Date generale
Judeţul Bistriţa-Năsăud se află în extremitatea nordică a României, în jumătatea septentrională a Transilvaniei, în bazinul superior al râului Someşu Mare, între 46°48′ şi 47°37′ latitudine N şi 23°27′ şi 25°36′ longitudine E, între jud. Maramureş (N), Suceava (E-NE), Mureş (S-SE) şi Cluj (V-SV). Suprafaţa: 5 355 km2 (2,25% din supr. ţării). Populaţia (1 ian. 2019): 328 100 loc. (1,48% din populaţia ţării), din care 163 116 de sex masc. (49,72%) şi 164 984 fem. (50,28%). Populaţia urbană: 129 882 loc. (39,59%); rurală: 198 218 loc. (60,41%). Densitatea: 61,3 loc./km2. Structura populaţiei pe naţionalităţi (la recensământul din 20-31 oct. 2011): 86,5% români, 5,0% maghiari, 4,2% rromi, 0,1% germani ş.a. Reşed.: municipiul Bistriţa. Oraşe: Beclean, Năsăud, Sângeorz-Băi. Comune: 58. Sate: 232 (din care 3 aparţin oraşului Beclean). Localit. componente ale municipiilor şi oraşelor: 10.
Relieful
Relief predominant de dealuri şi podişuri (2/3 din supr. jud. Bistriţa-Nãsãud), aparţinând Pod. Transilvaniei, străjuite la N şi E de unităţi montane ale Carpaţilor Orientali, cu prelungiri care ocupă restul de 1/3 din terit. judeţului. Cea mai reprezentativă unitate montană de pe cuprinsul jud. Bistriţa-Nãsãud este aceea a M-ţilor Rodnei, care ocupă partea de N a jud., dominând zonele înconjurătoare prin masivitatea lor impresionantă şi prin câteva vârfuri impunătoare (Ineu 2 279 m, Muncelu, 1 703 m ş.a.), aflate în arealul său (vf. Pietrosu, care constituie alt. max. a masivului, 2 303 m, este situat pe terit. jud. Maramureş). Celelalte masive muntoase, care încadrează prin prelungirile lor jud. Bistriţa-Nãsãud, sunt: M-ţii Ţibleş (în NV), cu vf. Ţibleş, de 1 839 m alt., aflat la hotarul cu jud. Maramureş, M-ţii Bârgău (în NE), cu relief peneplenizat, dominat de numeroase măguri conice (Heniu Mare, 1 611 m, Păltineasa 1 227 m, Vf. Stegii 1 069 m ş.a.) şi M-ţii Căliman (în E-SE) care îşi etalează masivitatea prin versantul său de NV şi prin vârfurile Vulturu (1 501 m), Poiana Tomii (1 470 m) ş.a. Unităţile colinare care aparţin Pod. Transilvaniei, cu structuri monoclinale, domuri şi cute diapire, ocupă partea centrală şi de V a jud., fiind reprezentate prin Muscelele Năsăudului, Dealurile Bistriţei, Culmea Şieului, partea nordică a Colinelor Mădăraşului şi Comlodului, Dealurile Lechinţei şi Jimborului, Dealurile Ciceului şi extremitatea estică a Culmii Breaza, cu vf. Breaza (974 m). În interiorul zonei colinare se individualizează c. 20 de depresiuni intracolinare, printre care se remarcă Depr. Bistriţa, Sângeorz, Dumitra, Colibiţa, Budacu ş.a.
Clima
Climă temperat-continentală moderată, cu ierni lungi şi umede, veri răcoroase şi anotimpuri de tranziţie (primăvară şi toamnă) mult mai scurte decât în partea de S a ţării. Valorile medii anuale ale temp. aerului variază între 0°C, în zonele montane înalte, la peste 1 900 m alt., şi 8-8,5°C, în reg. deluroase. Temp. max. absolută înregistrată pe terit. jud. Bistriţa-Nãsãud a fost de 40,6°C, la Teaca (16 aug. 1952), iar minima absolută de – 33,8°C, la Bistriţa (18 ian. 1953). Cantitatea de precipitaţii prezintă variaţii anuale, anotimpuale şi lunare în raport cu alt. unităţilor de relief, atingând valori medii anuale de 650 mm în zonele colinare şi peste 1 400 mm pe crestele munţilor, imprimând climatului un caracter de umiditate accentuată. Pe un areal care depăşeşte 50% din supr. jud. Bistriţa-Nãsãud precipitaţiile însumează peste 800 mm anual. Direcţia predominantă a vânturilor este dinspre V şi NV (cu schimbări evidente de la iarnă la vară), înregistrând o viteză medie de c. 3,5 m/s, intensităţi mai mari manifestându-se pe culmile montane, unde vântul suflă în rafale cu viteze ce depăşesc uneori 40 m/s.
Reţeaua hidrografică
Reţeaua hidrografică, a cărei lungime totală depăşeşte 3 000 km, aparţine în majoritate bazinului Someşului Mare, la care se adaugă şi câţiva afl. tributari ai Bistriţei Aurii (Putreda, Bâla, Lala, Dornişoara) în NE şi ai Mureşului (Luţu, Lechinţa, Şesu, Pârâu de Câmpie) în S. Someşu Mare, al cărui bazin de recepţie are o supr. de 4 990 km2, străbate jud. de la NE spre SV, colectând o puzderie de râuri, printre care: Valea Băilor, Anieş, Cormaia, Rebra, Sălăuţa, Ţibleş, Valea Lungă (pe dr.), Ilva, Şieu, Meleşu ş.a. (pe stg.).
Vegetaţia
Vegetaţia prezintă o pronunţată etajare pe verticală datorată reliefului predominant deluros şi muntos. La peste 1 800 m alt. se extinde etajul alpin, dominat de diferite ierburi şi arbuşti pitici, multe dintre ele rarităţi sau endemisme carpatice, ocrotite de lege şi declarate monumente ale naturii. Printre acestea se remarcă floarea-de-colţi (Leontopodium alpinum), narcisa (Narcissus stellaris), smirdarul (Rhododendron kotschyi), jneapănul ş.a. Între 1 300 şi 1 800 m alt. se află zona pădurilor de conifere, constituite predominant din molid (Picea abies), iar sub acest etaj, până la 500 m alt., sunt răspândite pădurile de foioase (care acoperă majoritatea dealurilor), alcătuite din fag (Fagus silvatica), gorun (Quercus petraea) şi carpen (Carpinus betulus), în alternanţă cu pajişti secundare, livezi şi terenuri agricole. Dealurile din partea de N a jud. (Muscelele Năsăudului) sunt acoperite cu păduri de fag, în amestec cu carpen, brad şi molid, la fel ca şi versanţii munţilor.
Fauna
Fauna, abundentă şi variată, este reprezentată în pr. prin specii de pădure, de importanţă cinegetică: cerbul carpatin (Cervus elaphus), căpriorul (Capreolus capreolus), mistreţul (Sus scrofa), ursul (Ursus arctus), râsul (Lynx lynx), jderul (Martes martes), lupul, vulpea, pisica sălbatică, cocoşul de munte (Tetrao urogallus), cocoşul de mesteacăn (Lyrurus tetrix), acvila etc. În reg. montane înalte a fost recolonizată, în ultimele decenii, capra neagră (Rupicapra rupicapra). În zonele joase se întâlnesc iepuri, şoareci de câmp, şobolani, hârciogi, potârnichi, prepeliţe etc. Domeniul apelor este bogat în scobar, mreană, clean, somn, lipan, păstrăv ş.a.
Resursele naturale
Resurse naturale: păduri (193 814 ha, 2008), zăcăminte de gaze naturale (Enciu, Stupini, Matei, Monor, Silivaşu de Câmpie ş.a.), de cărbune (Valea Budacului, Galaţii Bistriţei), zăcăminte polimetalice (min. de plumb, zinc, cupru, argint, aur) la Rodna, Parva, Valea Vinului, Valea Borcutului, Guşeţel, Izvoru Cepii, grafit (Anieş, Maieru), mică (Parva), marmură (Cormaia, Anieş, Parva), caolin şi argile caolinoase (Parva), sare (Parva), andezit (Măgura Ilvei), dacit (Anieş, Sângeorz-Băi) etc. O bogăţie aparte o reprezintă izv. cu ape minerale, mai frecvente la Sângeorz-Băi, Colibiţa, Lunca Ilvei, Parva, Ilva Mare, Poiana Ilvei, Rodna ş.a.
Istoric
Existenţa vieţii pe aceste meleaguri datează din cele mai îndepărtate timpuri, vestigii materiale din Paleoliticul superior (40 000–10 000 î.Hr.) fiind descoperite la Mintiu şi Cepari (unelte din piatră şi silex). Mai frecvente sunt, însă, urmele de locuire din Neolitic (milen. 5–4 î.Hr.), identificate în arealul localit. Bistriţa, Slătiniţa, Archiud, Năsăud, Şintereag, Coldău, Chiochiş ş.a., unde s-au găsit resturi ceramice, unelte din piatră şi silex (topoare, răzuitoare, lame, buzdugane), vetre de foc etc. Elemente ale culturii materiale Wietenberg (sec. 16–13 î.Hr.), din Epoca mijlocie a bronzului, au fost descoperite în aşezările de la Lechinţa, Bistriţa, Şintereag, Chintelnic, iar elemente de cultură materială din prima Epocă a fierului (Hallstatt, 1200–450/300 î.Hr.) au fost scoase la iveală în arealul localit. Căianu Mic, Ciceu-Corabia, Bistriţa, Rebrişoara, Stupini, Visuia ş.a. Începutul celei de-a doua Epoci a fierului/La Tène (450 î.Hr.-sec. 1 d.Hr.), denumită Epoca La Tène, caracterizată prin dezvoltarea meşteşugurilor şi a comerţului, precum şi prin afirmarea elementului autohton dac pe meleagurile jud. Bistriţa-Nãsãud este marcată printr-o serie de descoperiri de aşezări şi locuinţe omeneşti cu inventare bogate la Bistriţa, Sânmihaiu de Câmpie, Archiud, Sărăţel, Ardan, Feleac, Arcalia ş.a. Urmele stăpânirii romane au fost identificate în apropierea graniţei de N a Daciei, apărată de castrele de la Ilişua, Orheiu Bistriţei, Livezile ş.a. Populaţia daco-romană şi apoi românească din această zonă a continuat să vieţuiască fără întrerupere şi după retragerea armatelor şi a administraţiei romane (în perioada 271-275), constituindu-se în obşti săteşti şi în formaţiuni prestatale care vor continua să existe şi după cucerirea Transilvaniei de către regatul ungar, cât şi după colonizarea acestor locuri cu populaţie germană în a doua jumătate a sec. 12. Perioada în care poporul român apare pe deplin constituit este ilustrată de vestigiile descoperite la Bistriţa, Archiud, Şintereag, Fântâniţa, Şirioara ş.a., unde s-au identificat locuinţe de suprafaţă, ceramică autohtonă, necropole de înhumaţie, cetăţi etc. La sf. sec. 12 încep să apară primele atestări documentare ale unor localit., printre care, în 1172–1173 este menţionat satul Şieu-Sfântu (cu numele Villa Igalia), iar în prima jumătate a sec. 13, documentele vremii amintesc de existenţa districtului săsesc (Districtus saxonicus) cu 23 de aşezări, situate în apropierea localit. Bistriţa, şi a districtului românesc numit Districtus Rodensis sau Districtus Valachorum (cunoscut mai târziu, în sec. 15, sub numele de Vallis Valachalis sau Ţara Năsăudului). Terit. jud. de azi a suferit mari distrugeri provocate de invazia mongolă din 1241, cele mai mari pagube înregistrându-se prin cucerirea localit. Rodna (1 apr. 1241), Bistriţa (la 22 apr. 1241), Beclean ş.a. Localit. Bistriţa, centrul de gravitaţie al zonei înconjurătoare, apare amintită documentar, prima oară, în 1241 şi apoi la 16 iul. 1264, devenind oraş (civitas) în 1349; în 1353 a obţinut dreptul de a organiza târguri anuale. Perioada de mare prosperitate a oraşului Bistriţa s-a înregistrat în sec. 15–18 ca urmare a schimburilor comerciale foarte intense cu oraşele moldoveneşti. La începutul sec. 18, în timpul Răscoalei curuţilor, locuitorii de pe valea Bârgăului s-au alăturat acestora, mai ales cu prilejul asediului oraşului Bistriţa (27 iun. 1704), fapt ce le-a atras ulterior aspre sancţiuni din partea magistratului bistriţean după înfrângerea răscoalei. Un moment important în istoria jud. Bistriţa-Nãsãud l-a constituit militarizarea acestor ţinuturi prin înfiinţarea la Năsăud în 1762, din ordinul Mariei Tereza (împărăteasa Imperiului Roman de Naţiune Germană şi regină a Ungariei şi Cehiei), a Regimentului II românesc de graniţă, care cuprindea 44 de sate româneşti de pe văile Someşului, Bârgăului şi Şieului. Acţiunea a fost primită cu nesupunere şi cu instigare la revoltă de către masele ţărăneşti, mulţi dintre ţărani (printre care este amintit şi Tănase Todoran din Bichigiu) refuzând să presteze jurământul de înrolare în cadrul acestui regiment. Totuşi, în perioada cât a existat Regimentul II de graniţă (desfiinţat în 1851), grănicerii, care purtau numele de „cătanele negre”, s-au afirmat ca buni şi viteji ostaşi pe câmpurile de luptă ale Europei, culminând cu bătălia de la Arcole (15–17 nov. 1796), din N Italiei, unde mulţi dintre ei au căzut eroic în luptele dintre armatele comandate de Napoleon Bonaparte şi cele austriece conduse de feldmareşalul J. Alvinczy, încheiate cu victoria lui Napoleon. Teritoriul actualul al jud. Bistriţa-Nãsãud a fost, deseori, martorul unor însemnate mişcări sociale, printre care se remarcă Răscoala ţărănească din 1514, condusă de Gh. Doja, răscoala din 1784–1785, condusă de Horea, Cloşca şi Crişan, acţiunile revoluţionare din iun. 1849, acţiunile întreprinse pentru înfrângerea armatelor austro-ungare şi crearea statului naţional unitar român (1918), amplele manifestaţii de protest împotriva Dictatului de la Viena (din 30 aug. 1940), organizate în 8 sept. 1940 la Bistriţa etc.
Economia
Economia jud. Bistriţa-Nãsãud a cunoscut, după 1989, modificări structurale atât sub aspectul organizării juridice, cât şi al formelor de proprietate. Ca urmare, economia actuală are un profil complex, industrial-agrar, capabilă să valorifice întreaga gamă a resurselor naturale de care dispune.
Industria
Pr. produse industriale care se realizează în cadrul jud. Bistriţa-Nãsãud sunt: oţel moale şi laminate subţiri (Beclean, Rodna), instalaţii complexe pentru ind. metalurgică, motoare electrice, utilaje diverse, produse electrotehnice ş.a. (Bistriţa), armături industriale din oţel, prefabricate din beton, cahle etc. (Bistriţa, Beclean, Sângeorz-Băi, Măgura Ilvei), articole din cauciuc şi mase plastice (Năsăud), sticlărie pentru menaj (Bistriţa), celuloză şi hârtie (Prundu Bârgăului), mobilă (Bistriţa), cherestea (Prundu Bârgăului, Rodna, Măgura Ilvei, Telciu, Ilva Mică, Leşu Ilvei, Lunca Ilvei ş.a.), ţesături (Năsăud, Bistriţa), tricotaje (Sângeorz-Băi), covoare (Beclean), preparate din carne şi lapte, dulciuri, produse de panificaţie (Bistriţa), semipreparate din legume şi fructe (Năsăud, Beclean) etc. Meşteşugurile tradiţionale sunt reprezentate prin olărit (Susenii Bârgăului, Josenii Bârgăului), cojocărit (Prundu Bârgăului), confecţionarea uneltelor şi a obiectelor decorative cu sculpturi şi cioplituri (Telciu, Leşu, Şanţ), confecţionarea obiectelor de îmbrăcăminte şi a diferitelor materiale cu ajutorul războiului de ţesut manual etc.
Agricultura
Agricultura deţine o pondere însemnată în economia jud., fiind specializată în pomicultură şi creşterea animalelor. La sfârşitul anului 2007, din totalul supr. agricole a jud. Bistriţa-Nãsãud (295 758 ha), 101 906 ha reveneau terenurilor arabile, 113 890 ha păşunilor, 70 769 ha fâneţelor, 8 789 ha livezilor şi pepinierelor pomicole, 404 ha viilor şi pepinierelor viticole etc. În anul 2007, în structura culturilor de câmp predomina porumbul (28 316 ha), urmat de plante de nutreţ (13 447 ha), cartofi (11 727 ha), grâu şi secară (6 297 ha), ovăz (5 481 ha), orz şi orzoaică, legume, sfeclă de zahăr etc. Pomicultura, în cadrul căreia predomină merii, prunii, perii, are condiţii optime de dezvoltare în zona Dealurilor Bistriţei, Lechinţei şi Năsăudului şi în reg. Piem. Căliman, asigurând o producţie ridicată de fructe (25 665 tone, în anul 2007, din care 21 748 tone mere, 2 666 tone prune ş.a.). Pentru asigurarea unor condiţii optime de păstrare a fructelor, la Bistriţa funcţionează un modern depozit, dotat cu camere a căror temp. constantă favorizează menţinerea fructelor în stare proaspătă pe o perioadă îndelungată. Viticultura ocupă supr. mici, reprezentate prin podgoriile Lechinţa, Dumitra şi Viişoara. La începutul anului 2008, sectorul zootehnic cuprindea 66 664 capete bovine (în special din rasele Pinzgau şi Bălţata românească), 95 566 capete porcine, 244 034 capete ovine, 12 190 capete caprine, 21 591 capete cabaline. Avicultură (967 729 capete păsări); apicultura (19 348 familii de albine).
Căile de comunicaţie
Căile de comunicaţie (2008): reţeaua feroviară, cu o lungime totală de 320 km (din care 183 km electrificată), dispune de câteva noduri de c.f. (Beclean, Salva, Ilva Mică) prin care trec două magistrale feroviare importante: Bucureşti–Baia Mare şi Cluj-Napoca–Vatra Dornei–Suceava. Densitatea liniilor de c.f. este de 59,8 km/1 000 km2 de teritoriu. Segmentul de c.f. dintre Salva şi Vişeu de Jos (jud. Maramureş), în lungime de 61 km, a fost construit în 1948 cu ajutorul brigăzilor voluntare de tineret, scurtând drumul dintre Maramureş şi nordul Transilvaniei. Lungimea căilor rutiere însumează 1 539 km, din care 384 km, drumuri modernizate, cu o densitate de 28,7 km/100 km2 de teritoriu.
Învăţământ, cultură şi artă
În anul şcolar 2007–2008, reţeaua unităţilor de învăţământ cuprindea 20 grădiniţe de copii cu 11 860 copii înscrişi şi 680 de educatoare, 75 de şcoli generale (învăţământ primar – clasele 1–4 şi gimnazial – clasele 5–8) cu 29 593 elevi şi 2 574 cadre didactice, 23 licee cu 11 311 elevi şi 675 profesori, o şcoală profesională cu 4 187 elevi şi 261 profesori. Activitatea culturală beneficiază de prezenţa celor şase case de cultură, 52 de cămine culturale, 230 de biblioteci cu 1 819 000 vol., un cinematograf, cinci muzee şi alte puncte muzeale, două posturi private de televiziune locale etc. Activitatea sportivă este concentrată în cele 51 de secţii sportive în cadrul cărora se legitimează 1 408 sportivi, 76 antrenori şi 85 arbitri.
Ocrotirea sănătăţii
La sfârşitul anului 2007, aceasta era asigurată de activitatea celor patru spitale cu 1 643 paturi, revenind un pat de spital la 192 de locuitori, două dispensare, două policlinici, 104 de farmacii şi puncte farmaceutice ş.a. şi a celor 406 medici (1 medic la 780 de locuitori), 124 de medici stomatologi (1 medic stomatolog la 2 553 locuitori) şi 1 572 personal sanitar cu studii medii.
Turismul
Prin variatele sale forme de relief, prin prezenţa monumentelor istorice şi de artă, prin bogăţia şi diversitatea elementelor folclorice şi etnografice, prin staţiunile balneoclimaterice Sângeorz-Băi, Rodna, Ilva Mică ş.a., jud. Bistriţa-Nãsãud se înscrie printre zonele ţării cu un potenţial turistic ridicat. Reg. montane cu numeroase trasee marcate şi obiective de atracţie (întinse zone alpine dominate de vârfuri semeţe, râuri repezi, lacurile glaciare Lala Mare, Lala Mică, Tăurile Buhăescu, pasurile pitoreşti Rodna, 1 271 m alt., Şetref, 817 m alt., Tihuţa 1 201 m alt. ş.a., peştera Izvoru Tăuşoarelor etc.), reprezintă perimetrele turistice cu cea mai mare afluenţă. Măreţia şi farmecul peisajului bistriţean sunt întregite de nenumărate rezervaţii (Tăul Zânelor, Stâncile Tătărcii sau Tătarului, poienile cu narcise din masivul Saca, de pe şesul Mogoşani şi de pe Valea Budacului, vulcanii noroioşi de la Monor, masivul de sare de la Sărăţel, zăvoaiele Borcutului etc.) şi numeroase monumente de artă şi istorice (Cetăţile Rodna, Ciceu, Anieş, castelele feudale de la Urmeniş, Arcalia, Posmuş ş.a., castrele romane de la Orheiu Bistriţei, Ilişua, Livezile, casele memoriale din Hordou azi com. George Coşbuc, Liviu Rebreanu din Târlişua, bisericile din lemn din Sărata, Spermezeu, Sălcuţa, Zagra, sec. 18 ş.a.) care păstrează dovezi concludente ale unei îndelungate existenţe. Vestitele zone de artă populară şi folclor de pe văile Someşului, Bârgăului, Şieului ş.a., cu o mare diversitate în domeniul creaţiei populare, manifestată prin cântece, dansuri („bărbuncul”, „ardeleana”, „învârtita” etc.) şi port popular specific (printre altele, sunt renumite pălăriile bărbăteşti cu pene în formă de evantai, cojoacele ş.a.) sunt tot atâtea obiective de mare interes turistic. La sf. anului 2007, capacitatea totală de cazare turistică (2 730 locuri) era asigurată de 14 hoteluri şi moteluri, trei pensiuni turistice urbane, două pensiuni turistice rurale, patru tabere pentru copii, o cabană. Indicativ auto: BN.
Localităţile judeţului Bistriţa-Năsăud
(între paranteze sunt înscrişi anii primei menţiuni documentare)
| I. Municipii | Localit. componente ale municipiilor |
| 1. BISTRIŢA (1241) | 1. Ghinda (1332) 2. Sărata (1292) 3. Sigmir (1332) 4. Slătiniţa (1332) 5. Unirea (1332) 6. Viişoara (1332) |
| II. Oraşe | Localit. componente ale oraşelor | Satele care aparţin oraşelor |
| 1. BECLEAN (1235) | 1. Coldău (1392) 2. Figa (1305) 3. Rusu de Jos (1305) | |
| 2. NĂSĂUD (1264) | 1. Liviu Rebreanu (1392, numele actual din 30 aug. 1957) 2. Luşca (1392) | |
| 3. SÂNGEORZ-BĂI (1243) | 1. Cormaia (1956) 2. Valea Borcutului (1956) |
| III. Comune | Satele componente (primul sat este reşed. com.) |
| 1. BISTRIŢA BÂRGĂULUI | 1. Bistriţa Bârgăului (1317) 2. Colibiţa (1760–1762) |
| 2. BRANIŞTEA | 1. Braniştea (1269) 2. Cireşoaia (1269) 3. Măluţ (1334) |
| 3. BUDACU DE JOS | 1. Budacu de Jos (1228) 2. Buduş (1345) 3. Jelna (1264) 4. Monariu (1243, sat depopulat după 1996) 5. Simioneşti (1215) |
| 4. BUDEŞTI | 1. Budeşti (1283) 2. Budeşti-Fânaţe (1956) 3. Ţagu (1327) 4. Ţăgşoru (1329) |
| 5. CĂIANU MIC | 1. Căianu Mic (1456) 2. Căianu Mare (1456) 3. Ciceu-Poieni (1461) 4. Dobric (1456) |
| 6. CETATE | 1. Satu Nou (1332) 2. Orheiu Bistriţei (1319) 3. Petriş (1311) |
| 7. CHIOCHIŞ | 1. Chiochiş (1320) 2. Apatiu (1320) 3. Bozieş (1315) 4. Buza Cătun (1220) 5. Cheţiu (1305) 6. Jimbor (1320) 7. Manic (1329) 8. Sânnicoară (1329) 9. Strugureni (1373) 10.Ţentea (1219) |
| 8. CHIUZA | 1. Chiuza (1292) 2. Mireş (1440, sat depopulat după 1996) 3. Piatra (1418) 4. Săsarm (1292) |
| 9. CICEU-GIURGEŞTI | 1. Ciceu-Giurgeşti (1405) 2. Dumbrăveni (1467) |
| 10. CICEU-MIHĂIEŞTI | 1. Ciceu-Mihăieşti (1325) 2. Ciceu-Corabia (1467) 3. Leleşti (1405) |
| 11. COŞBUC | 1. Coşbuc (1475, Hărdău) |
| 12. DUMITRA | 1. Dumitra (1317–1320) 2. Cepari (1380) 3. Tărpiu (1332) |
| 13. DUMITRIŢA | 1. Dumitriţa (1333) 2. Budacu de Sus (1443) 3. Ragla (1319) |
| 14. FELDRU | 1. Feldru (1245) 2. Nepos (1717) |
| 15. GALAŢII BISTRIŢEI | 1. Galaţii Bistriţei (1345) 2. Albeştii Bistriţei (1332) 3. Dipşa (1332) 4. Herina (1246) 5. Tonciu (1587–1589) |
| 16. ILVA MARE | 1. Ilva Mare (1552) 2. Ivăneasa (1956) |
| 17. ILVA MICĂ | 1. Ilva Mică (1440) |
| 18. JOSENII BÂRGĂULUI | 1. Josenii Bârgăului (1547) 2. Mijlocenii Bârgăului (1733) 3. Rusu Bârgăului (1733) 4. Strâmba (1956) |
| 19. LECHINŢA | 1. Lechinţa (1335) 2. Bungard (1331) 3. Chiraleş (1292) 4. Sângeorzu Nou (1317–1320) 5. Sâniacob (1332) 6. Ţigău (1243) 7. Vermeş (1439) |
| 20. LEŞU | 1. Leşu (1696) 2. Lunca Leşului (1956) |
| 21. LIVEZILE | 1. Livezile (1311) 2. Cuşma (1805) 3. Dorolea (1332) 4. Dumbrava 5. Valea Poenii (1909) |
| 22. LUNCA ILVEI | 1. Lunca Ilvei (1954) |
| 23. MAIERU | 1. Maieru (1440) 2. Anieş (1954) |
| 24. MATEI | 1. Matei (1391) 2. Bidiu (1305) 3. Corvineşti (1305) 4. Enciu (1356) 5. Fântânele (1288) 6. Moruţ (c. 1278) |
| 25. MĂGURA ILVEI | 1. Măgura Ilvei (1808) 2. Arşiţa (1909) |
| 26. MĂRIŞELU | 1. Mărişelu (1243) 2. Bârla (1319) 3. Domneşti (1246) 4. Jeica (1332) 5. Măgurele (1319) 6. Neţeni (1291) 7. Sântioana (1220) |
| 27. MICEŞTII DE CÂMPIE | 1. Miceştii de Câmpie (1329) 2. Fântâniţa (1297) 3. Visuia (1329) |
| 28. MILAŞ | 1. Milaş (1315) 2. Comlod (1315) 3. După Deal (1956) 4. Ghemeş (1913) 5. Hirean (1913) 6. Orosfaia (1297) |
| 29. MONOR | 1. Monor (1319) 2. Gledin (1319) |
| 30. NEGRILEŞTI | 1. Negrileşti (1405) 2. Breaza (1370) 3. Purcărete (1543) |
| 31. NIMIGEA | 1. Nimigea de Jos (1261) 2. Floreşti (1325) 3. Mintiu (1332) 4. Mititei (1547) 5. Mocod (1440) 6. Mogoşeni (1392) 7. Nimigea de Sus (1392) 8. Tăure (1693) |
| 32. NUŞENI | 1. Nuşeni (1305) 2. Beudiu (1305) 3. Dumbrava (1956) 4. Feleac (c. 1310) 5. Malin (1305) 6. Rusu de Sus (1408) 7. Viţa (1315) |
| 33. PARVA | 1. Parva (1773) |
| 34. PETRU RAREŞ | 1. Reteag (1283) 2. Baţa (1405) |
| 35. POIANA ILVEI | 1. Poiana Ilvei (1760–1762) |
| 36. PRUNDU BÂRGĂULUI | 1. Prundu Bârgăului (1386) 2. Susenii Bârgăului (1547) |
| 37. REBRA | 1. Rebra (1245) |
| 38. REBRIŞOARA | 1. Rebrişoara (1375) 2. Gersa I (1954) 3. Gersa II (1956) 4. Poderei (1956) |
| 39. RODNA | 1. Rodna (1235) 2. Valea Vinului (1909) |
| 40. ROMULI | 1. Romuli (1750) 2. Dealu Ştefăniţei (1956) |
| 41. RUNCU SALVEI | 1. Runcu Salvei (1547) |
| 42. SALVA | 1. Salva (1440) |
| 43. SÂNMIHAIU DE CÂMPIE | 1. Sânmihaiu de Câmpie (1329) 2. Brăteni (1670) 3. La Curte (1956) 4. Sălcuţa (1329) 5. Stupini (1318) 6. Zoreni (1344) |
| 44. SILIVAŞU DE CÂMPIE | 1. Silivaşu de Câmpie (1329) 2. Draga (1913) 3. Fânaţele Silivaşului (1956) 4. Porumbenii (1956) |
| 45. SPERMEZEU | 1. Spermezeu (1456) 2. Dobricel (1593) 3. Dumbrăviţa (1456) 4. Hălmăsău (1956) 5. Lunca Borlesei (1956) 6. Păltineasa (1601) 7. Sita (1576) 8. Şesuri Spermezeu-Vale (1956) |
| 46. ŞANŢ | 1. Şanţ (1600) 2. Valea Mare (1909) |
| 47. ŞIEU | 1. Şieu (1319) 2. Ardan (1319) 3. Posmuş (1319) 4. Şoimuş (1319) |
| 48. ŞIEU-MĂGHERUŞ | 1. Şieu-Măgheruş (1292) 2. Arcalia (1355) 3. Chintelnic (1279) 4. Crainimăt (1264) 5. Podirei (1956) 6. Sărăţel (1292) 7. Valea Măgheruşului (1913) |
| 49. ŞIEU-ODORHEI | 1. Şieu-Odorhei (1329) 2. Agrişu de Jos (1408) 3. Agrişu de Sus (1364) 4. Bretea (1305) 5. Coasta (1913) 6. Cristur-Şieu (1332) 7. Şirioara (1250) |
| 50. ŞIEUŢ | 1. Şieuţ (1319) 2. Lunca (1319) 3. Ruştior (1228) 4. Sebiş (1319) |
| 51. ŞINTEREAG | 1. Şintereag (1325) 2. Blăjenii de Jos (1434) 3. Blăjenii de Sus (1434) 4. Caila (1332) 5. Cociu (1329) 6. Şieu-Sfântu (1172) 7. Şintereag-Gară (1956) |
| 52. TÂRLIŞUA | 1. Târlişua (1501) 2. Agrieş (1562) 3. Agrieşel (1909) 4. Borleasa (1597) 5. Cireaşi (1956) 6. Lunca Sătească (1956) 7. Molişet (1956) 8. Oarzina (1956) 9. Răcăteşu (1956) 10. Şendroaia |
| 53. TEACA | 1. Teaca (1318) 2. Archiud (1238) 3. Budurleni (1733) 4. Ocniţa (1315) 5. Pinticu (1332) 6. Viile Tecii (1332) |
| 54. TELCIU | 1. Telciu (1440) 2. Bichigiu (1523) 3. Fiad (1954) 4. Telcişor (1956) |
| 55. TIHA BÂRGĂULUI | 1. Tiha Bârgăului (1386) 2. Ciosa (1956) 3. Mureşenii Bârgăului (1835) 4. Piatra Fântânele (1956) 5. Tureac (1956) |
| 56. URIU | 1. Uriu (1405) 2. Cristeştii Ciceului (1333) 3. Hăşmaşu Ciceului (1405) 4. Ilişua (1405) |
| 57. URMENIŞ | 1. Urmeniş (1321) 2. Câmp (1954) 3. Coşeriu (1956) 4. Delureni (1329) 5. Fânaţe (1954) 6. Podenii (1956) 7. Scoabe (1956) 8. Şopteriu (1321) 9. Valea (1956) 10.Valea Mare (1956) |
| 58. ZAGRA | 1. Zagra (1440) 2. Alunişul (1695) 3. Perişor (1576) 4. Poienile Zagrei (1547) 5. Suplai (1695) |