Date generale
Judeţul Argeş se află în partea central-sudică a României, în bazinul superior al râului Argeş, între 44°83′ şi 45°37′ latitudine nordică şi 24°25′ şi 25°20′ longitudine estică, între judeţele Sibiu şi Braşov (la Nord), Dâmboviţa (Est), Teleorman (Sud), Olt (Sud Vest) şi Vâlcea (Vest şi Nord Vest). Suprafaţa: 6 826 km2 (2,86% din suprafaţa ţării). Populaţia (1 ian. 2019): 636 018 loc. (2,87% din populaţia ţării), din care 308 954 de sex masc. (48,58%) şi 327 064 fem. (51,42%). Populaţia urbană: 311 806 loc. (49,02%); rurală: 324 212 loc. (50,98%). Densitatea: 93,2 loc./km2. Structura populaţiei pe naţionalităţi (la recensământul din 20-31 octombrie 2011): 93,3% români (al cincilea judeţ, după judeţul Gorj, Botoşani, Vâlcea şi Neamţ, cu cel mai mare procent de români), 2,7% rromi, 4,0% alte minorităţi (maghiari, italieni, germani ş.a.). Reşedinţa: municipiul Piteşti. Oraşe: Câmpulung (municipiu), Costeşti, Curtea de Argeş (municipiu), Mioveni, Ştefăneşti, Topoloveni. Comune: 95. Sate: 575 (din care 21 aparţin oraşelor). Localităţi componente ale municipiilor şi oraşelor: 2.
Relieful
Relief variat, reprezentat prin trei mari unităţi care coboară, altimetric, de la Nord spre Sud. Unitatea montană, care ocupă 25% din suprafaţa judeţului Argeş, se desfăşoară în partea de Nord a acestuia, pe direcţie Est-Vest (circa 40 km), cuprinzând culmea principală a M-ţilor Făgăraş, dominată de cele mai înalte vârfuri din Carpaţii Româneşti (Moldoveanu 2 544 m – altitudinea maximă a întregului lanţ carpatic românesc, Negoiu 2 535 m, Dara 2 500 m ş.a.) situate la limita cu judeţele Braşov şi Sibiu, apoi, prelungirile vestice ale masivului Leaota şi cele de Sud Vest ale M-ţilor Piatra Craiului, precum şi lanţul masivelor muntoase Iezer-Păpuşa (2 462 m), Ghiţu (1 622 m), Frunţi (1 534 m). Partea centrală a judeţului Argeş este ocupată în proporţie de 55% de regiuni deluroase (Muscelele Argeşului) şi de subunităţi ale Podişului Getic (porţiuni din Dealurile Argeşului, Piemontului Cândeşti şi Piemontului Cotmeana), iar regiunea de Sud, de subunităţi ale Câmpiei Române (Câmpia Piteştiului şi un sector al Câmpiei Găvanu-Burdea).
Clima
Climă temperat-continentală, cu temperaturi medii anuale care prezintă diferenţieri altitudinale, cuprinse între -2°C pe crestele înalte ale M-ţilor Făgăraş, 6–7°C în zonele deluroase şi de podiş şi 10,5°C în câmpie. Temperatura maximă absolută (41,0°C) s-a înregistrat la staţia Goleştii-Badii (Topoloveni), la 14 august 1946, iar temperatura minimă absolută (–31,0°C) la Câmpulung (24 decembrie 1933). Precipitaţiile atmosferice însumează cantităţi medii anuale variabile în funcţie de unităţile de relief, atingând valori de 600 mm în câmpie, 800–1 000 mm în zonele de deal şi de podiş şi peste 1 400 mm în regiunile montane înalte. Vânturile predominante bat dinspre Nord Vest (18%) şi Vest (14%) cu viteze medii anuale de 2,3 m/s pentru direcţia Nord Vest şi 1,8 m/s pentru cea de Vest, viteze mai mari înregistrându-se pe culmile M-ţilor Făgăraş, mai ales iarna, când ating valori maxime de 50–60 m/s.
Reţeaua hidrografică
Reţeaua hidrografică, cu o densitate mare şi debite bogate, este reprezentată în principal prin cursul superior al râului Argeş, care colectează, direct sau prin intermediul afluenţilor săi, majoritatea râurilor de pe teritoriul judeţului Argeş, printre care Vâlsan, Râu Doamnei (cu afluentul său, Râu Târgului), Budişteanca ş.a. Partea de Nord Vest a judeţului Argeş este drenată de un sector de vale al râului Topolog, iar partea de Sud de cursurile superioare ale râurilor Cotmeana, Teleorman, Dâmbovnic, Neajlov ş.a. În zona montană înaltă se află 20 de lacuri glaciare (Capra, Călţun, Buda, Podu Giurgiului, Paltinu ş.a.), pe cursul superior al râului Argeş au fost construite mai multe lacuri de acumulare (cel mai mare fiind Vidraru), iar pe râul Dâmboviţa a fost realizată acumularea de la Pecineagu.
Vegetaţia
Vegetaţia naturală are o distribuţie etajată în funcţie de unităţile de relief. În zona de câmpie se dezvoltă pâlcuri de păduri de cer (Quercus cerris) şi de gârniţă (Quercus frainetto), uneori şi de stejar pedunculat (Quercus robur), care alternează cu pajişti stepizate şi cu terenuri agricole; în reg. deluroase, de podiş şi montană joasă, respectiv între 300 şi 1 300 m altitudine, se desfăşoară etajul pădurilor de foioase, alcătuite din gorun (Quercus petraea), carpen în amestec cu fag, iar la altitudini cuprinse între 1 300 şi 1 800 m se extind pădurile de brad şi molid. Etajele subalpin şi alpin, la peste 1 800 m altitudine, sunt constituite din tufişuri (jnepeni, ienupăr) ce alternează cu pajişti alpine care formează o importantă bază furajeră pentru păşunatul sezonier. În M-ţii Făgăraş se mai păstrează câteva pâlcuri de zâmbru (Pinus cembra), relict glaciar.
Fauna
Fauna domeniului forestier este alcătuită din mamifere de interes cinegetic, printre care se remarcă mistreţi, urşi, cerbi, căprioare, lupi, vulpi, râşi, veveriţe ş.a. Cel mai valoros element îl reprezintă capra neagră (Rupicapra rupicapra), cu o frecvenţă mare pe crestele M-ţilor Făgăraş, declarată monument al naturii şi ocrotită de lege. Avifauna include cocoşul de munte, ierunca, vulturul pleşuv, acvila de piatră, fâsa alpină, cinteza ş.a. În zona de câmpie sunt frecvente rozătoarele (iepuri, hârciogi, şoareci ş.a.), şopârlele, ulii, ciocârliile, potârnichiile, prepeliţele etc. Apele sunt populate de păstrăvi, mreană, clean, crap, caras etc. O specie endemică deosebit de interesantă este peştele Romanichtys valsanicola, întâlnit numai într-o mică porţiune a râului Argeş şi în Vâlsan.
Resursele naturale
Resursele naturale sunt reprezentate printr-o gamă variată de produse ale solului şi subsolului: păduri (289 974 ha, 1 ianuarie 2008, locul 4 pe ţară după judeţele Suceava, Hunedoara şi Vâlcea), zăcăminte de petrol şi gaze naturale (Bogaţi, Leordeni, Moşoaia, Cocu, Merişani, Miroşi ş.a.), de lignit (Poienarii de Muscel, Berevoeşti, Jugur, Schitu Goleşti, Boteni, Godeni etc.), sare (Slătioarele), gips (Stăneşti, Oeşti ş.a.), calcar ornamental (Albeştii de Muscel), calcar pentru ciment (Mateiaş, Dragoslavele), argile comune (Budeasa, Câmpulung, Leordeni, Valea Iaşului ş.a.), gresii (Brădetu), balast (în albiile râurilor), izvoare cu ape minerale cu valoare terapeutică (Brădetu, Bughea de Sus) etc.
Istoric
Vestigiile arheologice descoperite pe teritoriul judeţului Argeş atestă existenţa unor aşezări omeneşti datând din Paleolitic. Descoperirile de pe văile râurilor Dâmbovnic, Argeş, Neajlov, Mozacu dovedesc că această regiune forma, împreună cu văile râurilor Olt şi Dârjov din apropiere, una dintre cele mai însemnate zone ale Culturii de prund din Europa, asemănătoare celor aparţinând Culturii Olduwaiane. Identificarea unor aşezări în arealul localităţilor Bârlogu, Cetăţeni, Rociu, Teiu, Ţiţeşti, Râca, Albeştii de Muscel ş.a. relevă existenţa unei vieţi înfloritoare şi în Neolitic şi în Epocile bronzului şi fierului. Geto-dacii au avut la Cetăţeni, în secolele 2–1 î.Hr., un puternic centru economic şi de schimb (emporium), iar romanii au întemeiat, în secolele 2–4, castrele de la Rucăr, Jidava (azi Pescăreasa), Câmpulung, Purcăreni. Pe aceste plaiuri a luat fiinţă, în secolul 13, puternicul voievodat al lui Seneslau (menţionat în Diploma Ioaniţilor din 1247), care şi-a stabilit capitala în Depresiunea Arefu (sau în cea a Titeştilor; alte surse indică Curtea de Argeş). Pe teritoriul judeţului Argeş se află unul dintre cele mai vechi oraşe din Muntenia, Câmpulung (atestat documentar în anul 1292), care a fost capitala Ţării Româneşti în secolul 14. Menţionată documentar, prima oară, în anul 1385, localitatea Piteşti apare atestată ulterior într-un act emis de Mircea cel Bătrân la 20 mai 1388, apoi ca oraş într-un hrisov din august 1481 şi ca reşedinţă domnească a lui Neagoe Basarab în secolul 16. La conacul din Goleşti a poposit timp de trei zile (18–21 mai 1821) Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluţiei de la 1821, la întoarcerea sa din Bucureşti în drum către mănăstirile din partea de Nord a Olteniei, loc în care a fost arestat de către Iordache Olimpiotul şi predat lui Alexandru Ipsilanti. La pregătirea şi conducerea Revoluţiei de la 1848–1849 o importantă activitate au desfăşurat-o argeşenii Alexandru Golescu-Negru (Arăpilă) – un ardent luptător şi pentru Unirea Principatelor – , fraţii Ştefan şi Nicolae G. Golescu, fraţii Dumitru şi Ion Brătianu ş.a. În perioada Primului Război Mondial (1916–1918), pe frontul de la Rucăr–Dragoslavele, ostaşii români au înscris memorabile pagini de vitejie, iar în timpul evenimentelor din august 1944 pe teritoriul judeţului Argeş au avut loc acţiuni de luptă împotriva trupelor germane (la Rucăr şi Dragoslavele).
Economia
Economia jud. Argeş are un caracter preponderent industrial, evidenţiat şi de raportul dintre producţia globală industrială şi cea agricolă.
Industria
Principalele produse industriale care se realizează în cadrul judeţului Argeş sunt: energia electrică (termocentralele Piteşti, Schitu Goleşti şi salba celor 17 hidrocentrale de pe râul Argeş), autoturisme de oraş, marca „Dacia” (Mioveni), autoturisme de teren, marca „ARO” (la Câmpulung), construite în perioada 1957-2006, când uzina a intrat în faliment şi a fost desfiinţată, utilaj greu, poduri metalice, motoare şi echipamente electrice (Piteşti), materiale de construcţii (Piteşti, Câmpulung, Costeşti, Valea Mare-Pravăţ), stofe şi confecţii (Piteşti, Curtea de Argeş), aparate electrocasnice (Curtea de Argeş), mobilă, parchet, cherestea (Piteşti, Curtea de Argeş, Stâlpeni, Câmpulung, Rucăr), tananţi (Piteşti), încălţăminte (Piteşti), articole de porţelan (Curtea de Argeş), produse alim. diverse (Piteşti, Câmpulung, Curtea de Argeş, Topoloveni, Băiculeşti, Ştefăneşti, Costeşti ) etc.
Agricultura
Agricultura, care la sfârşitul anului 2007 dispunea de un fond agricol însemnat (344 765 ha) şi de o bază tehnico-materială corespunzătoare, are un caracter intensiv şi o structură variată. Din totalul supr. agricole (344 765 ha), 172 214 ha revin terenurilor arabile, 102 689 ha păşunilor, 45 784 ha fâneţelor, 1 254 ha viilor şi pepinierelor viticole, 22 824 ha livezilor şi pepinierelor pomicole (locul 1 pe ţară) etc. În anul 2007, în structura culturilor de câmp predominau supr. ocupate cu porumb (52 781 ha), urmate de cele cu grâu şi secară (41 084 ha), plante uleioase (18 346 ha), floarea-soarelui (14 198 ha), orz şi orzoaică, ovăz, legume, cartofi, sfeclă de zahăr etc. Prin numărul mare de pomi fructiferi (în componenţa cărora predomină prunii şi merii) şi prin producţia totală de fructe (114 229 tone, în anul 2007, din care 57 830 tone prune, 38 601 tone mere, 7 323 tone pere etc.), jud. Argeş ocupă locul 2 pe ţară, după jud. Dâmboviţa. Viticultura se practică în special la contactul Câmpiei Piteştiului cu Piem. Cândeşti unde se întâlnesc podgoriile Ştefăneşti şi Leordeni, specializate în producţia de struguri pentru vinuri albe (tămâioasă, Muscat Ottonel etc.). La începutul anului 2008, sectorul zootehnic era format din 116 948 capete bovine (116 674 capete în sectorul privat), 235 792 capete porcine (235 253 capete în sectorul privat), 181 482 capete ovine (181 415 capete în sectorul privat), 24 159 capete caprine (numai în sectorul privat), 18 295 capete cabaline (18 279 capete în sectorul privat). Avicultură (2 219 561 capete păsări, 2 219 514 în sectorul privat); apicultură (30 564 familii de albine).
Căile de comunicaţie
Căile de comunicaţie (anul 2008): lungimea reţelei feroviare însumează 227 km, cu o densitate de 33 km/1 000 km2 teritoriu, iar cea a drumurilor publice 3 131 km (ocupând, din acest punct de vedere, locul 2 pe ţară, după jud. Hunedoara), din care 651 km modernizate, având o densitate de 45,9 km/100 km2 teritoriu. În cadrul traficului rutier, o însemnătate deosebită o are autostrada Bucureşti–Piteşti (114 km), inaugurată în 1972 şi modernizată în 1999–2000, continuată de un sector al şoselei naţionale Transfăgărăşene care scurtează drumul dintre Transilvania şi Muntenia, precum şi drumul naţional Piteşti–Câmpulung–prin Culoarul Bran–Rucăr, spre Braşov.
Învăţământ, cultură şi artă
În anul şcolar 2007–2008, pe terit. jud. Argeş îşi desfăşurau activitatea 40 grădiniţe de copii, cu 19 475 copii înscrişi şi 1 184 de educatoare, 138 de şcoli generale (învăţământ primar, clasele 1–4 şi gimnazial, clasele 5–8) cu 53 809 elevi şi 4 421 cadre didactice, 42 licee cu 25 315 elevi şi 2 062 profesori, o şcoală profesională cu 6 659 elevi şi 80 profesori, o universitate cu zece facultăţi (cu 17 579 studenţi şi 570 profesori). În aceeaşi perioadă, reţeaua aşezămintelor de cultură şi artă cuprindea un teatru dramatic „Alexandru Davila” (f. 1948, la Piteşti), două cinematografe, 549 biblioteci cu 3 891 000 vol., 18 muzee (Piteşti, Câmpulung, Goleşti, Curtea de Argeş ş.a.), numeroase case memoriale („George Topârceanu” la Nămăeşti, „Tudor Muşatescu” la Câmpulung, „George Ştephănescu” la Căpăţâneni, „Liviu Rebreanu” la Valea Mare-Pravăţ ş.a.), cămine culturale, case de cultură, ansambluri folclorice, o orchestră profesionistă de muzică populară („Doina Argeşului”) etc. Activitatea sportivă se desfăşoară în cadrul celor 104 secţii sportive în care activează 3 322 sportivi, 174 antrenori şi 157 arbitri.
Ocrotirea sănătăţii
La sf. anului 2007, reţeaua sanitară a jud. Argeş dispunea de 19 spitale cu 3 890 paturi (un pat de spital pentru 165 locuitori), 5 dispensare medicale comunale şi orăşeneşti, 2 policlinici, 189 de farmacii ş.a. în cadrul cărora activau 1 194 medici (1 medic la 539 locuitori), 303 stomatologi (1 medic stomatolog la 2 126 locuitori), 3 275 personal sanitar cu pregătire medie ş.a.
Turismul
Jud. Argeş se înscrie printre primele locuri din ţară în ceea ce priveşte potenţialul său turistic, asigurat şi de o bază materială adecvată (27 hoteluri şi moteluri, şase cabane, un camping, 12 pensiuni turistice urbane şi 50 de pensiuni turistice rurale şi mai multe popasuri turistice cu o capacitate totală de cazare de 4 803 locuri, 2007). Pr. elemente de atracţie turistică ale jud. Argeş sunt: peisajul natural variat, de o inegalabilă frumuseţe (vârfurile semeţe ale M-ţilor Făgăraş – multe dintre ele oglindindu-se în apa unor neasemuite lacuri glaciare, ca de pildă Capra, Buda ş.a., peştera şi Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Brusturetului, lacul de acumulare Vidraru şi întreaga salbă de lacuri antropice de pe cursul superior al văii Argeşului etc.), varietatea elementelor de floră şi faună, cu multe specii declarate monumente ale naturii (floarea-de-colţi/Leontopodium alpinum, garofiţa Pietrii Craiului/ Dianthus callizonus, bujorul de munte sau smirdarul/ Rhododendron kotschyi, zâmbrul/Pinus cembra, capra neagră/Rupicapra rupicapra ş.a.), vestigiile istorice şi monumentele arhitectonice (Complexul Curţii Domneşti de la Curtea de Argeş, Cetatea Poienari-Arefu, culele de la Retevoeşti şi Ţiţeşti, conacul de la Goleşti, ansamblul „Bărăţia” din Câmpulung etc.), obiectivele social-culturale (muzeele şi casele memoriale a lui George Topârceanu din Nămăeşti, a romancierului Liviu Rebreanu din Valea Mare-Pravăţ, a compozitorului George Ştephănescu din Căpăţâneni, a scriitorului Vladimir Streinu din Teiu ş.a.), numeroasele biserici şi mănăstiri, varietatea şi originalitatea folclorului şi a artei populare, numeroasele rezervaţii (poiana cu narcise din Negraşi, granitul şi calcarele numulitice de la Albeşti, punctul fosilifer de la Suslăneşti ş.a.). Indicativ auto: AG.
Localităţile judeţului Argeş
(între paranteze sunt înscrişi anii primei menţiuni documentare)
| I. Municipii | Localit. componente ale municipiilor |
| 1. CÂMPULUNG (1292) | 1. Valea Rumâneştilor |
| 2. CURTEA DE ARGEŞ (1330) | 1. Noapteş |
| 3. PITEŞTI (1385) |
| II. Oraşe | Satele care aparţin oraşelor |
| 1. COSTEŞTI (1452) | 1. Broşteni (1520) 2. Lăceni (1775) 3. Pârvu Roşu (1810) 4. Podu Broşteni (1525) 5. Smei (1861) 6. Stârci (1680) |
| 2. MIOVENI* (1485) | 1. Clucereasa 2. Colibaşi (1655) 3. Făgetu 4. Racoviţa (1532) |
| 3. ŞTEFĂNEŞTI (1452) | 1. Enculeşti 2. Goleşti (1452) 3. Izvorani (1493) 4. Ştefăneştii Noi 5. Valea Mare-Podgoria (1579) 6. Viişoara 7. Zăvoi |
| 4. TOPOLOVENI (1421) | 1. Boţârcani 2. Crinteşti 3. Gorăneşti 4. Ţigăneşti |
| III. Comune | Satele componente (primul sat este reşed. com.) |
| 1. ALBEŞTII DE ARGEŞ | 1. Albeştii Pământeni 2. Albeştii Ungureni 3. Brăteşti 4. Doblea 5. Dobrotu 6. Dumireşti 7. Florieni |
| 2. ALBEŞTII DE MUSCEL | 1. Albeşti 2. Cândeşti |
| 3. ALBOTA | 1. Albota (1497) 2. Cerbu 3. Frăteşti 4. Gura Văii 5. Mareş |
| 4. ANINOASA | 1. Aninoasa 2. Broşteni 3. Slănic 4. Valea Siliştii |
| 5. AREFU | 1. Căpăţânenii Pământeni 2. Arefu 3. Căpăţânenii Ungureni |
| 6. BASCOV | 1. Bascov (1428) 2. Brăileni 3. Glâmbocu 4. Mica 5. Prislopu Mic 6. Schiau 7. Uiasca 8. Valea Ursului |
| 7. BĂBANA | 1. Băbana 2. Băjăneşti 3. Ciobăneşti 4. Cotmeniţa 5. Groşi 6. Lupueni 7. Slătioarele |
| 8. BĂICULEŞTI | 1. Băiculeşti 2. Alunişu 3. Anghineşti 4. Argeşani 5. Măniceşti (1428) 6. Stejari 7. Tutana 8. Valea Brazilor 9. Valea lui Enache 10. Zigoneni |
| 9. BĂLILEŞTI | 1. Bălileşti 2. Băjeşti 3. Goleşti 4. Poieniţa 5. Priboaia 6. Ulita 7. Valea Mare-Bratia |
| 10. BÂRLA | 1. Bârla 2. Afrimeşti 3. Bădeşti 4. Brabeţi 5. Cioceşti 6. Malu 7. Mândra 8. Mozăcenii-Vale 9. Podişoru 10. Şelăreasca 11. Urlueni 12. Zuvelcaţi |
| 11. BELEŢI-NEGREŞTI | 1. Zgripceşti 2. Beleţi 3. Lenţea 4. Negreşti |
| 12. BEREVOEŞTI | 1. Berevoeşti (1506) 2. Bratia (1754) 3. Gămăceşti (1720) 4. Oţelu (1819) |
| 13. BOGAŢI | 1. Bogaţi (1550) 2. Bârloi 3. Bujoi 4. Chiţeşti 5. Dumbrava 6. Glâmbocel 7. Glâmbocelu 8. Suseni |
| 14. BOTENI | 1. Boteni 2. Balabani 3. Lunca 4. Muşcel |
| 15. BOŢEŞTI | 1. Boţeşti 2. Moşteni-Greci |
| 16. BRADU | 1. Bradu (1831) 2. Geamăna (1824) |
| 17. BRĂDULEŢ | 1. Brăduleţ 2. Alunişu 3. Brădetu 4. Cosaci 5. Galeşu 6. Piatra 7. Slămneşti 8. Uleni 9. Ungureni |
| 18. BUDEASA | 1. Budeasa Mare (1526) 2. Budeasa Mică 3. Caloteşti 4. Gălăşeşti 5. Rogojina 6. Valea Mărului |
| 19. BUGHEA DE JOS | 1. Bughea de Jos |
| 20. BUGHEA DE SUS | 1. Bughea de Sus |
| 21. BUZOEŞTI | 1. Vulpeşti 2. Bujoreni 3. Buzoeşti 4. Cornăţel 5. Curteanca 6. Ioneşti 7. Podeni 8. Redea 9. Şerboeni 10. Tomşanca 11. Vlăduţa |
| 22. CĂLDĂRARU | 1. Căldăraru 2. Burdea (1565) 3. Strâmbeni |
| 23. CĂLINEŞTI | 1. Vrăneşti 2. Călineşti 3. Cârstieni 4. Ciocăneşti 5. Glodu 6. Gorganu 7. Radu Negru 8. Râncăciov 9. Udeni-Zăvoi 10. Urlucea 11. Valea Corbului 12. Văleni-Podgoria |
| 24. CĂTEASCA | 1. Căteasca (1594) 2. Catanele 3. Cireşu 4. Coşeri 5. Gruiu (1800) 6. Recea 7. Siliştea |
| 25. CEPARI | 1. Ceparii-Pământeni 2. Cărpeniş 3. Ceparii Ungureni 4. Morăşti 5. Şendruleşti 6. Urluieşti 7. Valea Măgurei 8. Zamfireşti |
| 26. CETĂŢENI | 1. Cetăţeni 2. Lăicăi 3. Valea Cetăţuia |
| 27. CICĂNEŞTI | 1. Cicăneşti (1565) 2. Bărăşti (1570) 3. Mioarele 4. Urecheşti |
| 28. CIOFRÂNGENI | 1. Ciofrângeni 2. Burluşi 3. Lacurile 4. Piatra 5. Schitu-Matei |
| 29. CIOMĂGEŞTI | 1. Răduţeşti 2. Beculeşti 3. Bratia 4. Ciomăgeşti 5. Cungrea 6. Dogari 7. Fedeleşoiu 8. Giuclani 9. Păuneşti |
| 30. COCU | 1. Răchiţele de Jos 2. Bărbăteşti 3. Cocu 4. Crucişoara 5. Făcăleţeşti 6. Greabănu 7. Popeşti 8. Răchiţele de Sus |
| 31. CORBENI | 1. Corbeni (1456) 2. Berindeşti 3. Bucşeneşti 4. Oeştii Pământeni 5. Oeştii Ungureni 6. Poienari 7. Rotunda 8. Turburea |
| 32. CORBI | 1. Corbi (1456) 2. Corbşori 3. Jgheaburi 4. Poduri 5. Poienărei 6. Stăneşti (1502) |
| 33. COŞEŞTI | 1. Coşeşti (1672) 2. Jupâneşti (1541) 3. Lăpuşani (1549) 4. Leiceşti 5. Păcioiu 6. Petreşti (1495) 7. Priseaca |
| 34. COTMEANA | 1. Cotmeana 2. Bascovele 3. Buneşti 4. Costeşti 5. Dealu Pădurii 6. Drăgoleşti 7. Linteşti 8. Negeşti 9. Pieleşti 10. Sănduleşti 11. Spiridoni 12. Ursoaia 13. Vârloveni 14. Zamfireşti |
| 35. CUCA | 1. Cuca (1537) 2. Bălţata 3. Bărbălani 4. Cârceşti 5. Cotu 6. Crivăţu 7. Lăunele de Sus 8. Măcăi (f. 1600) 9. Măneşti 10. Sineşti 11. Stănicei 12. Teodoreşti 13. Valea Cucii 14. Vonigeasa |
| 36. DAVIDEŞTI | 1. Davideşti 2. Conţeşti 3. Voroveni |
| 37. DÂMBOVICIOARA | 1. Dâmbovicioara (secolul 16) 2. Ciocanu (1421) 3. Podu Dâmboviţei |
| 38. DÂRMĂNEŞTI | 1. Dârmăneşti 2. Negreni (1559) 3. Piscani (1532) 4. Valea Nandrii 5. Valea Rizii |
| 39. DOBREŞTI | 1. Dobreşti 2. Fureşti |
| 40. DOMNEŞTI | 1. Domneşti (1523) |
| 41. DRAGOSLAVELE | 1. Dragoslavele 2. Valea Hotarului |
| 42. DRĂGANU | 1. Drăganu-Olteni 2. Băceşti 3. Dumbrăveşti 4. Prislopu Mare |
| 43. GODENI | 1. Godeni (1461) 2. Bordeieni 3. Capu Piscului (f. 1702) 4. Coteşti (1452) 5. Malu |
| 44. HÂRSEŞTI | 1. Hârseşti (1437) 2. Ciobani 3. Martalogi |
| 45. HÂRTIEŞTI | 1. Hârtieşti (1437) 2. Dealu 3. Lespezi 4. Lucieni |
| 46. IZVORU | 1. Izvoru |
| 47. LEORDENI | 1. Leordeni 2. Baloteasca 3. Băila 4. Bântău 5. Budişteni 6. Cârciumăreşti 7. Ciolceşti 8. Ciulniţa 9. Cotu Malului 10. Glâmbocata 11. Glâmbocata-Deal 12. Glodu 13. Moara Mocanului 14. Schitu Scoiceşti |
| 48. LEREŞTI | 1. Lereşti (1414) 2. Pojorâta 3. Voineşti (1584) |
| 49. LUNCA CORBULUI | 1. Lunca Corbului 2. Bumbueni 3. Catane 4. Cieşti 5. Lăngeşti 6. Mârghia de Jos 7. Mârghia de Sus 8. Pădureţi 9. Silişteni |
| 50. MĂLURENI | 1. Mălureni 2. Buneşti 3. Păuleasca 4. Topliţa 5. Zărneşti |
| 51. MĂRĂCINENI | 1. Mărăcineni 2. Argeşelu |
| 52. MERIŞANI | 1. Merişani (1428) 2. Borleşti 3. Brăteasca 4. Capu Piscului 5. Crâmpotani 6. Dobrogostea 7. Malu Vânăt 8. Vărzaru 9. Vâlcelele |
| 53. MICEŞTI | 1. Miceşti 2. Brânzari 3. Păuleasca 4. Purcăreni |
| 54. MIHĂEŞTI | 1. Mihăeşti 2. Drăghici 3. Furnicoşi 4. Rudeni 5. Valea Bradului 6. Valea Popii 7. Văcarea |
| 55. MIOARELE | 1. Măţău 2. Aluniş 3. Chilii 4. Coceneşti 5. Suslăneşti |
| 56. MIROŞI | 1. Miroşi (1551) 2. Surduleşti |
| 57. MORĂREŞTI | 1. Morăreşti (1861) 2. Deduleşti (1861) 3. Dealu Obejdeanului 4. Luminile 5. Măncioiu 6. Săpunari (1793) |
| 58. MOŞOAIA | 1. Moşoaia 2. Bătrâni 3. Ciocănăi 4. Dealu Viilor 5. Hinţeşti 6. Lăzăreşti 7. Smeura |
| 59. MOZĂCENI | 1. Mozăceni 2. Babaroaga 3. Zidurile |
| 60. MUŞĂTEŞTI | 1. Vâlsăneşti 2. Bolovăneşti 3. Costeşti-Vâlsan 4. Muşăteşti 5. Prosia 6. Robaia 7. Stroeşti (1500) 8. Valea Faurului 9. Valea lui Maş 10.Valea Muscelului |
| 61. NEGRAŞI | 1. Negraşi 2. Bârlogu 3. Buta 4. Mozacu |
| 62. NUCŞOARA | 1. Nucşoara 2. Gruiu 3. Sboghiţeşti 4. Slatina |
| 63. OARJA | 1. Oarja 2. Ceauşeşti |
| 64. PIETROŞANI | 1. Pietroşani 2. Bădeşti 3. Găneşti 4. Retevoieşti 5. Vărzăroaia |
| 65. POIANA LACULUI | 1. Poiana Lacului 2. Cătunaşi 3. Cepari 4. Dealu Oraşului 5. Dealu Viilor 6. Dinculeşti 7. Găleţeanu 8. Gărdineşti 9. Gâlceşti 10. Metofu 11. Păduroiu din Deal 12. Păduroiu din Vale 13. Sămara |
| 66. POIENARII DE ARGEŞ | 1. Poienari 2. Ceaureşti 3. Ioaniceşti 4. Tomuleşti |
| 67. POIENARII DE MUSCEL | 1. Poienari (1609) 2. Groşani 3. Jugur (1462) 4. Şerbăneşti 5. Valea Îndărăt |
| 68. POPEŞTI | 1. Popeşti 2. Palanga 3. Purcăreni 4. Slobozia |
| 69. PRIBOIENI | 1. Priboieni 2. Albotele 3. Paraschiveşti 4. Sămăila 5. Pitoi 6. Valea Mare 7. Valea Nenii 8. Valea Popii |
| 70. RĂTEŞTI | 1. Răteşti 2. Ciupa-Mănciulescu 3. Furdueşti 4. Mavrodolu 5. Nejlovelu 6. Pătuleni 7. Tigveni |
| 71. RÂCA | 1. Râca (1525) 2. Adunaţi 3. Bucov |
| 72. RECEA | 1. Recea (1559) 2. Deagu de Jos (1520) 3. Deagu de Sus (1520) 4. Goleasca (1520) 5. Orodel (1559) |
| 73. ROCIU | 1. Rociu 2. Gliganu de Jos 3. Gliganu de Sus 4. Şerbăneşti |
| 74. RUCĂR | 1. Rucăr (1602) 2. Sătic |
| 75. SĂLĂTRUCU | 1. Sălătrucu 2. Văleni |
| 76. SĂPATA | 1. Mârţeşti 2. Bănăreşti 3. Dealu Bradului 4. Drăghiceşti 5. Găinuşa 6. Lipia 7. Popeşti 8. Turceşti |
| 77. SCHITU GOLEŞTI | 1. Schitu Goleşti 2. Burneşti 3. Costiţă 4. Lăzăreşti 5. Loturi 6. Valea Pechii |
| 78. SLOBOZIA | 1. Slobozia 2. Nigrişoara |
| 79. STÂLPENI | 1. Stâlpeni (1605) 2. Dealu Frumos 3. Livezeni 4. Ogrezea 5. Opreşti 6. Piţigaia 7. Rădeşti |
| 80. STOENEŞTI | 1. Stoeneşti 2. Bădeni 3. Coteneşti 4. Lunca Gârlii 5. Piatra 6. Slobozia 7. Valea Bădenilor |
| 81. STOLNICI | 1. Stolnici (1557) 2. Cochineşti (1563) 3. Cotmeana (1835) 4. Fâlfani 5. Izbăşeşti (1835) 6. Vlăşcuţa (1835) |
| 82. SUSENI | 1. Suseni 2. Burdeşti 3. Cerşani 4. Chiriţeşti 5. Găleşeşti 6. Odăeni 7. Pădureni 8. Strâmbeni 9. Ştefăneşti 10. Ţuţuleşti |
| 83. ŞTEFAN CEL MARE | 1. Ştefan cel Mare 2. Glavacioc |
| 84. ŞUICI | 1. Şuici 2. Ianculeşti 3. Paltenu 4. Păuleni 5. Rudeni 6. Valea Calului |
| 85. TEIU | 1. Teiu 2. Leşile |
| 86. TIGVENI | 1. Tigveni 2. Bădislava 3. Bălileşti 4. Bălteni 5. Bârseştii de Jos 6. Bârseştii de Sus 7. Blaju 8. Vlădeşti |
| 87. ŢIŢEŞTI | 1. Ţiţeşti 2. Bucşeneşti-Lotaşi 3. Cişmea 4. Valea Mănăstirii 5. Valea Stânii |
| 88. UDA | 1. Uda 2. Băduleşti 3. Bărăneşti 4. Braniştea 5. Chiriţeşti 6. Cotu 7. Dealu Bisericii 8. Dealu Tolcesii 9. Diconeşti 10. Gorani 11. Greabăn 12. Lunguleşti 13. Miercani 14. Râjleţu-Govora 15. Romana 16. Săliştea |
| 89. UNGHENI | 1. Ungheni 2. Colţu 3. Găujani 4. Goia 5. Humele 6. Satu Nou |
| 90. VALEA DANULUI | 1. Valea Danului 2. Băniceşti 3. Bolculeşti 4. Borobăneşti 5. Verneşti |
| 91. VALEA IAŞULUI | 1. Valea Iaşului 2. Bădila 3. Bărbălăteşti 4. Borovineşti 5. Cerbureni 6. Mustăţeşti 7. Ruginoasa 8. Ungureni 9. Valea Uleiului |
| 92. VALEA MARE-PRAVĂŢ | 1. Valea Mare Pravăţ 2. Bilceşti 3. Colnic 4. Fântânea 5. Gura Pravăţ 6. Nămăeşti 7. Pietroasa 8. Şelari |
| 93. VEDEA | 1. Vedea 2. Bădicea 3. Blejani 4. Bureţeşti 5. Chiriţeşti 6. Chiţani 7. Ciureşti 8. Dincani 9. Fata 10. Frătici 11. Izvoru de Jos 12. Izvoru de Sus 13. Lungani 14. Mogoşeşti 15. Prodani 16. Răţoi 17. Vaţa 18. Vârşeşti 19. Veţişoara |
| 94. VLĂDEŞTI | 1. Vlădeşti 2. Coteasca 3. Drăghescu 4. Putina |
| 95. VULTUREŞTI | 1. Vultureşti (1512) 2. Bârzeşti (1536) 3. Huluba |