Argeş

Date generale

Judeţul Argeş se află în partea central-sudică a României, în bazinul superior al râului Argeş, între 44°83′ şi 45°37′ latitudine N şi 24°25′ şi 25°20′ longitudine E, între jud. Sibiu şi Braşov (la N), Dâmboviţa (E), Teleorman (S), Olt (SV) şi Vâlcea (V şi NV). Supr.: 6 826 km2 (2,86% din supr. ţării). Populaţia (1 ian. 2019): 636 018 loc. (2,87% din populaţia ţării), din care 308 954 de sex masc. (48,58%) şi 327 064 fem. (51,42%). Populaţia urbană: 311 806 loc. (49,02%); rurală: 324 212 loc. (50,98%). Densitatea: 93,2 loc./km2. Structura populaţiei pe naţionalităţi (la recensământul din 20-31 oct. 2011): 93,3% români (al cincilea judeţ, după jud. Gorj, Botoşani, Vâlcea şi Neamţ, cu cel mai mare procent de români), 2,7% rromi, 4,0% alte minorităţi (maghiari, italieni, germani ş.a.). Reşed.: municipiul Piteşti. Oraşe: Câmpulung (municipiu), Costeşti, Curtea de Argeş (municipiu), Mioveni, Ştefăneşti, Topoloveni. Comune: 95. Sate: 575 (din care 21 aparţin oraşelor). Localit. componente ale municipiilor şi oraşelor: 2.

Relieful

Relief variat, reprezentat prin trei mari unităţi care coboară, altimetric, de la N spre S. Unitatea montană, care ocupă 25% din supr. jud. Argeş., se desfăşoară în partea de N a acestuia, pe direcţie E-V (c. 40 km), cuprinzând culmea pr. a M-ţilor Făgăraş, dominată de cele mai înalte vârfuri din Carpaţii Româneşti (Moldoveanu 2 544 m – alt. max. a întregului lanţ carpatic românesc, Negoiu 2 535 m, Dara 2 500 m ş.a.) situate la limita cu jud. Braşov şi Sibiu, apoi, prelungirile vestice ale masivului Leaota şi cele SV ale M-ţilor Piatra  Craiului,  precum  şi  lanţul masivelor muntoase Iezer-Păpuşa (2 462 m), Ghiţu (1 622 m), Frunţi (1 534 m). Partea centrală a jud. Argeş este ocupată în proporţie de 55% de regiuni deluroase (Muscelele Argeşului) şi de subunităţi ale Pod.  Getic  (porţiuni  din Dealurile Argeşului, Piem. Cândeşti şi Piem. Cotmeana), iar reg. de S, de subunităţi ale Câmpiei Române (Câmpia Piteştiului şi un sector al Câmpiei Găvanu-Burdea).

Clima

Climă  temperat-continentală,  cu temp. medii  anuale ce prezintă diferenţieri altitudinale, cuprinse între -2°C pe crestele înalte ale M-ţilor Făgăraş, 6–7°C în zonele deluroase şi de podiş şi 10,5°C în câmpie. Temp. max. absolută (41,0°C) s-a înregistrat la staţia Goleştii-Badii (Topoloveni), la 14 aug. 1946, iar temp. minimă absolută (–31,0°C) la Câmpulung (24 dec. 1933). Precipitaţiile atmosferice însumează cantităţi medii anuale variabile în funcţie de unităţile de relief, atingând valori de 600 mm în câmpie, 800–1 000 mm în zonele de deal şi podiş şi peste 1 400 mm în reg. montane înalte. Vânturile predominante bat dinspre NV (18%) şi V (14%) cu viteze medii anuale de 2,3 m/s pentru direcţia NV şi 1,8 m/s pentru cea V, viteze mai mari înregistrându-se pe culmile M-ţilor Făgăraş, mai ales iarna, când ating valori max. de 50–60 m/s.

Reţeaua hidrografică

Reţeaua hidrografică, cu o densitate mare şi debite bogate, este reprezentată în pr. prin cursul superior al râului Argeş, care colectează, direct sau prin intermediul afl. săi, majoritatea râurilor de pe terit. jud. Argeş, printre care Vâlsan, Râu Doamnei cu afl. său Râu Târgului, Budişteanca ş.a. Partea de NV a jud. Argeş este drenată de un sector de vale al râului Topolog, iar partea de S de cursurile superioare ale râurilor Cotmeana, Teleorman, Dâmbovnic, Neajlov ş.a. În zona montană înaltă se află 20 de lacuri glaciare (Capra, Călţun, Buda, Podu Giurgiului, Paltinu ş.a.), pe cursul superior al Argeşului au fost construite mai multe lacuri de acumulare (cel mai mare fiind Vidraru), iar pe Dâmboviţa acumularea de la Pecineagu.

Vegetaţia

Vegetaţia naturală are o distribuţie etajată în funcţie de unităţile de relief. În zona de câmpie se dezvoltă pâlcuri de păduri de cer (Quercus cerris) şi de gârniţă (Quercus frainetto), uneori şi de stejar pedunculat (Quercus robur), care alternează cu pajişti stepizate şi cu terenuri agricole; în reg. deluroase, de podiş şi montană joasă, respectiv între 300 şi 1 300 m alt., se desfăşoară etajul pădurilor de foioase, alcătuite din gorun (Quercus petraea), carpen în amestec cu fag, iar la alt. cuprinse între 1 300 şi 1 800 m se extind pădurile de brad şi molid. Etajele subalpin şi alpin, la peste 1 800 m alt., sunt constituite din tufişuri (jnepeni, ienupăr) ce alternează cu pajişti alpine care formează o importantă bază furajeră pentru păşunatul sezonier. În M-ţii Făgăraş se mai păstrează câteva pâlcuri de zâmbru (Pinus cembra), relict glaciar.

Fauna

Fauna domeniului forestier este alcătuită  din  mamifere  de  interes cinegetic, printre care se remarcă mistreţi, urşi, cerbi, căprioare, lupi, vulpi, râşi, veveriţe ş.a. Cel mai valoros element îl reprezintă capra neagră (Rupicapra rupicapra), cu o frecvenţă mare pe crestele M-ţilor Făgăraş, declarată monument al naturii şi ocrotită de lege. Avifauna include cocoşul de munte, ierunca, vulturul pleşuv, acvila de piatră, fâsa alpină, cinteza ş.a. În zona de câmpie sunt frecvente rozătoarele (iepuri, hârciogi, şoareci ş.a.), şopârlele, ulii, ciocârliile, potârnichiile, prepeliţele etc. Apele sunt populate de păstrăvi, mreană, clean, crap, caras etc. O specie endemică deosebit de interesantă este peştele Romanichtys valsanicola, întâlnit numai într-o mică porţiune a râului Argeş şi în Vâlsan.

Resursele naturale

Resursele naturale sunt reprezentate printr-o gamă variată de produse ale solului şi subsolului: păduri (289 974 ha, 1 ian. 2008, locul 4 pe ţară după jud. Suceava, Hunedoara şi Vâlcea), zăcăminte de petrol şi gaze naturale (Bogaţi, Leordeni, Moşoaia, Cocu, Merişani, Miroşi ş.a.), de lignit (Poienarii de Muscel, Berevoeşti, Jugur, Schitu Goleşti, Boteni, Godeni etc.), sare (Slătioarele), gips (Stăneşti, Oeşti ş.a.), calcar ornamental (Albeştii de Muscel), calcar pentru ciment (Mateiaş, Dragoslavele), argile comune (Budeasa, Câmpulung, Leordeni, Valea Iaşului ş.a.), gresii (Brădetu), balast (în albiile râurilor), izv. cu ape minerale cu valoare terapeutică (Brădetu, Bughea de Sus) etc.

Istoric

Vestigiile arheologice descoperite pe terit. jud. Argeş atestă existenţa unor aşezări omeneşti datând din Paleolitic. Descoperirile de pe văile râurilor Dâmbovnic, Argeş, Neajlov, Mozacu dovedesc că această reg. forma, împreună cu văile Oltului şi Dârjovului din apropiere, una dintre cele mai însemnate zone ale Culturii de prund din Europa, asemănătoare celor aparţinând Culturii Olduwaiane. Identificarea unor aşezări în arealul localit. Bârlogu, Cetăţeni, Rociu, Teiu, Ţiţeşti, Râca, Albeştii de Muscel ş.a. relevă existenţa unei vieţi înfloritoare şi în Neolitic şi în Epocile bronzului şi fierului. Geto-dacii au avut la Cetăţeni, în sec. 2–1 î.Hr., un puternic centru economic şi de schimb (emporium), iar romanii au întemeiat (sec. 2–4) castrele de la Rucăr, Jidava (azi Pescăreasa), Câmpulung, Purcăreni. Pe aceste plaiuri a luat fiinţă, în sec. 13, puternicul voievodat al lui Seneslau (menţionat în Diploma Ioaniţilor din 1247), care şi-a stabilit capitala în Depr. Arefu (sau în cea a Titeştilor; alte surse indică Curtea de Argeş). Pe terit. jud. Argeş se află unul dintre cele mai vechi oraşe din Muntenia, Câmpulung (1292), care a fost capitala Ţării Româneşti în sec. 14. Menţionată documentar, prima oară, în 1385, localit. Piteşti apare atestată ulterior într-un act emis de Mircea cel Bătrân la 20 mai 1388, apoi ca oraş într-un hrisov din aug. 1481 şi ca reşed. domnească a lui Neagoe Basarab în sec. 16. La conacul din Goleşti a poposit timp de trei zile (18–21 mai 1821) Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluţiei de la 1821, la întoarcerea sa din Bucureşti în drum către mănăstirile din N Olteniei, loc în care a fost arestat de către Iordache Olimpiotul şi predat lui Alexandru Ipsilanti. La pregătirea şi conducerea Revoluţiei de la 1848–1849 o importantă activitate au desfăşu-rat-o argeşenii Alexandru Golescu-Negru (Arăpilă) – un ardent luptător şi pentru Unirea Principatelor – , fraţii Ştefan şi Nicolae G. Golescu, fraţii Dumitru şi Ion Brătianu ş.a. În perioada Primului Război Mondial (1916–1918), pe frontul de la Rucăr–Dragoslavele, ostaşii români au înscris memorabile pagini de vitejie, iar în timpul evenimentelor din august 1944 pe terit. jud. Argeş au avut loc acţiuni de luptă împotriva trupelor germane (la Rucăr şi Dragoslavele).

Economia

Economia jud. Argeş are un caracter preponderent industrial, evidenţiat şi de raportul dintre producţia globală industrială şi cea agricolă.

Industria

Pr. produse industriale care se realizează în cadrul jud. Argeş sunt: energia electrică (termocentralele Piteşti, Schitu Goleşti şi salba celor 17 hidrocentrale de pe râul Argeş), autoturisme de oraş, marca „Dacia” (Mioveni), autoturisme de teren, marca „ARO” (la Câmpulung), construite în perioada 1957-2006, când uzina a intrat în faliment şi a fost desfiinţată, utilaj greu, poduri metalice, motoare şi echipamente electrice (Piteşti), materiale de constr. (Piteşti, Câmpulung, Costeşti, Valea Mare-Pravăţ), stofe şi conf. (Piteşti, Curtea de Argeş), aparate electrocasnice (Curtea de Argeş), mobilă, parchet, cherestea (Piteşti, Curtea de Argeş, Stâlpeni, Câmpulung, Rucăr), tananţi (Piteşti), încălţăminte (Piteşti), articole de porţelan (Curtea de Argeş), produse alim. diverse (Piteşti, Câmpulung, Curtea de Argeş, Topoloveni, Băiculeşti, Ştefăneşti, Costeşti ) etc.

Agricultura

Agricultura, care la sf. anului 2007 dispunea de un fond agricol însemnat (344 765 ha) şi de o bază tehnico-materială corespunzătoare, are un caracter intensiv şi o structură variată. Din totalul supr. agricole (344 765 ha), 172 214 ha revin terenurilor arabile, 102 689 ha păşunilor, 45 784 ha fâneţelor, 1 254 ha viilor şi pepinierelor viticole, 22 824 ha livezilor şi pepinierelor pomicole (locul 1 pe ţară) etc. În anul 2007, în structura culturilor de câmp predominau supr. ocupate cu porumb (52 781 ha), urmate de cele cu grâu şi secară (41 084 ha), plante uleioase (18 346 ha), floarea-soarelui (14 198 ha), orz şi orzoaică, ovăz, legume, cartofi, sfeclă de zahăr etc. Prin numărul mare de pomi fructiferi (în componenţa cărora predomină prunii şi merii) şi prin producţia totală de fructe (114 229 tone, în anul 2007, din care 57 830 tone prune, 38 601 tone mere, 7 323 tone pere etc.), jud. Argeş ocupă locul 2 pe ţară, după jud. Dâmboviţa. Viticultura se practică în special la contactul Câmpiei Piteştiului cu Piem. Cândeşti unde se întâlnesc podgoriile Ştefăneşti şi Leordeni, specializate în producţia de struguri pentru vinuri albe (tămâioasă, Muscat Ottonel etc.). La începutul anului 2008, sectorul zootehnic era format din 116 948 capete bovine (116 674 capete în sectorul privat), 235 792 capete porcine (235 253 capete în sectorul privat), 181 482 capete ovine (181 415 capete în sectorul privat), 24 159 capete caprine (numai în sectorul privat), 18 295 capete cabaline (18 279 capete în sectorul privat). Avicultură (2 219 561 capete păsări, 2 219 514 în sectorul privat); apicultură (30 564 familii de albine).

Căile de comunicaţie

Căile de comunicaţie (anul 2008): lungimea reţelei feroviare însumează 227 km, cu o densitate de 33 km/1 000 km2 teritoriu, iar cea a drumurilor publice 3 131 km (ocupând, din acest punct de vedere, locul 2 pe ţară, după jud. Hunedoara), din care 651 km modernizate, având o densitate de 45,9 km/100 km2 teritoriu. În cadrul traficului rutier, o însemnătate deosebită o are autostrada Bucureşti–Piteşti (114 km), inaugurată în 1972 şi modernizată în 1999–2000, continuată de un sector al şoselei naţionale Transfăgărăşene care scurtează drumul dintre Transilvania şi Muntenia, precum şi drumul naţional Piteşti–Câmpulung–prin Culoarul Bran–Rucăr, spre Braşov.

Învăţământ, cultură şi artă

În anul şcolar 2007–2008, pe terit. jud. Argeş îşi desfăşurau activitatea 40 grădiniţe de copii, cu 19 475 copii înscrişi şi 1 184 de educatoare, 138 de şcoli generale (învăţământ primar, clasele 1–4 şi gimnazial, clasele 5–8) cu 53 809 elevi şi 4 421 cadre didactice, 42 licee cu 25 315 elevi şi 2 062 profesori, o şcoală profesională cu 6 659 elevi şi 80 profesori, o universitate cu zece facultăţi (cu 17 579 studenţi şi 570 profesori). În aceeaşi perioadă, reţeaua aşezămintelor de cultură şi artă cuprindea un teatru dramatic „Alexandru Davila” (f. 1948, la Piteşti), două cinematografe, 549 biblioteci cu 3 891 000 vol., 18 muzee (Piteşti, Câmpulung, Goleşti, Curtea de Argeş ş.a.), numeroase case memoriale („George Topârceanu” la Nămăeşti, „Tudor Muşatescu” la Câmpulung, „George Ştephănescu” la Căpăţâneni, „Liviu Rebreanu” la Valea Mare-Pravăţ ş.a.), cămine culturale, case de cultură, ansambluri folclorice, o orchestră profesionistă de muzică populară („Doina Argeşului”) etc. Activitatea sportivă se desfăşoară în cadrul celor 104 secţii sportive în care activează 3 322 sportivi, 174 antrenori şi 157 arbitri.

Ocrotirea sănătăţii

La sf. anului 2007, reţeaua sanitară a jud. Argeş dispunea de 19 spitale cu 3 890 paturi (un pat de spital pentru 165 locuitori), 5 dispensare medicale comunale şi orăşeneşti, 2 policlinici, 189 de farmacii ş.a. în cadrul cărora activau 1 194 medici (1 medic la 539 locuitori), 303 stomatologi (1 medic stomatolog la 2 126 locuitori), 3 275 personal sanitar cu pregătire medie ş.a.

Turismul

Jud. Argeş se înscrie printre primele locuri din ţară în ceea ce priveşte potenţialul său turistic, asigurat şi de o bază materială adecvată (27 hoteluri şi moteluri, şase cabane, un camping, 12 pensiuni  turistice  urbane  şi  50  de pensiuni turistice rurale şi mai multe popasuri turistice cu o capacitate totală de cazare de 4 803 locuri, 2007). Pr. elemente de atracţie turistică ale jud. Argeş sunt: peisajul natural variat, de o inegalabilă frumuseţe (vârfurile semeţe ale M-ţilor Făgăraş – multe dintre ele oglindindu-se în apa unor neasemuite lacuri glaciare, ca de pildă Capra, Buda ş.a., peştera şi Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Brusturetului, lacul de acumulare Vidraru şi întreaga salbă de lacuri antropice de pe cursul superior al văii Argeşului etc.), varietatea elementelor de floră şi faună, cu multe specii declarate monumente ale naturii (floarea-de-colţi/Leontopodium alpinum, garofiţa Pietrii Craiului/ Dianthus callizonus, bujorul de munte sau smirdarul/ Rhododendron kotschyi, zâmbrul/Pinus cembra, capra neagră/Rupicapra rupicapra ş.a.), vestigiile istorice şi monumentele arhitectonice (Complexul Curţii Domneşti de la Curtea de Argeş, Cetatea Poienari-Arefu, culele de la Retevoeşti şi Ţiţeşti, conacul de la Goleşti, ansamblul „Bărăţia” din Câmpulung etc.), obiectivele social-culturale (muzeele şi casele memoriale a lui George Topârceanu din Nămăeşti, a romancierului Liviu Rebreanu din Valea Mare-Pravăţ, a compozitorului George Ştephănescu din Căpăţâneni, a scriitorului Vladimir Streinu din Teiu ş.a.), numeroasele biserici şi mănăstiri, varietatea şi originalitatea folclorului şi a artei populare, numeroasele rezervaţii (poiana cu narcise din Negraşi, granitul şi calcarele numulitice de la Albeşti, punctul fosilifer de la Suslăneşti ş.a.). Indicativ auto: AG.

Localităţile judeţului Argeş

(între paranteze sunt înscrişi anii primei menţiuni documentare)

I. MunicipiiLocalit. componente ale municipiilor
1. CÂMPULUNG (1292)1. Valea Rumâneştilor
2. CURTEA DE ARGEŞ (1330)1. Noapteş
3. PITEŞTI (1385) 
II. OraşeSatele care aparţin oraşelor
1. COSTEŞTI (1452)  1. Broşteni (1520)
2. Lăceni (1775)
3. Pârvu Roşu (1810)
4. Podu Broşteni (1525)
5. Smei (1861)
6. Stârci (1680)
2. MIOVENI* (1485)  1. Clucereasa
2. Colibaşi (1655)
3. Făgetu
4. Racoviţa (1532)
3. ŞTEFĂNEŞTI (1452) 1. Enculeşti
2. Goleşti (1452)
3. Izvorani (1493)
4. Ştefăneştii Noi
5. Valea Mare-Podgoria (1579)
6. Viişoara
7. Zăvoi
4. TOPOLOVENI (1421)  1. Boţârcani
2. Crinteşti
3. Gorăneşti
4. Ţigăneşti
* Până la 20 mai 1996 oraşul Mioveni s-a numit Colibaşi.
III. Comune  Satele componente
(primul sat este reşed. com.)
1. ALBEŞTII DE ARGEŞ  1. Albeştii Pământeni
2. Albeştii Ungureni
3. Brăteşti
4. Doblea
5. Dobrotu
6. Dumireşti
7. Florieni
2. ALBEŞTII DE MUSCEL  1. Albeşti
2. Cândeşti
3. ALBOTA  1. Albota (1497)
2. Cerbu
3. Frăteşti
4. Gura Văii
5. Mareş
4. ANINOASA  1. Aninoasa
2. Broşteni
3. Slănic
4. Valea Siliştii
5. AREFU  1. Căpăţânenii Pământeni
2. Arefu
3. Căpăţânenii Ungureni
6. BASCOV   1. Bascov (1428)
2. Brăileni
3. Glâmbocu
4. Mica
5. Prislopu Mic
6. Schiau
7. Uiasca
8. Valea Ursului
7. BĂBANA1. Băbana
2. Băjăneşti
3. Ciobăneşti
4. Cotmeniţa
5. Groşi
6. Lupueni
7. Slătioarele
8. BĂICULEŞTI  1. Băiculeşti
2. Alunişu
3. Anghineşti
4. Argeşani
5. Măniceşti (1428)
6. Stejari
7. Tutana
8. Valea Brazilor
9. Valea lui Enache
10. Zigoneni
9. BĂLILEŞTI  1. Bălileşti
2. Băjeşti
3. Goleşti
4. Poieniţa
5. Priboaia
6. Ulita
7. Valea Mare-Bratia
10. BÂRLA  1. Bârla
2. Afrimeşti
3. Bădeşti
4. Brabeţi
5. Cioceşti
6. Malu
7. Mândra
8. Mozăcenii-Vale
9. Podişoru
10. Şelăreasca
11. Urlueni
12. Zuvelcaţi
11. BELEŢI-NEGREŞTI  1. Zgripceşti
2. Beleţi
3. Lenţea
4. Negreşti
12. BEREVOEŞTI  1. Berevoeşti (1506)
2. Bratia (1754)
3. Gămăceşti (1720)
4. Oţelu (1819)
13. BOGAŢI  1. Bogaţi (1550)
2. Bârloi
3. Bujoi
4. Chiţeşti
5. Dumbrava
6. Glâmbocel
7. Glâmbocelu
8. Suseni
14. BOTENI  1. Boteni
2. Balabani
3. Lunca
4. Muşcel
15. BOŢEŞTI  1. Boţeşti
2. Moşteni-Greci
16. BRADU  1. Bradu (1831)
2. Geamăna (1824)
17. BRĂDULEŢ  1. Brăduleţ
2. Alunişu
3. Brădetu
4. Cosaci
5. Galeşu
6. Piatra
7. Slămneşti
8. Uleni
9. Ungureni
18. BUDEASA  1. Budeasa Mare (1526)
2. Budeasa Mică
3. Caloteşti
4. Gălăşeşti
5. Rogojina
6. Valea Mărului
19. BUGHEA DE JOS1. Bughea de Jos
20. BUGHEA DE SUS1. Bughea de Sus
21. BUZOEŞTI  1. Vulpeşti
2. Bujoreni
3. Buzoeşti
4. Cornăţel
5. Curteanca
6. Ioneşti
7. Podeni
8. Redea
9. Şerboeni
10. Tomşanca
11. Vlăduţa
22. CĂLDĂRARU  1. Căldăraru
2. Burdea (1565)
3. Strâmbeni
23. CĂLINEŞTI  1. Vrăneşti
2. Călineşti
3. Cârstieni
4. Ciocăneşti
5. Glodu
6. Gorganu
7. Radu Negru
8. Râncăciov
9. Udeni-Zăvoi
10. Urlucea
11. Valea Corbului
12. Văleni-Podgoria
24. CĂTEASCA  1. Căteasca (1594)
2. Catanele
3. Cireşu
4. Coşeri
5. Gruiu (1800)
6. Recea
7. Siliştea
25. CEPARI  1. Ceparii-Pământeni
2. Cărpeniş
3. Ceparii Ungureni
4. Morăşti
5. Şendruleşti
6. Urluieşti
7. Valea Măgurei
8. Zamfireşti
26. CETĂŢENI  1. Cetăţeni
2. Lăicăi
3. Valea Cetăţuia
27. CICĂNEŞTI  1. Cicăneşti (1565)
2. Bărăşti (1570)
3. Mioarele
4. Urecheşti
28. CIOFRÂNGENI  1. Ciofrângeni
2. Burluşi
3. Lacurile
4. Piatra
5. Schitu-Matei
29. CIOMĂGEŞTI  1. Răduţeşti
2. Beculeşti
3. Bratia
4. Ciomăgeşti
5. Cungrea
6. Dogari
7. Fedeleşoiu
8. Giuclani
9. Păuneşti
30. COCU  1. Răchiţele de Jos
2. Bărbăteşti
3. Cocu
4. Crucişoara
5. Făcăleţeşti
6. Greabănu
7. Popeşti
8. Răchiţele de Sus
31. CORBENI  1. Corbeni (1456)
2. Berindeşti
3. Bucşeneşti
4. Oeştii Pământeni
5. Oeştii Ungureni
6. Poienari
7. Rotunda
8. Turburea
32. CORBI  1. Corbi (1456)
2. Corbşori
3. Jgheaburi
4. Poduri
5. Poienărei
6. Stăneşti (1502)
33. COŞEŞTI  1. Coşeşti (1672)
2. Jupâneşti (1541)
3. Lăpuşani (1549)
4. Leiceşti
5. Păcioiu
6. Petreşti (1495)
7. Priseaca
34. COTMEANA  1. Cotmeana
2. Bascovele
3. Buneşti
4. Costeşti
5. Dealu Pădurii
6. Drăgoleşti
7. Linteşti
8. Negeşti
9. Pieleşti
10. Sănduleşti
11. Spiridoni
12. Ursoaia
13. Vârloveni
14. Zamfireşti
35. CUCA  1. Cuca (1537)
2. Bălţata
3. Bărbălani
4. Cârceşti
5. Cotu
6. Crivăţu
7. Lăunele de Sus
8. Măcăi
9. Măneşti
10. Sineşti
11. Stănicei
12. Teodoreşti
13. Valea Cucii
14. Vonigeasa
36. DAVIDEŞTI  1. Davideşti
2. Conţeşti
3. Voroveni
37. DÂMBOVICIOARA  1. Dâmbovicioara
2. Ciocanu
3. Podu Dâmboviţei
38. DÂRMĂNEŞTI  1. Dârmăneşti
2. Negreni
3. Piscani
4. Valea Nandrii
5. Valea Rizii
39. DOBREŞTI  1. Dobreşti
2. Fureşti
40. DOMNEŞTI 1. Domneşti (1523)
41. DRAGOSLAVELE  1. Dragoslavele
2. Valea Hotarului
42. DRĂGANU  1. Drăganu-Olteni
2. Băceşti
3. Dumbrăveşti
4. Prislopu Mare
43. GODENI  1. Godeni (1461)
2. Bordeieni
3. Capu Piscului (f. 1702)
4. Coteşti (1452)
5. Malu
44. HÂRSEŞTI  1. Hârseşti (1437)
2. Ciobani
3. Martalogi
45. HÂRTIEŞTI  1. Hârtieşti (1437)
2. Dealu
3. Lespezi
4. Lucieni
46. IZVORU1. Izvoru
47. LEORDENI  1. Leordeni
2. Baloteasca
3. Băila
4. Bântău
5. Budişteni
6. Cârciumăreşti
7. Ciolceşti
8. Ciulniţa
9. Cotu Malului
10. Glâmbocata
11. Glâmbocata-Deal
12. Glodu
13. Moara Mocanului
14. Schitu Scoiceşti
48. LEREŞTI  1. Lereşti (1414)
2. Pojorâta
3. Voineşti (1584)
49. LUNCA CORBULUI  1. Lunca Corbului
2. Bumbueni
3. Catane
4. Cieşti
5. Lăngeşti
6. Mârghia de Jos
7. Mârghia de Sus
8. Pădureţi
9. Silişteni
50. MĂLURENI  1. Mălureni
2. Buneşti
3. Păuleasca
4. Topliţa
5. Zărneşti
51. MĂRĂCINENI  1. Mărăcineni
2. Argeşelu
52. MERIŞANI  1. Merişani (1428)
2. Borleşti
3. Brăteasca
4. Capu Piscului
5. Crâmpotani
6. Dobrogostea
7. Malu Vânăt
8. Vărzaru
9. Vâlcelele
53. MICEŞTI  1. Miceşti
2. Brânzari
3. Păuleasca
4. Purcăreni
54. MIHĂEŞTI  1. Mihăeşti
2. Drăghici
3. Furnicoşi
4. Rudeni
5. Valea Bradului
6. Valea Popii
7. Văcarea
55. MIOARELE  1. Măţău
2. Aluniş
3. Chilii
4. Coceneşti
5. Suslăneşti
56. MIROŞI  1. Miroşi (1551)
2. Surduleşti
57. MORĂREŞTI  1. Morăreşti (1861)
2. Deduleşti (1861)
3. Dealu Obejdeanului
4. Luminile
5. Măncioiu
6. Săpunari (1793)
58. MOŞOAIA  1. Moşoaia
2. Bătrâni
3. Ciocănăi
4. Dealu Viilor
5. Hinţeşti
6. Lăzăreşti
7. Smeura
59. MOZĂCENI  1. Mozăceni
2. Babaroaga
3. Zidurile
60. MUŞĂTEŞTI  1. Vâlsăneşti
2. Bolovăneşti
3. Costeşti-Vâlsan
4. Muşăteşti
5. Prosia
6. Robaia
7. Stroeşti (1500)
8. Valea Faurului
9. Valea lui Maş
10.Valea Muscelului
61. NEGRAŞI  1. Negraşi
2. Bârlogu
3. Buta
4. Mozacu
62. NUCŞOARA  1. Nucşoara
2. Gruiu
3. Sboghiţeşti
4. Slatina
63. OARJA  1. Oarja
2. Ceauşeşti
64. PIETROŞANI  1. Pietroşani
2. Bădeşti
3. Găneşti
4. Retevoieşti
5. Vărzăroaia
65. POIANA LACULUI  1. Poiana Lacului
2. Cătunaşi
3. Cepari
4. Dealu Oraşului
5. Dealu Viilor
6. Dinculeşti
7. Găleţeanu
8. Gărdineşti
9. Gâlceşti
10. Metofu
11. Păduroiu din Deal
12. Păduroiu din Vale
13. Sămara
66. POIENARII DE ARGEŞ  1. Poienari
2. Ceaureşti
3. Ioaniceşti
4. Tomuleşti
67. POIENARII DE MUSCEL  1. Poienari (1609)
2. Groşani
3. Jugur (1462)
4. Şerbăneşti
5. Valea Îndărăt
68. POPEŞTI  1. Popeşti
2. Palanga
3. Purcăreni
4. Slobozia
69. PRIBOIENI  1. Priboieni
2. Albotele
3. Paraschiveşti
4. Sămăila
5. Pitoi
6. Valea Mare
7. Valea Nenii
8. Valea Popii
70. RĂTEŞTI  1. Răteşti
2. Ciupa-Mănciulescu
3. Furdueşti
4. Mavrodolu
5. Nejlovelu
6. Pătuleni
7. Tigveni
71. RÂCA  1. Râca (1525)
2. Adunaţi
3. Bucov
72. RECEA  1. Recea (1559)
2. Deagu de Jos (1520)
3. Deagu de Sus (1520)
4. Goleasca (1520)
5. Orodel (1559)
73. ROCIU  1. Rociu
2. Gliganu de Jos
3. Gliganu de Sus
4. Şerbăneşti
74. RUCĂR  1. Rucăr (1602)
2. Sătic
75. SĂLĂTRUCU  1. Sălătrucu
2. Văleni
76. SĂPATA  1. Mârţeşti
2. Bănăreşti
3. Dealu Bradului
4. Drăghiceşti
5. Găinuşa
6. Lipia
7. Popeşti
8. Turceşti
77. SCHITU GOLEŞTI  1. Schitu Goleşti
2. Burneşti
3. Costiţă
4. Lăzăreşti
5. Loturi
6. Valea Pechii
78. SLOBOZIA  1. Slobozia
2. Nigrişoara
79. STÂLPENI  1. Stâlpeni (1605)
2. Dealu Frumos
3. Livezeni
4. Ogrezea
5. Opreşti
6. Piţigaia
7. Rădeşti
80. STOENEŞTI  1. Stoeneşti
2. Bădeni
3. Coteneşti
4. Lunca Gârlii
5. Piatra
6. Slobozia
7. Valea Bădenilor
81. STOLNICI  1. Stolnici (1557)
2. Cochineşti (1563)
3. Cotmeana (1835)
4. Fâlfani
5. Izbăşeşti (1835)
6. Vlăşcuţa (1835)
82. SUSENI  1. Suseni
2. Burdeşti
3. Cerşani
4. Chiriţeşti
5. Găleşeşti
6. Odăeni
7. Pădureni
8. Strâmbeni
9. Ştefăneşti
10. Ţuţuleşti
83. ŞTEFAN CEL MARE  1. Ştefan cel Mare
2. Glavacioc
84. ŞUICI  1. Şuici
2. Ianculeşti
3. Paltenu
4. Păuleni
5. Rudeni
6. Valea Calului
85. TEIU  1. Teiu
2. Leşile
86. TIGVENI  1. Tigveni
2. Bădislava
3. Bălileşti
4. Bălteni
5. Bârseştii de Jos
6. Bârseştii de Sus
7. Blaju
8. Vlădeşti
87. ŢIŢEŞTI  1. Ţiţeşti
2. Bucşeneşti-Lotaşi
3. Cişmea
4. Valea Mănăstirii
5. Valea Stânii
88. UDA  1. Uda
2. Băduleşti
3. Bărăneşti
4. Braniştea
5. Chiriţeşti
6. Cotu
7. Dealu Bisericii
8. Dealu Tolcesii
9. Diconeşti
10. Gorani
11. Greabăn
12. Lunguleşti
13. Miercani
14. Râjleţu-Govora
15. Romana
16. Săliştea
89. UNGHENI  1. Ungheni
2. Colţu
3. Găujani
4. Goia
5. Humele
6. Satu Nou
90. VALEA DANULUI  1. Valea Danului
2. Băniceşti
3. Bolculeşti
4. Borobăneşti
5. Verneşti
91. VALEA IAŞULUI  1. Valea Iaşului
2. Bădila
3. Bărbălăteşti
4. Borovineşti
5. Cerbureni
6. Mustăţeşti
7. Ruginoasa
8. Ungureni
9. Valea Uleiului
92. VALEA MARE-PRAVĂŢ  1. Valea Mare Pravăţ
2. Bilceşti
3. Colnic
4. Fântânea
5. Gura Pravăţ
6. Nămăeşti
7. Pietroasa
8. Şelari
93. VEDEA1. Vedea
2. Bădicea
3. Blejani
4. Bureţeşti
5. Chiriţeşti
6. Chiţani
7. Ciureşti
8. Dincani
9. Fata
10. Frătici
11. Izvoru de Jos
12. Izvoru de Sus
13. Lungani
14. Mogoşeşti
15. Prodani
16. Răţoi
17. Vaţa
18. Vârşeşti
19. Veţişoara
94. VLĂDEŞTI  1. Vlădeşti
2. Coteasca
3. Drăghescu
4. Putina
95. VULTUREŞTI  1. Vultureşti (1512)
2. Bârzeşti (1536)
3. Huluba