Comune (J)

JAMU MARE, com. în jud. Timiş, alcătuită din 5 sate, situată în partea de S a Câmpiei Bârzavei, pe râul Semniţa, la graniţa cu Serbia; 3 012 loc. (1 ian. 2011): 490 de sex masc. şi 1 522 fem. Halte de c.f. (în satele Clopodia şi Ferendia) şi staţie finală de c.f. (în satul Jamu Mare). Centru viticol. Fermă de creştere a bovinelor (în satul Gherman). Satul Jamu Mare este menţionat documentar, prima oară, în 1343, iar apoi în 1370 cu numele Soma. În 1786 a fost colonizat cu germani care i-au atribuit denumirea Freudenthal. După anul 1809 s-a numit Gross-Scham, iar din 2 febr. 1924 are toponimul actual. În satul Jamu Mare se află o biserică romano-catolică (1809), iar în satul Clopodia există o biserică romano-catolică (1893), o biserică ortodoxă cu dublu hram – „Pogorârea Duhului Sfânt” şi „Sfântul Apostol Andrei” a cărei piatră de temelie a fost pusă în 1938, dar finalizată în 20082011, şi conacul „Petala” (1840) aflat în stare de degradare.

JIANA, com. în jud. Mehedinţi, alcătuită din 5 sate, situată în Câmpia Blahniţei, pe râul Blahniţa; 4 724 loc. (1 ian. 2011): 347 de sex masc. şi 2 377 fem. Nod rutier. Expl. de argilă (în satul Jiana Mare). Morărit; produse de panificaţie. Legumicultură; pomicultură. Fermă de creştere a ovinelor (în satul Cioroboreni). Până la 1 ian. 1965, satul şi com. Jiana s-au numit Flămânda. Agroturism. În satul Jiana Mare se află biserica „Înălţarea Domnului” zidită în 1884-1885 pe locul uneia din 1750, cu picturi murale originare, restaurate în 1990 de Emil Popescu.

JEBEL, com. în jud. Timiş, formată dintrun sat, situată în Câmpia Timişului, pe cursul superior al Timişului Mort şi pe canalul Lunca – Birda; 3 552 loc. (1 ian. 2011): 1 787 de sex masc. şi 1 765 fem. Nod feroviar şi rutier. Expl. de argilă. Prelucr. deşeurilor de mase plastice. Producţie de mobilă şi de produse zaharoase (inclusiv ciocolată). Abator de păsări. Siloz de cereale. Ferme de creştere a porcinelor (în satul Pădureni) şi păsărilor (Jebel). Piscicultură. Centru de cusături şi ţesături populare. Fanfară. Satul Jebel este menţionat documentar, prima oară, în 1332 cu numele Zephel.

JIBERT, com. în jud. Braşov, alcătuită din 5 sate, situată în Pod. Hârtibaciului; 2 443 loc. (1 ian. 2011): 1 233 de sex masc. şi 1 210 fem. Satul Jibert este menţionat documentar, prima oară, în 1289. În satul Dacia, atestat documentar în 1309 şi numit Ştena până în 1918, se află o cetate ţărănească (sec. 13–16), cu biserică evanghelică de incintă; biserică reformată (sec. 16–17) şi biserică ortodoxă, din lemn, cu hramul „Cuvioasa Parascheva” (sec. 18), în satul Grânari.

JARIŞTEA, com. în jud. Vrancea, alcătuită din 4 sate, situată în zona de contact a Subcarpaţilor Vrancei cu Glacisul Odobeşti; 4 096 loc. (1 ian. 2011): 1 950 de sex masc. şi 2 146 fem. Centru viticol şi de vinificaţie. Producţie de băuturi răcoritoare. Morărit şi panificaţie. Pe terit. satului Jariştea, atestat documentar în 1760, au fost descoperite urmele unei aşezări din sec. 10–11, în care s-au găsit fragmente ceramice lucrate la roată, două unelte din fier, o secure ş.a. În satul Jariştea se află bisericile „Adormirea Maicii Domnului” (ante 1809), „Sfântul Gheorghe” (1884) şi „Duminica Tuturor Sfinţilor” (1940), iar în satul Pădureni există mănăstirea Buluc (de maici) cu biserica „Schimbarea la Faţă”, zidită în anii 1922-1928 pe locul uneia din lemn ce data din 8 mai 1679 şi menţionată documentar la 2 mai 1744. Mănăstirea a fost desfiinţată la 28 oct. 1959 şi reînfiinţată în 1990.

JEGĂLIA, com. în jud. Călăraşi, alcătuită din 3 sate, situată în SE Câmpiei Bărăganului şi în Balta Brăilei, pe ambele maluri ale braţului Borcea; 4 438 loc. (1 ian. 2011): 2 212 de sex masc. şi 2 226 fem. Staţie de c.f. (în satul Jegălia). Produse alim. Fabrică de nutreţuri concentrate. Culturi irigate de cereale, plante tehnice şi de nutreţ, floarea-soarelui, legume etc. Creşterea bovinelor. Pescuit. Între 17 febr. 1968 şi 23 ian. 1981, com. Jegălia a făcut parte din jud. Ilfov. Herghelie, înfiinţată în 1915, în care se cresc cai pentru competiţii hipice. În arealul com. Jegălia a fost descoperit (1967) un tezaur monetar, alcătuit din 457 de monede din argint, din care 427 sunt denari romani republicani datând din perioada 175–37 î.Hr.

JICHIŞU DE JOS, com. în jud. Cluj, alcătuită din 5 sate, situată la poalele de NE ale Dealului Bobâlna (Dealurile Dejului), pe dr. râului Olpret; 1 229 loc. (1 ian. 2011): 595 de sex masc. şi 634 fem. Producţie de ţuică. Prelucr. lemnului. Pomicultură (meri, pruni, peri). În satul Jichişu de Jos, menţionat documentar în 1292, se află biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1913).

JIDVEI, com. în jud. Alba, alcătuită din 5 sate, situată în Pod. Târnavelor, pe râul Târnava Mică; 5 234 loc. (1 ian. 2011): 2 625 de sex masc. şi 2 609 fem. Staţie de c.f. (în satul Jidvei) şi halte de c.f. (în satele Bălcaciu şi Feisa). Renumită podgorie. Centru de vinificaţie. La Jidvei există echipa feminină de dansuri populare „Fetele de la Căpâlna” formată din 26 de fete. Dansul a fost descoperit (în 1933) şi stilizat de Stana Biriş. Pe terit. satului Feisa, atestat documentar în 1332, au fost descoperite urmele unei aşezări neolitice aparţinând culturii Petreşti (sf. milen. 3 î.Hr.). În satul Bălcaciu, menţionat documentar în 1319, iar apoi ca târg în 1482, se află o biserică fortificată (azi biserică evanghelică), construită în sec. 14 şi refăcută la sf. sec. 15, când a fost realizat şi sistemul de fortificaţii. Turnclopotniţă cu clopot din sec. 16, decorat cu relief înfăţişând lupta lui Samson cu leul. Biserica a fost renovată în 1807–1810 şi 1910–1912. În satul Jidvei, atestat documentar în 1309, se află o biserică din sec. 15 (azi biserică evanghelică), cu nava reclădită în 1795, o biserică ortodoxă cu hramul „Sfântul Nicolae” (1996–2002) şi biserica greco-catolică „Sfânta Treime” (1996–2004). Puternice alunecări de teren (iul. 1998) care au distrus 19 gospodării. În satul Veseuş există o biserică din 1504, în stil gotic (azi aparţine cultului evanghelic), cu Turn-clopotniţă din 1825, şi o biserică reformată (1784), în satul Feisa se află biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, construită în 1937–1940 şi pictată în 1939 şi biserica greco-catolică „Naşterea Maicii Domnului” (2004–2008), în satul Căpâlna de Jos este biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”  (1863), iar în satul Bălcaciu biserica „Sfinţii Sofronie, Visarion şi Oprea” zidită în 1911–1912, renovată în 1968.

JIJILA, com. în jud. Tulcea, alcătuită din 2 sate, situată pe ţărmul de SE al lacului omonim, la poalele de NV ale M-ţilor Măcin; 5 760 loc. (1 ian. 2011): 2 888 de sex masc. şi 2 872 fem. Producţie de parchete asamblate în panouri. Piscicultură; cherhana. În satul Garvăn, pe ins. Bisericuţa, au fost descoperite (după 1939) urmele unei aşezări romane fortificate (Dinogetia), datând din sec. 1–4, ridicată pe locul unei aşezări geto-dacice, în care s-au găsit obiecte din ceramică, monede, unelte din fier, o balanţă din bronz ş.a., precum şi ruinele unei clădiri cu ziduri groase, probabil locuinţa comandantului garnizoanei (praetorium), terme etc. Cetatea a fost distrusă în anul 375, în timpul invaziei hunilor şi refăcută apoi în timpul lui Anastasius sau Iustinian. Distrusă din nou în 559 de cutriguri, cetatea a fost refăcută în sec. 10–11. Din ea se păstrează ruinele unui zid de apărare, gros de 3 m, flancat de 14 turnuri. Aici s-a găsit un tezaur de aur şi argint (engolpion, inele, cercei, brăţări ş.a.). În satul Jijila au fost descoperite urmele unor aşezări neolitice şi ale unei fortificaţii romane din piatră (26 x 27 m), cu turnuri de colţ. Biserică având hramul „Sfântul Dumitru” (1859).

JILAVA, com. în jud. Ilfov, formată dintrun sat, situată în Câmpia Română, pe râul Sabar; 9 761 loc. (1 ian. 2011): 4 753 de sex masc. şi 5 008 fem. Staţie de c.f. (inaugurată la 1 nov. 1869). Nod rutier. Producţie de motoare, generatoare şi transformatoare electrice, de echipamente electrice pentru iluminat, de utilaje pentru ind. textilă, de lanţuri şi arcuri, de mobilă pentru bucătării, de săpunuri şi detergenţi, de vopsele, lacuri şi cerneluri tipografice, de produse din cauciuc, de încălţăminte, de îmbrăcăminte pentru lucru, de ambalaje din material plastic, hârtie şi carton, de clei, de băuturi răcoritoare şi de hrană pentru animalele de companie. Tăbăcărie. Legumicultură. În perioada comunistă, la penitenciarul din Jilava au fost întemniţaţi numeroşi oponenţi ai regimului. Aici a fost executat  (1 iun. 1946), prin împuşcare, mareşalul Ion Antonescu. Între 23 ian. 1981 şi 10 apr. 1997, com. Jilava a făcut parte din Sectorul Agricol Ilfov. Satul Jilava este atestat documentar în anul 1716. Bisericile cu hramurile „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” (1817–1818) şi „Adormirea Maicii Domnului” (1843–1844).

JILAVELE, com. în jud. Ialomiţa, alcătuită din 2 sate, situată în Câmpia Bărăganului, pe râul Ialomiţa; 3 562 loc. (1 ian. 2011): 1 782 de sex masc. şi 1 780 fem. Viticultură. Culturi de cereale, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, plante de nutreţ etc. Fermă de creştere a porcinelor. Iazuri şi heleşteie. Între 17 febr. 1968 şi 23 ian. 1981, com. Jilavele a făcut parte din jud. Ilfov. În satul Slătioarele se află biserica având hramul „Trei Ierarhi” (construită în a doua jumătate a sec. 17 şi reconstruită în 1820), iar în satul Jilavele, atestat documentar la 25 mai 1668, există biserica având hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”, ctitorie din anul 1697 a marelui agă Ianache Văcărescu, reconstruită din temelii în 1844 de paharnicul Dimitrie Sorescu, rezidită şi mărită, cu pridvor închis, în 1915 pe cheltuiala Ecaterinei Cantacuzino, conacul „Bâzu Cantacuzino” (mijlocul sec. 19), cu anexele gospodăreşti şi o cramă din sec. 18.

JINA, com. în jud. Sibiu, formată dintr-un sat, situată la poalele de NV ale M-ţilor Cindrel; 4 085 loc. (1 ian. 2011): 2 034 de sex masc. şi 2 051 fem. Expl. forestiere. Creşterea ovinelor. Centru de confecţionare a costumelor populare. Celebru ansamblu popular de fluieraşi. Festival folcloric anual „Sus pe muntele din Jina” care se desfăşoară în ultima duminică din iulie din anul 1970. Satul Jina este menţionat documentar, prima oară, în 1396. În perioada 1765–1851, aici a fost sediul Companiei a V-a de graniţă a Regimentului I de graniţă de la Orlat. Bisericile ortodoxe cu hramurile „Buna Vestire” (1782-1796, pictată în 1802) şi „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1939, pictată în 1980).

JIRLĂU, com. în jud. Brăila, alcătuită din 2 sate, situată în partea de V a Câmpiei  Brăilei, pe malul de V şi SV al lacului omonim; 3 248 loc. (1 ian. 2011): 1 566 de sex masc. şi 1 682 fem. Staţie de c.f. (în satul Jirlău). Nod rutier. Piscicultură. Centru viticol. Preparate din lapte. Morărit; produse de panificaţie. Creşterea bovinelor. Culturi de cereale, plante tehnice şi de nutreţ, pepeni, legume etc. Zonă de interes cinegetic. Satul Jirlău este atestat documentar la 24 mart. 1672.

JITIA, com. în jud. Vrancea, alcătuită din 5 sate, situată în depresiunea omonimă din Subcarpaţii Vrancei, la poalele de V ale Dealului Roşu, pe cursul superior al râului Râmnic; 1 630 loc. (1 ian. 2011): 833 de sex masc. şi 797 fem. Expl. şi prelucr. primară a lemnului. Centru de cusături şi ţesături populare. Produse de panificaţie. Fenomene carstice dezvoltate pe sare. În satul Jitia de Jos se află mănăstirea Poiana Mărului (de maici), întemeiată în 1730, cu o biserică din lemn, care a ars în 1771 şi a fost refăcută în 1780–1784, declarată monument istoric. A doua biserică din lemn, cu hramul „Duminica Tuturor Sfinţilor”, a fost construită în 1810–1812. Desfiinţată în 1959, mănăstirea a fost reînfiinţată în 1990. În satul Dealu Sării se află biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” (1995–1997).

JOIŢA, com. în jud. Giurgiu, alcătuită din 2 sate, situată în Câmpia Vlăsiei, pe râul Dâmboviţa; 3 357 loc. (1 ian. 2011): 1 666 de sex masc. şi 1 691 fem. Producţie de ambalaje din hârtie şi carton. Culturi de cereale, plante tehnice şi de nutreţ, floarea-soarelui etc. Creşterea porcinelor, ovinelor şi bovinelor. Între 17 febr. 1968 şi 23 ian. 1981 com. Joiţa a făcut parte din jud. Ilfov. Biserica având dublu hram – „Sfântul Nicolae” şi „Sfinţii 40 de Mucenici” (1859), în satul Joiţa. Până la 7 apr. 2004, com. Joiţa a avut în componenţă satele Cosoba şi Săbăreni care la acea dată s-au desprins din această comună şi, fiecare, a devenit comună de sine stătătoare.

JORĂŞTI, com. în jud. Galaţi, alcătuită din 3 sate, situată în partea de S a Pod. Covurlui, pe cursul superior al râului Covurlui; 1 869 loc. (1 ian. 2011): 924 de sex masc. şi 927 fem. Moară de cereale. Viticultură. Pe terit. satului Lunca a fost identificată o necropolă birituală, aparţinând culturii materiale Sântana de Mureş (sec. 4), în care s-au găsit vase din lut, pahare din sticlă, fibule din argint şi din bronz, catarame din fier şi din bronz, cuţite, piepteni din os etc. În satul Jorăşti se află bisericile cu hramurile „Sfinţii Trei Ierarhi” (1816–1818) şi „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” (1840–1841).

JOSENI, com. în jud. Harghita, alcătuită din 3 sate, situată în Depr. Giurgeu, pe cursul superior al Mureşului; 5 675 loc. (1 ian. 2011): 2 860 de sex masc. şi 2 815 fem. Nod rutier. Expl. de andezit (în satul Bucin). Expl. şi prelucr. primară a lemnului. Producţie de module electronice, de articole de voiaj şi marochinărie şi de ulei. În această zonă, în timpul iernii se produc, frecvent, inversii de temp. (aerul foarte rece de pe înălţimile înconjurătoare coboară pe fundul depresiunii, stagnând mai multe zile), care determină valori scăzute ale temp. aerului, înregistrându-se în medie –7°C (max.: –38°C în 1963), ceea ce face ca localit. să fie considerată unul dintre „polii frigului” din România. Muzeu (în satul Joseni). În satul Joseni, menţionat documentar, prima oară, în 1567, se află o biserică romano-catolică (sec. 13) şi biserica ortodoxă „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1850). Agroturism.

JOSENII BÂRGĂULUI, com. în jud. Bistriţa-Năsăud, alcătuită din 4 sate, situată pe râul Bistriţa ardeleană (afl. al Şieului), în partea de NE a Dealurilor Bistriţei, la poalele de NV ale M-ţilor Căliman; 5 290 loc. (1 ian. 2011): 2 681 de sex masc. şi 2 609 fem. Halte de c.f. (în satele Josenii Bârgăului, Mijlocenii Bârgăului şi Rusu Bârgăului). Expl. şi prelucr. lemnului (mobilă, cherestea). Producţie de somiere, saltele, covoare, cergi ş.a. Pomicultură (meri, pruni, peri). Centru de ceramică roşie (în satul Mijlocenii Bârgăului). În satul Josenii Bârgăului, menţionat documentar, prima oară, în 1547, se află o biserică ortodoxă (sec. 18). Aici are loc anual, în luna febr., manifestarea folclorică „Alaiul Munţilor”, dedicată obiceiurilor de nuntă din satele de pe Valea Bârgaelor (prima ediţie, 1987). În arealul com. Josenii Bârgăului, la 4 km de satul Josenii Bârgăului, se află mănăstirea de maici „Sfântul Spiridon” – Strâmba, ctitorie din anul 1999 a monahiei Epiharia Brumă şi a credincioasei Lucreţia Zbarei.

JUPÂNEŞTI, com. în jud. Gorj, alcătuită din 5 sate, situată în partea de V a Piem. Olteţului, pe râul Gilort; 2 265 loc. (1 ian. 2011): 1 108 de sex masc. şi 1 157 fem. Staţie de c.f. (în satul Jupâneşti). Expl. de balast. Bisericile din lemn cu hramul „Sfântul Dumitru” (sec. 18, refăcută în 1816) şi cu dublu hram „Sfântul Andrei” şi „Sfântul Dimitrie” (1812), în satele Boia şi Vidin.

JUCU, com. în jud. Cluj, alcătuită din 5 sate, situată în partea de V a Câmpiei Fizeşului, pe Someşu Mic; 4 261 loc. (1 ian. 2011): 2 144 de sex masc. şi 2 117 fem. Staţie de c.f. (în satul Jucu). Reşed. com. este satul Jucu de Sus (menţionat documentar, prima oară, în 1325). Satul Jucu de Mijloc este atestat documentar în 1314. Fabrică de telefoane celulare, marca „Nokia”, cu capital finlandez, intrată în funcţiune la 11 febr. 2008 şi închisă la sf. anului 2011. În 2013, firma germane „Bosch” a deschis o fabrică de componente pentru automobile. Producţie de mobilă şi de băuturi răcoritoare. Morărit. Culturi de cereale, legume ş.a. Creşterea cailor de rasă (din 1902) şi a bovinelor. Pomicultură. Pe terit. satului Jucu de Sus a fost identificat (1912) un mormânt de incineraţie datând din prima jumătate a sec. 2 î.Hr., în care s-au găsit două brăţări din bronz, un lanţ din sârmă de fier răsucită, vase ceramice lucrate la roată ş.a., iar în satul Vişea a fost descoperit un tezaur monetar dacic alcătuit din 142 de monede din argint, datând din sec. 2 î.Hr. Castelul „Kemeny” (sec. 19), în satul Jucu de Sus.

JUGURENI, com. în jud. Prahova, alcătuită din 4 sate, situată la poalele Dealului Istriţa, pe cursul superior al râului Tisău; 596 loc. (1 ian. 2011): 299 de sex masc. şi 297 fem. Centru pomicol (meri, pruni, peri). Izvoare cu ape minerale sulfuroase, iodurate. Satul Jugureni este atestat documentar în 1450 cu numele Runceni. Biserici în satele Jugureni (1850) şi Boboci (1853).

JURILOVCA, com. în jud. Tulcea, alcătuită din 3 sate, situată pe malurile lacurilor Goloviţa şi Razim, la poalele de SE ale Pod. Babadag; 4 695 loc. (1 ian. 2011): 2 304 de sex masc. şi 2 391 fem. Expl. de calcar. Important centru piscicol, cu cherhanale de mare capacitate. Pe promontoriul situat în SV lacului Razim, numit Capul Dolojman (sau Doloşman), au fost descoperite (1926–1940) urmele unei cetăţi greceşti de la sf. sec. 7 î.Hr. (mai  târziu  oraş  fortificat  roman), identificată ipotetic cu aşezarea greco-romană Argamum, menţionată documentar în sec. 6 î.Hr., iar apoi în lista oraşelor refăcute de împăratul romano-bizantin Iustinian I (sec. 6). Epigrafic, localit. Argamum este atestată pe horothesia („hotărnicia”) lui Laberius Maximus, din timpul împăratului roman Traian (98–117), ca fiind învecinată cu Histria. Cercetările arheologice, reluate în 1965, au scos la iveală urme ale populaţiei autohtone datând din sec. 9– 8 î.Hr., din prima Epocă a fierului (sec. 8–7 î.Hr.) şi din perioada colonizării greceşti care a început de la sf. sec. 7 î.Hr. şi a continat neîntrerupt până în perioadele romană şi romano-bizantină. Au fost descoperite monede şi obiecte din bronz, ceramică, un fragment din zidul de apărare al cetăţii din sec. 5–3 î.Hr. etc. Pe ins. Bisericuţa din lacul Razim, în apropierea Capului Dolojman, au fost descoperite resturile unei bisericuţe din sec. 11 şi o cruce-relicvar din bronz, cu decor în relief, reprezentând pe avers pe Iisus Hristos răstignit, iar pe revers, pe Fecioara Maria în orantă (motiv iconografic al unui personaj în atitudine de rugăciune). În sec. 18, aici s-au stabilit lipovenii veniţi din reg. Kuban (unde se refugiaseră ca urmare a persecuţiilor exercitate de patriarhul Nikon). Satul Jurilovca este atestat documentar în 1826. În perioada 13 oct. 1983–20 mai 1996, satul şi com. Jurilovca s-au numit Unirea. Biserica de rit vechi „Pokrov” („Acoperământul Maicii Domnului”, 1838).