România – Date generale

Romania flag

Drapelul naţional al României

Denumirea oficială: ROMÂNIA.

Forma de guvernământ: Republică.

Poziţia geografică: Stat independent situat în Sud-Estul Europei, la Nord de Peninsula Balcanică, în bazinul inferior al fluviului Dunărea, cu ieşire la Marea Neagră, având drept “coloană vertebrală” Carpaţii Sud-Estici. România se află între 43°37’07’’ şi 48°15’06’’ latitudine nordică şi între 20°15’44’’ şi 29°41’24’’ longitudine estică, la mijlocul distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord (marcată de paralela 45° latitudine nordică) şi la o depărtare aproximativ egală (2 700 – 2 900 km) de Oceanul Atlantic, Oceanul Arctic şi Munţii Ural şi la numai 1 050 km Nord de Marea Mediterană.

Suprafaţa: 238 391 km2 (locul 11 în Europa şi 79 pe glob – comparabilă, din acest punct de vedere, cu Marea Britanie, Laos, Ghana şi Uganda).

Frontiere: 3 149,9 km, din care 1 085,6 km terestre şi 2 064,3 km fluviale şi maritime. România se învecinează cu Ucraina (649,4 km) şi Republica Moldova (681,3 km) la Nord şi Est, cu Marea Neagră (193,5 km) la Sud-Est, Bulgaria (631,3 km) la Sud, Serbia (546,4 km) la Sud-Vest şi cu Ungaria (448 km) la Vest şi Nord-Vest. România are o formă elipsoidală, lungimea teritoriului său fiind, în linie dreaptă, de circa 735 km de la Vest la Est şi de circa 530 km de la Nord la Sud.

Harta Romaniei
Harta României

Populaţia: 22 170 586 loc. (1 ian. 2019), din care 10 827 817 loc. de sex masc. (48,84% din populaţia totală a ţării) şi 11 342 769 de sex fem. (52,16% din populaţia totală a ţării); Populaţia urbană: 12 571 845 loc. (56,43% din populaţia ţării); rurală: 9 707 338 loc. (43,57%). Structura populaţiei pe naţionalităţi (la recensământul din 20-31 oct. 2011): 16 792 900 români (88,92%), 1 227 600 maghiari şi secui (6,50%), 621 600 rromi (3,29%), 50 900 ucraineni (0,27%), 36 000 germani (0,19%), 27 700 turci (0,15%), 23 500 ruşi-lipoveni (0,12%), 20 300 tătari (0,11%), restul de 0,45% de alte etnii (sârbi, slovaci, cehi, bulgari, poloni, români din Rep. Moldova, evrei, italieni, greci, armeni, macedoneni, aromâni, chinezi ş.a.). Dinamica populaţiei României (în paranteză este înscrisă data recensămintelor): 3 864 848 loc. (1859), 4 648 123 loc. (1884), 5 038 342 loc. (1889), 5 956 690 loc. (dec. 1899), 7 248 061 loc. (19 dec. 1912), 18 052 896 loc. (29 dec. 1930), 13 535 757 loc. (6 apr. 1941), 15 872 624 loc. (25 ian. 1948), 17 489 450 loc. (21 febr. 1956), 19 103 163 loc. (15 mart. 1966), 21 559 910 loc. (5 ian. 1977), 22 810 035 loc. (7 ian. 1992), 21 698 181 loc. (18 mart. 2002), 20 121 641 loc. (20-31 oct. 2011).

Diviziuni administrative (2019): 40 de judeţe şi, separat, municipiul Bucureşti cu rang de judeţ (al 41-lea judeţ al ţării), 103 municipii, 216 oraşe, 2 862 comune, 12 917 sate (din care 481 de sate aparţin oraşelor şi municipiilor) şi 457 de localităţi componente ale oraşelor şi municipiilor.

Capitala: Bucureşti (2 131 340 loc., 1 ian. 2019).

Oraşe cu peste 100 000 loc. (1 ian. 2019): Arad (176 846 loc.), Bacău (197 155 loc.), Baia Mare (145 444 loc.), Botoşani (120 153 loc.), Braşov (289 360 loc.), Brăila (202 740 loc.), Buzău (132 288 loc.), Cluj-Napoca (324 960 loc.), Constanţa (313 021 loc.), Craiova (301 269 loc.), Drobeta-Turnu Severin (106 707 loc.), Galaţi (304 050 loc.), Iaşi (378 954 loc.), Oradea (221 407 loc.), Piatra-Neamţ (112 786 loc.), Piteşti (173 985 loc.), Ploieşti (227 445 loc.), Râmnicu Vâlcea (117 776 loc.), Satu Mare (119 788 loc.), Sibiu (168 697 loc.), Suceava (124 589 loc.), Târgu Mureş (147 674 loc.), Timişoara (328 186 loc.), Vaslui (120 930 loc.).

Porturi maritime: Constanţa, Mangalia, Midia-Năvodari, Sulina (la Marea Neagră); porturi fluviale (pe Dunăre): Moldova Nouă, Orşova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Cernavodă (de aici porneşte către Est canalul Dunăre-Marea Neagră – 64,2 km lungime), Hârşova, Măcin, Brăila, Galaţi, Tulcea (ultimele trei sunt porturi fluvio-maritime la care pot ajunge şi nave maritime); porturi pe canalul Dunăre-Marea Neagră: Cernavodă, Medgidia, Murfatlar, Agigea-Constanţa Sud.

Aeroporturi: “Henri Coandă”, la Otopeni (16 km Nord de municipiul Bucureşti), Bucureşti-Băneasa, com. Mihail Kogălniceanu (la 27 km Nord-Vest de municipiul Constanţa), care deserveşte litoralul Mării Negre, “Traian Vuia” din com. Ghiroda, care deserveşte municipiul Timişoara, com. Tudor Vladimirescu, care deserveşte municipiul Arad, Cluj-Napoca, com. Salcea, care deserveşte municipiul Suceava, Oradea, com. Ardud care deserveşte municipiul Satu Mare, oraşul Tăuţii-Măgherăuş care deserveşte municipiul Baia Mare, satul Vidrasău din oraşul Ungheni, care deserveşte municipiul Târgu Mureş, “George Enescu” din Bacău, Iaşi, com. Mihail Kogălniceanu, care deserveşte municipiul Tulcea, Craiova, Sibiu, Caransebeş, Ghimbav, care deserveşte municipiul Braşov.

Limba oficială : limba română – limba maternă a peste 89% din populaţia ţării. Este o limbă romanică, aparţinând familiei limbilor indo-europene, care ocupă locul cinci în lume, după numărul vorbitorilor, fiind în urma limbilor spaniolă, italiană, franceză şi portugheză. Prin origine, structură şi vocabular, limba română este continuatoarea directă a limbii latine care se vorbea în Antichitate, în provinciile romane Dacia şi Moesia din spaţiul Carpato-danubiano-pontic (aproximativ teritoriul actual al României). Ultimele cercetări ale unor specialişti au ajuns la concluzia că daco-geţii vorbeau o limbă diferită de limba latină, dar pe care cuceritorii Imperiului Roman o înţelegeau parţial. Pe parcursul celor 169 de ani (106-275) de cucerire a unei părţi din Dacia de către legiunile Imperiului Roman, din combinaţia celor care vorbeau limba latină cu cea pe care o vorbeau daco-geţii se pare că, de-a lungul secolelor, a rezultat limba română.

Ziua naţională: 1 Decembrie. În 1990, Parlamentul României a declarat data de 1 Decembrie drept ziua naţională a României – dată care reprezintă actul desăvârşirii statului naţional unitar român prin unirea Transilvaniei cu România la 18 nov./1dec.1918.

Drapelul naţional: trei benzi egale, dispuse vertical – roşu, galben şi albastru (lângă lance). Proporţia: lăţimea este egală cu 2/3 din lungime. Drapelul naţional al României a fost instituit la 14/26 iun. 1848 prin Decret al Guvernului provizoriu.

Imnul naţional: “Deşteaptă-te, române” (muzica: Anton Pann; versurile: Andrei Mureşanu), intrat în vigoare la 24 ianuarie 1990.

Ora oficială: Ora Europei răsăritene (GMT + 2 ore). Din 1979, între ultima duminică a lunii martie şi ultima duminică a lunii octombrie, pe teritoriul României este în vigoare ora de vară (GMT + 3 ore). România se află în acelaşi fus orar cu Finlanda, Bulgaria, Grecia, Egipt, Sudan ş.a.

Moneda: 1 leu (plural lei) = 100 bani (singular ban).

Sistemul de măsuri: sistemul metric (în vigoare din 1866).

Culte (la recensământul din 20-31 oct. 2011): structura confesională a fost declarată doar de 18 861 900 persoane din totalul populaţiei României care era de 20 121 641 locuitori. Din cele 18 861 900 persoane, 86,5% erau ortodocşi, 4,6% romano-catolici, 3,2% reformaţi, 1,9% penticostali, 0,8% greco-catolici, 0,6% baptişti, 0,4% adventişti de ziua a şaptea, 1,8% de alte confesiuni şi 0,2% fără religie.

Relaţii internaţionale: România are relaţii diplomatice şi consulare cu peste 170 de state şi este membră a Organizaţiei Naţiunilor Unite/ONU (din1953), a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură/UNESCO (1956), a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură/FAO (1961), a Agenţiei pentru Energia Atomică/AIEA (1957), a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii/OMS (1948), a Uniunii Poştale Universale/UPU (1874), a Uniunii Internaţionale a Comunicaţiilor/UIT (1865), a Organizaţiei Meteorologice Mondiale/OMM (1948), a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvolatre Industrială/ONUDI (1967), a Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare/UNCTAD (1964), a Organizaţiei Mondiale pentru Comerţ/OMC (1971), a Curţii Internaţionale de Justiţie/CIJ (1955), a Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare/BIRD (1972), a Fondului Monetar Internaţional/FMI (1972), a Organizaţiei Mondiale a Turismului/OMT (1975), a Consiliului Europei (1993), a NATO (29 mart. 2004), a Uniunii Europene (1 ian. 2007) ş.a.