Arad

Date generale

Judeţul Arad se află în extremitatea vestică a României, pe cursurile inf. ale râurilor Mureş şi Crişu Alb, la graniţa cu Ungaria, străbătut, marginal, de paralelele de 45°58′ şi 46°38′ latitudine N şi de meridianele de 20°45′ şi 22°39′ longitudine E. Este limitat de jud. Bihor (N şi NE), Alba (E), Hunedoara (E), Timiş (S) şi Ungaria la V. Supr.: 7 754 km2 (3,25% din supr. ţării). Populaţia (1 ian. 2019): 470 846 loc. (2,12%  din  populaţia  ţării),  din  care 228 784 de sex masc. (48,59%) şi 242 062 de sex fem. (51,41%). Populaţia urbană: 266 832 loc. (56,67%); rurală: 204 014 loc. (43,33%). Densitatea: 60,7 loc./km2. Structura populaţiei pe naţionalităţi (la recensământul din 20-31 oct. 2011): 79,1% români, 8,5% maghiari, 3,8% rromi, 1,0% bulgari, 0,7% germani ş.a. Reşed.: municipiul Arad. Oraşe: Chişineu-CrişCurticiIneuLipova, Nădlac, Pâncota, Pecica, Sântana, Sebiş. Comune: 68. Sate: 267 (din care 7 aparţin oraşelor). Localit. componente ale oraşelor: 5.

Relieful

Relieful  este  reprezentat  prin  trei mari unităţi ce se succed, în trepte, de la E la V (Carpaţii Occidentali, Dealurile Vestice şi Câmpia de Vest), care se întrepătrund prin intermediul marelui golf depresionar Zarand-Gurahonţ-Hălmagiu. Unităţile montane, aparţinând Carpaţilor Occidentali, ocupă 35% din supr. jud. Arad şi se extind în E şi NE acestuia sub forma literei V, cu deschiderea spre NV, îmbrăţişând marele golf depresionar. M-ţii Zarand se desfăşoară în partea central-estică a jud., sub forma unei culmi orientate V-E, ce se termină brusc la contactul cu câmpia, printr-o denivelare de 300–400 m. Alt. max. a acestora se află în partea centrală, în vf. Drocea (836 m). Partea de NE a jud. este ocupată de ramificaţiile vestice ale M-ţilor Codru-Moma, cu vf. Pleşu (1 112 m), Momuţa (930 m), Bălăteasa (927 m) ş.a., în cadrul cărora se individualizează relieful carstic dezvoltat pe calcare jurasice şi triasice (chei, măguri, polii, doline, platouri etc.). Spre E-SE, M-ţii Codru-Moma sunt delimitaţi de Muntele Găina prin înşeuarea tectonică Criştioru de Jos-Vârfurile, aflată la c. 500 m alt., care asigură legătura rutieră între Depr. Beiuş şi Depr. Hălmagiu-Gurahonţ. Dealurile Vestice, cu înălţimi de 200–400 m, aflate pe rama internă a golfurilor depresionare, ocupă 15% din supr. jud. Arad şi sunt reprezentate prin Dealurile Cigherului, Dealurile Codrului şi Dealurile Cuedului, iar în partea de S a jud., la S de valea Mureşului, se desfăşoară jumătatea nordică a Pod. Lipovei. Câmpia de Vest, cu subunităţile ei (Câmpia Aradului, porţiuni din Câmpiile Vingăi, Cermei şi Crişurilor), dezvoltată în partea central-vestică a jud., formează treapta de relief cea mai coborâtă (90–124 m alt.), ocupând 50% din supr. jud. Arad.

Clima

Clima, de tip continental-moderată, este influenţată de masele de aer temperat-oceanice din V şi se caracterizează prin ierni blânde şi veri relativ călduroase. Valorile medii anuale ale temp. aerului variază altitudinal, fiind cuprinse între 6°C în zonele montane înalte, 8–9°C în reg. deluroase şi 10,8–11°C în câmpie. Temp. max. absolută (41,5°C) s-a înregistrat la Miniş (19 aug. 1946), iar temp. minimă absolută (–30,1°C) la Arad (6 febr. 1954). Precipitaţiile medii anuale însumează c. 600 mm în câmpie, c. 700 mm în zonele deluroase şi peste 1 000 mm pe crestele munţilor (mai abundente în lunile mai-iunie). Vânturile predominante bat dinspre SE (13,7%), S (13%), N (12,4%) şi NV (10,7%) cu viteze medii anuale ce variază între 2,6 şi 6,0 m/s.

Hidrografia

Hidrografia este reprezentată, în principal, prin cursul inf. al Mureşului, care drenează partea de S a jud. Arad pe direcţia E-V, pe o distanţă de 220 km, şi prin cursul mijlociu şi inf. al Crişului Alb, în partea central-nord-vestică a jud. Aceste două mari artere hidrografice, care colectează numeroşi afl., sunt legate printr-o reţea densă de canale (Matca– Canalul Morilor etc.), folosite pentru drenarea şi irigarea terenurilor agricole.

Vegetaţia

Vegetaţia naturală se caracterizează prin predominarea pădurilor de foioase (cer, gârniţă, fag, gorun în amestec cu carpen, ulm, paltin etc.) în zonele deluroase şi de podiş, prin dezvoltarea masivă a pădurilor de gorun cu fag pe versanţii munţilor şi prin marea extindere a formaţiunilor vegetale de silvostepă (păduri de stejar în amestec cu frasin şi ulm) ce alternează cu terenurile agricole în câmpie. În luncile marilor râuri (în special în lunca Mureşului) sunt prezente pădurile de plop şi salcie.

Fauna

Fauna este bogată şi variată cuprinzând cerbi, căprioare, mistreţi, râşi, lupi (întâlniţi mai ales în pădurile de foioase), bizami, popândăi, hârciogi, potârnichi, grauri, dropii (rezervaţia de la Zerind) etc. Râurile sunt populate de păstrăv, crap, somn, clean, mreană, lipan ş.a.

Resurse naturale

Resursele naturale sunt legate de patrimoniul forestier (pădurile ocupau în anul 2008 o supr. de 212 014 ha) şi de natura petrografică a subsolului: expl. de petrol şi gaze (Pecica, Pâncota, Turnu, Nădlac, Sântana), min. de fier şi mangan (Moneasa), sulfuri polimetalice (Hălmagiu), pirite cuprifere (pe flancul sudic al M-ţilor Codru-Moma), andezit (Vârfurile, Aciuţa, Mocrea, Dieci, Hălmagiu, Leasa ş.a.), diatomit (Minişu de Sus), marmură (Moneasa, Căprioara), calcare (Iacobini, Lalaşinţ, Galşa), diorit (Bârzava, Cladova), dacit (Radna), gresie (Milova), granit (Săvârşin, Galşa, Păuliş, Radna), argilă refractară (Dumbrava), balast ş.a. O bogăţie aparte o reprezintă izv. cu ape minerale întâlnite la Lipova, Moneasa, Mocrea, Păuliş ş.a.

Istoric

Descoperirile arheologice atestă continuitatea vieţii pe meleagurile de azi ale jud. Arad începând din Paleolitic (unelte de piatră au fost scoase la iveală pe terit. localit. Iosăşel, Macea, Sânpetru German ş.a.), iar urme de aşezări din epocile bronzului şi a fierului au fost identificate la Pecica, Şimand, Socodor, Şiclău, Vărşand, Arad etc. Importante sunt şi dovezile materiale ale existenţei unor aşezări ale dacilor liberi, descoperite lângă Arad (sec. 4 î.Hr.), pe terit. localit. Pecica, Sântana, marele tezaur de la Şilindia (sec. 3 î.Hr.). În sec 9–10, partea de S a actualului jud. era înglobată în formaţiunea statală românească condusă de voievodul Glad, iar partea de N se afla în componenţa voievodatului lui Menumorut. Sub conducerea acestor voievozi, populaţia autohtonă a opus o rezistenţă dârză împotriva tendinţelor de dominaţie ale statului feudal ungar, ceea ce explică şi faptul că o serie de cnezate şi voievodate mai mici din părţile Aradului (Cladova, Covăsinţ, Nădab, Şomoşcheş ş.a.) au reuşit să-şi apere existenţa. Descoperirile de la Sânpetru German (sec. 11–13), Frumuşeni (sec. 12), Pecica (sec. 12–13) ş.a. atestă în Evul Mediu timpuriu prezenţa unei populaţii numeroase autohtone. În condiţiile înăspririi situaţiei sociale a ţăranilor au avut loc numeroase răscoale între care se evidenţiază Răscoala ţărănească din 1514, condusă de Gheorghe Doja, şi revolta lui Ivan Nenada din 1527. În 1552, Aradul şi reg. din jur au fost ocupate de turci şi incluse în Paşalâcul de Timişoara, rămânând sub administraţie turcească până în 1687, când Transilvania a fost ocupată de trupele austriece. O dată cu destrămarea feudalismului şi apariţia relaţiilor capitaliste în a doua jumătate a sec. 18, au început să se dezvolte manufacturile (Arad) şi mineritul (Dezna, Milova, Covăsinţ). În aprilie 1848 s-au lichidat servituţile iobăgeşti, iar în toamna aceluiaşi an au început marile mişcări revoluţionare împotriva asupririi habsburgice. În a doua jumătate a sec. 19 şi începutul sec. 20, Arad a devenit unul dintre cele mai importante centre ale luptei de eliberare naţională din Transilvania  şi  un  focar  de  cultură românească. La începutul lunii sept. 1940, pe terit. jud. Arad au avut loc ample manifestaţii împotriva Dictatului de la Viena din 30 aug. 1940. La 22 sept. 1944, trupele germane şi ungare au fost alungate de armatele române de pe terit. jud. A. şi, implicit, al ţării, marcând ziua eliberării Arad.

Economia

Economia jud. Arad este  armonios dezvoltată, având un profil complex, industrial-agrar.

Industria

Industria jud. Arad cuprinde un număr însemnat de întreprinderi industriale aparţinând aproape tuturor sectoarelor de bază (minerit, expl. de petrol, constr. de maşini, expl. şi prelucr. lemnului, mat. de constr., ind. chimică, textilă, alim. ş.a.). Ponderea covârşitoare în realizarea producţiei globale industriale a jud Arad o are ramura construcţiilor de maşini concentrată, cu precădere, în municipiul Arad şi profilată pe producţia unei game variate de vagoane de cale ferată, destinată transportului de mărfuri şi călători (inclusiv vagoane pentru metrou), pe realizarea celei mai mari părţi a producţiei de strunguri a ţării (cu secţii şi la Lipova), autovehiculelor pentru transport rutier, a aparatelor elctrocasnice, precum şi pe producţia de utilaje feroviare şi agricole, de mori pentru prepararea furajelor etc. Ponderi importante mai deţin ind. textilă şi a confecţiilor (Arad, Lipova, Chişineu-Criş, Ineu), de prelucr. a lemnului (Arad, Pâncota, Sebiş, Lipova, Ineu, Nădlac), mat. de constr. (Arad), alim. (preparate din carne lapte, zahăr, conserve de legume şi fructe, produse de panificaţie, băuturi etc.).

Agricultura

Agricultura, cu vechi tradiţii, dispune de premise naturale şi social-economice favorabile, fiind orientată pe calea dezvoltării multilaterale a producţiei. În anul 2007, din totalul supr. agricole (511 224 ha),  350  008  ha  reveneau  terenurilor arabile, 126 533 ha păşunilor naturale, 25 502 ha fâneţelor, 3 603 ha viilor şi pepinierelor viticole, 5 578 ha livezilor şi pepinierelor pomicole etc. În acelaşi an, structura culturilor de câmp era domi- nată de culturile de porumb (103 322 ha), urmate de cele de grâu şi secară (63 493 ha), plante de nutreţ (45 175 ha), plante uleioase (29 646 ha), orz şi orzoaică (7 353 ha), ovăz (6 612 ha), sfeclă de zahăr, cartofi, soia, legume etc. Supr. apreciabile sunt acoperite cu sere legumicole (Arad) specializate în producţia de tomate, ardei gras, castraveţi etc. Viticultura, extinsă pe 3 603 ha, este concentrată în arealul câtorva localit. care formează renumite podgorii la Miniş (aici funcţionează şi o şcoală de viticultură datând din 1881), Şiria, Ghioroc, Mocrea, Păuliş, Radna, Valea Viilor ş.a. Supr. pomicole, care ocupă 5 578 ha, sunt grupate în mari livezi de meri, pruni, peri, piersici, cireşi, vişini, nuci etc. formând bazine pomicole compacte în arealele localit. Lipova, Zăbrani, Buteni ş.a. În anul 2007, producţia totală de fructe a fost de 15 353 tone, din care 9 548 tone mere, 3 992 tone prune etc. La începutul anului 2008, sectorul zootehnic cuprindea 57 319 capete bovine (din care 56 540 capete în sectorul privat), 232 097 de capete porcine (231 226 în sectorul privat), 211 818 capete ovine (211 711 capete în sectorul privat), 6 276 capete caprine (numai în sectorul privat), 7 139 capete cabaline (7 037 capete – privat). Avicultură (963 988 capete păsări – privat); apicultură (33 911 familii de albine numai sectorul privat).

Căile de comunicaţii

La sf. anului 2007, lungimea reţelei feroviare era de 469 km (din care 166 km electrificată), revenind 60,5 km/1 000 km de teritoriu, iar cea a drumurilor publice de 2 240 km, din care 529 km modernizate, având o densitate de 28,9 km/100 km2 de teritoriu. Pe terit. jud. Arad se remarcă un intens trafic de mărfuri şi călători datorită existenţei punctelor de vamă de la Curtici, Nădlac şi Turnu, prin care se asigură o parte din legăturile României cu ţările Europei Centrale şi Occidentale. Transportul aerian de mărfuri şi călători se realizează prin intermediul aeroportului internaţional din Arad.

Învăţământ, cultură şi artă

În anul şcolar 2007–2008, pe  terit.  jud.  Arad îşi desfăşurau activitatea 31 de grădiniţe de copii (cu 13 014 copii înscrişi şi 700 de educatoare), 109 şcoli generale (învăţământ primar – clasele 1–4 şi gimnazial – clasele 5–8), cu 37 944 elevi înscrişi şi 3 044 cadre didactice, 39 de licee, cu 17 094 elevi şi 1 159 profesori, o şcoală profesională cu 3 877 elevi şi 296 profesori, două instituţii de învăţământ superior, la Arad, între care Universitatea de stat „Aurel Vlaicu”, inaugurată la 18 mai 1990, şi Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”, privată, în 1990, prima cu 8 facultăţi, 12 779 studenţi şi 384 cadre didactice, iar a doua cu 9 facultăţi, 9 218 studenţi şi 339 personal didactic. Tot la Arad mai funcţionează un teatru de stat „Ioan Slavici”, un teatru de marionete şi o filarmonică (f. 1949). În aceeaşi perioadă, reţeaua aşezămintelor culturale şi de artă era formată din 11 case de cultură, 228 cămine culturale, două cinematografe, 249 de biblioteci, cu 3 039 000 vol., numeroase muzee de istorie, artă, etnografie etc., ansambluri folclorice, grupuri vocal- instrumentale, corale etc. Activitatea sportivă are la dispoziţie 86 de secţii sportive, în cadrul cărora activează 2 188 sportivi, 151 antrenori şi 120 arbitri.

Ocrotirea sănătăţii

La sf. anului 2007, reţeaua sanitară a jud. Arad cuprindea 12 spitale, cu 2 426 paturi, revenind un pat de spital la 188 loc., două dispensare, 159 farmacii ş.a., în cadrul cărora activau 924 medici (1 medic la 495 locuitori), 320 stomatologi (1 medic stomatolog la 1 430 locuitori), şi 2 684 personal sanitar cu pregătire medie.

Turismul

Jud. Arad dispune de condiţii naturale favorabile practicării unui turism de sejur sau de tranzit, precum şi de o bază materială corespunzătoare: 25 de hoteluri şi moteluri, cinci campinguri, 18 vile ş.a. (2007), cu o capacitate totală de cazare de 4 256 de locuri. Intensa activitate turistică de pe terit. jud. Arad este determinată de existenţa unui relief variat (inclusiv relieful carstic din M-ţii Codru- Moma, la limita cu jud. Bihor, unde se află şi un interesant izbuc – cel de la Călugări), prezenţa unor izvoare cu ape minerale care au generat dezvoltarea staţiunilor balneoclimaterice Lipova şi Moneasa, frecvenţa obiectivelor istorice şi social-culturale (cetăţile de la Arad, Şoimoş, Şiria, Dezna; castelele de la Macea, Curtici, Şiria, Pâncota, Sebiş, Dezna; bisericile din lemn de la Bodeşti, Hălmagiu, Ioneşti; mănăstirile Hodoş-Bodrog, Gai, Secusigiu, Pecica; muzeele de istorie şi etnografie de la Arad, Lipova, Sebiş, Curtici), varietatea şi originalitatea etnografiei şi folclorului (bogăţia cromatică a portului popular din zonele Şicula, Birchiş, Secusigiu; serbările populare de la Tăcăşele; centrele de ceramică populară de la Bârsa, Hălmăgel, Târnoviţa; picturile naive din satul Brusturi etc.), precum şi de parcurile dendrologice de la Gurahonţ, Lipova, Macea, de rezervaţiile botanice de la Bacău de Mijloc (poiană cu narcise), Petriş, Zimbru (rezervaţia „Dosul Laurului” – singurul loc din ţară unde vegetează laurul/Ilex aquifolium – arbust de origine atlantică, ocrotit de lege) şi nu în ultimul rând de poziţia jud. Arad la graniţa cu Ungaria – fiind o adevărată poartă de intrare în România a turiştilor din întreaga Europă de Vest şi Centrală. Indicativ auto: AR.

Localităţile jud. Arad

(între paranteze sunt înscrişi anii primei menţiuni documentare)

I. Municipii
1. ARAD (1028)

II. OraşeLocalit. componente ale oraşelorSatele care aparţin oraşelor
1. CHIŞINEU-CRIŞ (1202–1203) 1. Nădab (1334)
2. CURTICI (1332)  
3. INEU (1214) 1. Mocrea (c. 1160)
4. LIPOVA (1221)  1. Radna (1268)
2. Şoimoş (1278)
 
5. NĂDLAC (1313)  
6. PÂNCOTA (1177) 1. Măderat (1214)
7. PECICA (1329)  1. Bodrogu Vechi (1422)
2. Sederhat (1913)
3. Turnu (1333)
 
8. SÂNTANA (1828) 1. Caporal Alexa –
fost Cherechiu (1334)
9. SEBIŞ (1542)   1. Donceni (1439)
2. Prunişor (1406)
3. Sălăjeni (1574)
III. Comune  Satele componente
(primul sat este reşed. com.)
1. ALMAŞ  1. Almaş (1334)
2. Cil (1369)
3. Joia Mare (1439)
4. Rădeşti (1441)
2. APATEU  1. Apateu (1219)
2. Berechiu (1344)
3. Moţiori (1956)
3. ARCHIŞ  1. Archiş (1552)
2. Bârzeşti (1580)
3. Groşeni (1580)
4. Nermiş (1580)
4. BATA  1. Bata (1367)
2. Bacău de Mijloc (1717)
3. Bulci (1225)
4. Ţela (1427)
5. BÂRSA  1. Bârsa (1489)
2. Aldeşti (1477)
3. Hodiş (1429)
4. Voivodeni (1553)
6. BÂRZAVA  1. Bârzava (1471)
2. Bătuţa (1851)
3. Căpruţa (1350)
4. Dumbrăviţa (1471)
5. Groşii Noi (1515)
6. Lalaşinţ (1585)
7. Monoroştia (1350)
8. Slatina de Mureş (1439)
7. BELIU  1. Beliu (1332)
2. Beneşti (1828)
3. Bochia (1552)
4. Secaci (1580)
5. Tăgădău (1552)
6. Vasile Goldiş (până la 18 mart. 2002
s-a numit Lunca Teuzului)
8. BIRCHIŞ  1. Birchiş (1596)
2. Căpălnaş (1369)
3. Ostrov (c. 1169)
4. Virismort (1374)
9. BOCSIG  1. Bocsig (1553)
2. Mânerău (1341)
3. Răpsig (1553)
10. BRAZII  1. Brazii (1553)
2. Buceava-Şoimuş (1439)
3. Iacobini (1439)
4. Mădrigeşti (1441)
5. Secaş (1439)
11. BUTENI  1. Buteni (1387)
2. Berindia (1553)
3. Cuied (1447)
4. Paulian (1553, până la 20 mai 1996
s-a numit Livada)
12. CĂRAND  1. Cărand (1429)
2. Seliştea (1552)
13. CERMEI  1. Cermei (1429)
2. Avram Iancu (1956)
3. Şomoşcheş (1332)
14. CHISINDIA  1. Chisindia (1349)
2. Păiuşeni (1574)
3. Văsoaia (1574)
15. CONOP  1. Conop (1506)
2. Belotinţ (1607)
3. Chelmac (1133)
4. Milova (1359)
5. Odvoş (1440)
16. COVĂSINŢ1. Covăsinţ (1280)
17. CRAIVA  1. Craiva (1344)
2. Chişlaca (1828)
3. Ciunteşti (1587)
4. Coroi (1828)
5. Mărăuş (1828)
6. Rogoz de Beliu (1552)
7. Stoineşti (1828)
8. Susag (1828)
9. Şiad (1344)
10.Tălmaci (1828)
18. DEZNA  1. Dezna (1318)
2. Buhani (1441)
3. Laz (1553–1561)
4. Neagra (1553)
5. Slatina de Criş (1553)
19. DIECI  1. Dieci (1613)
2. Cociuba (1553)
3. Crocna (1448)
4. Revetiş (1553–1561)
5. Roşia (1553)
20. DOROBANŢI1. Dorobanţi (1418)
21. FÂNTÂNELE  1. Fântânele (1457)
2. Tisa Nouă (c. 1135)
22. FELNAC  1. Felnac (1308)
2. Călugăreni (1913)
23. FRUMUŞENI  1. Frumuşeni (1080)
2. Aluniş (1766)
24. GHIOROC  1. Ghioroc (1135)
2. Cuvin (1323)
3. Miniş (1302)
25. GRĂNICERI  1. Grăniceri (1438)
2. Şiclău (1466)
26. GURAHONŢ  1. Gurahonţ (1386)
2. Bonţeşti (1441)
3. Dulcele (1574)
4. Feniş (1553–1633)
5. Honţişor (1441)
6. Iosaş (1386)
7. Musteşti (1439)
8. Pescari (1553)
9. Valea Mare (1439)
10. Zimbru (1553–1561)
27. HĂLMAGIU1. Hălmagiu (1390)
2. Băneşti (1441)
3. Bodeşti (1441)
4. Brusturi (1464)
5. Cristeşti (1464)
6. Ioneşti (1441)
7. Leasa (1439)
8. Leştioara (1477)
9. Poienari (1760–1762)
10. Tisa (1439)
11. Ţărmure (1439)
28. HĂLMĂGEL1. Hălmăgel (1439)
2. Luncşoara (1760–1762)
3. Sârbi (1561)
4. Târnăviţa (1760–1762)
5. Ţoheşti (1760–1762)
29. HĂŞMAŞ1. Hăşmaş (1588)
2. Agrişu Mic (1588)
3. Botfei (1595)
4. Clit (1828)
5. Comăneşti (1599)
6. Urvişu de Beliu (1599)
30. IGNEŞTI  1. Igneşti (1553)
2. Minead (1619)
3. Nădălbeşti (1553–1561)
4. Susani (1574)
31. IRATOŞU  1. Iratoşu (1446)
2. Variaşu Mare (1446)
3. Variaşu Mic (1913)
32. LIVADA  1. Livada (1553)
2. Sânleani (1913)
33. MACEA  1. Macea (1374)
2. Sânmartin (1477)
34. MIŞCA  1. Mişca (1249)
2. Satu Nou (1828)
3. Vânători (1214)
4. Zerindu Mic (1326)
35. MONEASA  1. Moneasa (1597)
2. Rănuşa (1556)
36. OLARI  1. Olari (1746)
2. Sintea Mică (1467)
37. PĂULIŞ  1. Păuliş (1333)
2. Baraţca (1913)
3. Cladova (1308)
4. Sâmbăteni (1138)
38 PEREGU MARE  1. Peregu Mare (1241)
2. Peregu Mic
39. PETRIŞ  1. Petriş (1337)
2. Corbeşti (1743)
3. Ilteu (1743)
4. Obârşia (1468)
5. Roşia Nouă (1743)
6. Selişte (1479)
40. PILU  1. Pilu (1223)
2. Vărşand (1214)
41. PLEŞCUŢA  1. Pleşcuţa (1386)
2. Aciuţa (1366)
3. Budeşti (1441–1445)
4. Dumbrava (1553)
5. Gura Văii (1553–1561)
6. Rostoci (1439)
7. Tălagiu (1439)
42. SĂVÂRŞIN  1. Săvârşin (1479)
2. Căprioara (1256)
3. Cuiaş (1477)
4. Hălăliş (1479)
5. Pârneşti (1479)
6. Temeşeşti (1479)
7. Toc (1743)
8. Troaş (1828)
9. Valea Mare (1717)
43. SECUSIGIU  1. Secusigiu (1359)
2. Munar (1219)
3. Satu Mare (1333)
4. Sânpetru German (1335)
44. SELEUŞ  1. Seleuş (1489)
2. Iermata (1387)
3. Moroda (1508)
45. SEMLAC1. Semlac (1256)
46. SINTEA MARE  1. Sintea Mare (1337)
2. Adea (1202–1203)
3. Ţipar (1913)
47. SOCODOR1. Socodor (1299)
48. ŞAGU  1. Şagu (1333)
2. Cruceni (întemeiat în 1772)
3. Firiteaz (1256)
4. Fiscut (1493)
5. Hunedoara Timişană (1925)
49. ŞEITIN1. Şeitin (1138)
50. ŞEPREUŞ1. Şepreuş (1407)
51. ŞICULA  1. Şicula (1334)
2. Chereluş (1334)
3. Gurba (1213)
52. ŞILINDIA  1. Şilindia (1334)
2. Camna (1828)
3. Iercoşeni (1477)
4. Luguzău (1561)
5. Satu Mic (1954)
53. ŞIMAND1. Şimand (1290)
54. ŞIRIA  1. Şiria (c.1169)
2. Galşa (1202–1203)
3. Mâsca (1331)
55. ŞIŞTAROVĂŢ  1. Şiştarovăţ (1440)
2. Cuveşdia (1440)
3. Labaşinţ (1477)
4. Varniţa (f.1820–1830)
56. ŞOFRONEA  1. Şofronea (1437)
2. Sânpaul (1235)
57. TAUŢ  1. Tauţ (1334)
2. Minişel (1561)
3. Minişu de Sus (1746)
4. Nadăş (1464)
58. TÂRNOVA  1. Târnova (1406–1409)
2. Agrişu Mare (1214)
3. Arăneag (1390)
4. Chier (1325)
5. Drauţ (1406–1409)
6. Dud (1169)
59. USUSĂU  1. Ususău (1418)*
2. Bruznic (1437)
3. Dorgoş (1717)
4. Pătârş (1274)
5. Zăbalţ (1440)
60. VĂRĂDIA DE MUREŞ  1. Vărădia de Mureş (1369)
2. Baia (1479)
3. Juliţa (1479)
4. Lupeşti (1479)
5. Nicolae Bălcescu (1477)**
6. Stejar (1479)
61. VÂRFURILE  1. Vârfurile (1390)
2. Avram Iancu (1441)
3. Groşi (1760–1762)
4. Lazuri (1427)
5. Măgulicea (1427)
6. Mermeşti (1760–1762)
7. Poiana (1510)
8. Vidra (1477)
62. VINGA  1. Vinga (1231)
2. Mailat (1454)
3. Mănăştur (1285)
63. VLADIMIRESCU  1. Vladimirescu (1752)
2. Cicir (1522)
3. Horia (1315)
4. Mândruloc (1471)
64. ZĂBRANI  1. Zăbrani (c. 1080–1090)
2. Chesinţ (1334)
3. Neudorf (1723–1725)
65. ZĂDĂRENI  1. Zădăreni (1333)
2. Bodrogu Nou (1723)
66. ZĂRAND  1. Zărand (1318)
2. Cintei (1396)
67. ZERIND  1. Zerind (c. 1169)
2. Iermata Neagră (1241)
68. ZIMANDU NOU  1. Zimandu Nou (1852)
2. Andrei Şaguna (f. 1921)
3. Zimandcuz (1743)
* Până la 3 mart. 2005, satul şi com. Ususău s-au numit Dorgoş.
** Până în 1945 satul Nicolae Bălcescu s-a numit Govojdia.