2. Arborea 3. George Enescu 4. Popeni 5. Stanca |
| 28. GORBĂNEŞTI | 1. Gorbăneşti 2. Bătrâneşti 3. George Coşbuc 4. Mihai Eminescu 5. Silişcani 6. Socrujeni 7. Vânători 8. Viforeni |
| 29. HAVÂRNA | 1. Havârna 2. Balinţi 3. Galbeni 4. Gârbeni 5. Niculcea 6. Tătărăşeni |
| 30. HĂNEŞTI | 1. Hăneşti (1546) 2. Borolea 3. Moara Jorii 4. Sarata-Basarab 5. Slobozia Hăneşti |
| 31. HILIŞEU-HORIA | 1. Hilişeu-Horia 2. Corjăuţi 3. Hilişeu-Cloşca 4. Hilişeu-Crişan 5. Iezer |
| 32. HLIPICENI | 1. Hlipiceni (1860) 2. Dragalina 3. Victoria |
| 33. HUDEŞTI | 1. Hudeşti (1436) 2. Alba 3. Başeu (1605, sat reînfiinţat la 23 iun. 2004) 4. Baranca 5. Mlenăuţi 6. Vatra (sat reînfiinţat la 23 iun. 2004) |
| 34. IBĂNEŞTI | 1. Ibăneşti (1546) 2. Dumbrăviţa |
| 35. LEORDA | 1. Leorda 2. Belcea 3. Costineşti 4. Dolina 5. Mitoc |
| 36. LOZNA | 1. Lozna 2. Străteni |
| 37. LUNCA | 1. Lunca 2. Stroieşti 3. Zlătunoaia |
| 38. MANOLEASA | 1. Manoleasa 2. Bold 3. Flondora 4. Iorga 5. Liveni 6. Loturi 7. Manoleasa-Prut 8. Sadoveni 9. Şerpeniţa (sat depopulat după anul 1996) 10. Zahoreni |
| 39. MIHAI EMINESCU | 1. Ipoteşti (15 iun. 1616) 2. Baisa 3. Cătămăreşti 4. Cătămăreşti-Deal 5. Cerviceşti 6. Cerviceşti-Deal 7. Cucorăni (1538) 8. Manoleşti 9. Stânceşti |
| 40. MIHĂILENI | 1. Mihăileni (1792) 2. Pârâu Negru 3. Rogojeşti (1397) |
| 41. MIHĂLĂŞENI | 1. Mihălăşeni 2. Caraiman 3. Năstase 4. Negreşti 5. Păun 6. Sărata 7. Slobozia Silişcani |
| 42. MILEANCA | 1. Mileanca 2. Codreni 3. Scutari 4. Seliştea |
| 43. MITOC | 1. Mitoc 2. Horia |
| 44. NICŞENI | 1. Nicşeni (1650) 2. Dacia 3. Dorobanţi |
| 45. PĂLTINIŞ | 1. Păltiniş 2. Cuzlău 3. Horodiştea 4. Slobozia |
| 46. POMÂRLA | 1. Pomârla 2. Hulubeşti 3. Racovăţ |
| 47. PRĂJENI | 1. Prăjeni 2. Câmpeni 3. Lupăria 4. Miletin |
| 48. RĂCHIŢI | 1. Răchiţi (1864) 2. Cişmea 3. Costeşti 4. Roşiori |
| 49. RĂDĂUŢI-PRUT | 1. Rădăuţi-Prut (1437) 2. Miorcani 3. Rediu |
| 50. RĂUSENI | 1. Răuseni (1425) 2. Doina 3. Pogorăşti 4. Rediu 5. Stolniceni |
| 51. RIPICENI | 1. Ripiceni 2. Cinghiniia 3. Lehneşti 4. Movila Ruptă 5. Popoaia 6. Raşca 7. Ripicenii Vechi (sat depopulat după anul 1996) |
| 52. ROMA | 1. Roma (1887) 2. Cotârgaci (1833) |
| 53. ROMÂNEŞTI | 1. Româneşti 2. Dămideni 3. Româneşti-Vale 4. Sărata |
| 54. SANTA MARE | 1. Santa Mare (1880) 2. Bădărăi 3. Berza 4. Bogdăneşti 5. Durneşti 6. Ilişeni 7. Rânghileşti 8. Rânghileşti-Deal |
| 55. STĂUCENI | 1. Stăuceni 2. Siliştea 3. Tocileni 4. Victoria |
| 56. SUHARĂU | 1. Suharău (1520) 2. Izvoare 3. Lişna (1700) 4. Oroftiana (1430) 5. Plevna (1879) 6. Smârdan (1896) |
| 57. SULIŢA | 1. Suliţa 2. Cheliş 3. Dracşani |
| 58. ŞENDRICENI | 1. Şendriceni 2. Horlăceni (1384) 3. Pădureni |
| 59. ŞTIUBIENI | 1. Ştiubieni 2. Ibăneasa 3. Negreni |
| 60. TODIRENI | 1. Todireni (1523) 2. Cerneşti 3. Floreşti 4. Gârbeşti 5. Iureşti |
| 61. TRUŞEŞTI | 1. Truşeşti (1568) 2. Buhăceni (1491) 3. Ciritei 4. Drislea (1432) 5. Ionăşeni 6. Păsăteni |
| 62. TUDORA | 1. Tudora (1395) |
| 63. UNGURENI | 1. Ungureni 2. Borzeşti 3. Călugăreni (1492) 4. Călugărenii Noi 5. Durneşti 6. Mândreşti 7. Mihai Viteazu 8. Plopenii Mari 9. Plopenii Mici 10. Tăuteşti (sat depopulat după anul 1996) 11. Vicoleni |
| 64. UNŢENI | 1. Unţeni 2. Burla 3. Burleşti 4. Mânăstireni 5. Soroceni 6. Valea Grajdului 7. Vultureni (sat depopulat după anul 1996) |
| 65. VĂCULEŞTI | 1. Văculeşti (1415) 2. Gorovei 3. Sauceniţa |
| 66. VÂRFU CÂMPULUI | 1. Vârfu Câmpului (1772) 2. Dobrinăuţi-Hăpăi (1392) 3. Ionăşeni (1392) 4. Lunca 5. Maghera 6. Pustoaia |
| 67. VIIŞOARA | 1. Viişoara 2. Cuza Vodă 3. Viişoara Mică |
| 68. VLĂDENI | 1. Vlădeni 2. Brehuieşti 3. Hrişcani 4. Huţani 5. Mândreşti |
| 69. VLĂSINEŞTI | 1. Vlăsineşti (1446) 2. Miron Costin 3. Sârbi (1603) |
| 70. VORNICENI | 1. Vorniceni (1428) 2. Davidoaia 3. Dealu Crucii |
| 71. VORONA | 1. Vorona (1403) 2. Icuşeni 3. Joldeşti 4. Poiana 5. Vorona Mare 6. Vorona-Teodoru |