Comune (F)

FARAOANI, com. în jud. Bacău, formată dintr-un sat, situată la poalele de E ale Culmii Pietricica, pe dr. văii Siretului; 5 395 loc. (1 ian. 2011): 2 641 de sex masc. şi 2 754 fem. Staţie de c.f. (inaugurată la 13 sept. 1872). Expl. de balast. Centru de dogărit şi rotărit. Moară de cereale. Bibliotecă (1950) cu peste 14 000 de volume. Muzeu sătesc. Satul Faraoani apare menţionat documentar, prima dată, în 1420 cu numele Forrofalva şi apoi la 5 apr. 1474, cu toponimul Faraoani. Biserica din lemn cu hramul „Sfântul Martin” (1641, reparată în 1828) situată pe terit. fostului sat Valea Mare – sat unificat cu Faraoani la 17 febr. 1968; biserica romano-catolică „Sfântul Anton” construită în stil gotic, după planul arhitectului Octav Bellet, în perioada 1930–1965 (cu întrerupere în timpul celui de-al Doilea Război Mondial).

FARCAŞA, com. în jud. Neamţ, alcătuită din 5 sate, situată pe râul Bistriţa, în amonte de lacul de acumulare Izvoru Muntelui, la poalele de V ale M-ţilor Stânişoarei şi cele de NE ale masivului Grinţieş (M-ţii Bistriţei); 3 215 loc. (1 ian. 2011): 1 595 de sex masc. şi 1 620 fem. Expl. şi prelucr. lemnului (furnire, panouri din lemn). În satul Farcaşa, atestat documentar în 1437, se află biserica având hramul „Cuvioasa Parascheva” (1774, refăcută în 1951), cu colecţie de icoane, declarată monument istoric.

FĂCĂENI, com. în jud. Ialomiţa, alcătuită din 2 sate, situată în E Câmpiei Bărăganului, pe stg. braţului Borcea al Dunării; 5 614 loc. (1 ian. 2011): 2 769 de sex masc. şi 2 845 fem. Nod rutier. Producţie de mobilă şi ambalaje din lemn, de băuturi alcoolice, de produse lactate şi de panificaţie. Morărit. Creşterea bovinelor. Culturi de orez, sfeclă de zahăr, floareasoarelui, soia, de cereale, de plante tehnice şi de nutreţ etc. Irigaţii. Pomicultură. Legumicultură. Complex avicol. Apicultură. Piscicultură. Conacul „Aurel Bentoiu” (1937) şi biserica din lemn „Cuvioasa Parascheva” (1782), în satul Făcăeni. La 12 aug. 2002, în arealul com. Făcăeni s-a declanşat o tornadă care a distrus peste 30 de gospodării şi o mare parte din pădurea aflată în apropiere.

FĂGEŢELU, com. în jud. Olt, alcătuită din 6 sate, situată în Piem. Cotmeana, pe râul Vedea; 1 275 loc. (1 ian. 2011): 600 de sex masc. şi 675 fem. Nod rutier. Viticultură; pomicultură (meri, pruni, peri). Muzeu sătesc (satul Chilia). Pe terit. satului Chilia a fost descoperită o necropolă de incineraţie (sec. 3) aparţinând dacilor romanizaţi. În satul Chilia se află o biserică ortodoxă cu dublu hram – „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfântul Nicolae” (1830, cu picturi murale interioare din 1842), şi o biserică având hramul „Cuvioasa Parascheva” (1842), iar în satul Făgeţelu, atestat documentar în anul 1475, există două biserici cu acelaşi hram – „Adormirea Maicii Domnului” –, una datând din 1805 şi cealaltă din 1822 (cu picturi murale originare), precum şi o biserică din lemn şi zid având dublu hram – „Sfântul Nicolae” şi „Cuvioasa Parascheva” (1853).

FĂLCIU, com. în jud. Vaslui, alcătuită din 6 sate, situată în lunca şi pe terasele de pe dr. Prutului; 5 683 loc. (1 ian. 2011): 2 907 de sex masc. şi 2 776 fem. Staţie de c.f., transformată în haltă de mişcare în dec. 2007. Nod rutier. Fermă de creştere a porcinelor. Viticultură. Centru de vinificaţie. Iazuri şi heleşteie pentru pescuit şi irigaţii. Până în 1950 a făcut parte din categoria comunelor urbane (oraş) şi a fost reşed. plasei Dimitrie Cantemir. În arealul com. Fălciu se află o porţiune din Rezervaţia faunistică Cârja (→ oraşul Murgeni).

FĂLCOIU, com. în jud. Olt, alcătuită din 3 sate, situată în Câmpia Romanaţi, la confl. Olteţului cu Oltul; 4 103 loc. (1 ian. 2011): 2 033 de sex masc. şi 2 070 fem. Haltă de c.f. Ţesături. Creşterea porcilor. Culturi de cereale, de plante tehnice şi de nutreţ etc.; legumicultură. Conac (sec. 19) şi biserica „Sfântul Nicolae” (1596, refăcută în 1710), în satul Fălcoiu; în satul Cioroiu se află biserica „Sfinţii Voievozi” (1783–1796, cu fresce originare, reparată în 1880, 1939), iar în satul Cioroiaşu există biserica având hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” (1856).

FĂRĂGĂU, com. în jud. Mureş, alcătuită din 6 sate, situată în Colinele Mădăraşului, pe cursul superior al râului Şar; 1 739 loc. (1 ian. 2011): 870 de sex masc. şi 869 fem. Nod rutier. Prelucr. Lemnului şi a laptelui. Producţie de vopsele, lacuri şi cerneluri tipografice. Satul Fărăgău este menţionat documentar, prima oară, în 1357. În satul Poarta se află biserica ortodoxă, din lemn, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1882, renovată în 1965, cu picturi pe pereţii interiori de factură naivă), iar în satul Tonciu există o biserică reformată (sec. 17), cu tavan casetat şi pictat (în 1769). Rezervaţia natural „Lacul Fărăgău” (35 ha).

FĂRĂU, com. în jud. Alba, alcătuită din 5 sate, situată în Pod. Târnavelor, pe Valea Drumu Podului; 1 562 loc. (1 ian. 2011): 806 de sex masc. şi 756 fem. Viticultură. Muzeu etnografic (în satul Fărău). În satul Fărău, menţionat documentar, prima oară, în 1299, se află biserica din lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” construită în 1762 în satul Sâniacob (Mureş) şi strămutată aici în 1842, când i s-au făcut unele adăugiri (declarată monument istoric), iar în satul Sânbenedic, atestat documentar în anul 1332, există biserica din lemn cu hramul „Sfântul Nicolae” datând de la începutul sec. 18 (refăcută în 1730 şi 1773 şi pictată în 1798 şi 1861); biserica unitariană (sec. 15–18), în satul Sânbenedic; în satul Şilea, atestat documentar în anul 1319, sunt două biserici din lemn – una cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, datând din 1664, cu picturi din 1745, executate de meşterul zugrav Iacov, şi din 1843, realizate de Ioan Jijiu, şi alta cu hramul „Sfântul Nicolae” (1730, amplificată în 1773-1774, pictată de meşterul Iacov şi de fiul său Nicolae), declarată monument istoric. În satul Fărău se află biserica „Izvorul Tămăduirii” (2010) şi mănăstirea Fărău, înfiinţată în 1995, cu biserica din lemn „Sfânta Treime” (1994-2003, pictată de Fodor Marcel din satul Sântămărie).

FĂRCAŞ, com. în jud. Dolj, alcătuită din 5 sate, situată în zona Dealurilor Amaradiei, pe râul Plosca; 1 929 loc. (1 ian. 2011): 980 de sex masc. şi 949 fem. Expl. de gaze şi petrol. Pomicultură (meri, pruni, peri, caişi). Biserica „Sfântul Nicolae” (1816), în satul Golumbelu. Până la 7 apr. 2004, com. Fărcaş a avut în componenţă satele Mofleşti, Nistoi, Puţinei, Soceni şi Tălpaş, care la acea dată au format com. Tălpaş, jud. Dolj.

FĂRCAŞA, com. în jud. Maramureş, alcătuită din 4 sate, situată în SV Depr. Baia Mare, la confl. râului Borturc cu Someş; 4 066 loc. (1 ian. 2011): 1 965 de sex masc. şi 2 101 fem. Expl. de balast. Producţie de obiecte din sticlă (pahare, vaze pentru flori etc.). Materiale de construcţii (parchet). În satul Fărcaşa, menţionat documentar, prima oară, în 1424, se află biserica din lemn cu hramul „Cuvioasa Parascheva” (1774, restaurată în 1954) cu colecţii de icoane şi de piese etnografice, iar în satul Buzeşti, atestat documentar în 1648, există biserica din lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1610), declarată monument istoric.

FĂRCAŞELE, com. în jud. Olt, alcătuită din 4 sate, situată în Câmpia Romanaţi, la confl. râului Teslui cu Oltul; 4 700 loc. (1 ian. 2011): 2 375 de sex masc. şi 2 325 fem. Staţie de c.f. Expl. de balast. Fermă de creştere a ovinelor. Culturi de cereale, de plante tehnice şi de nutreţ etc.; legumicultură. Pe terit. satului Hotărani au fost descoperite urmele unei aşezări rurale romane (sec. 2–4), în cadrul căreia s-au găsit monede, ceramică, fragmente de cuptoare din cărămidă, obiecte din bronz ş.a., şi ale unei aşezări neolitice aparţinând culturii materiale Vădastra (milen. 4 î.Hr.). În satul Hotărani se află biserica „Sfinţii Voievozi” a fostei mănăstiri Hotărani, ctitorie din 1588 a vornicului Mitrea şi a jupâniţei Neaga, care păstrează unul dintre cele mai vechi pridvoare de zid din Ţara Românească, adăugat în anii 1707–1708, o dată cu repararea bisericii. Biserica are picturi murale interioare din 1840. Turn-clopotniţă cu amenajări defensive construit în 1707– 1708, azi în ruină.

FĂRCĂŞEŞTI, com. în jud. Gorj, alcătuită din 7 sate, situată în zona de contact a teraselor de pe dr. Jiului cu Dealul Bujorescu (Dealurile Jiului); 3 477 loc. (1 ian. 2011): 1 743 de sex masc. şi 1 734 fem. Expl. de lignit (în satul Roşia-Jiu). Termocentrală (în satul Rogojel) cu o putere instalată de 1 720 MW. Producţie de utilaje pentru construcţii. În satul Fărcăşeşti se află bisericile din lemn cu hramurile „Sfântul Ioan Botezătorul”Broşteniţa (1848) şi „Sfântul Nicolae” (1847); în satul Peşteana de Jos există biserica „Sfântul Nicolae” a fostului schit (ante 1720), declarată monument istoric, iar în satele Timişeni şi Valea cu Apă sunt bisericile din lemn cu hramurile „Sfântul Nicolae” (1773) şi „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” (1705, refăcută din temelie în 1948–1950).

FĂUREI, com. în jud. Neamţ, alcătuită din 4 sate, situată în Subcarpaţii Neamţului; 2 170 loc. (1 ian. 2011): 1 114 de sex masc. şi 1 056 fem. Nod rutier. Morărit. În satul Făurei, atestat documentar la 3 sept. 1459, se află bisericile cu hramurile „Sfântul Ioan Botezătorul” (1683) şi „Sfântul Dumitru” (1977); în satul Climeşti, atestat documentar la 30 mart. 1558 cu numele Ghirva, există biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, în stil armenesc, cu o turlă de 25 m înălţime, datând din 1883, consolidată şi restaurată în 1999-2000, declarată monument istoric, şi un conac boieresc din sec. 19 (în prezent spital pentru copii), iar în satul Budeşti, menţionat documentar în 1712, se află biserica „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”, ctitorie din anul 1664 a vornicului Toma Cantacuzino, restaurată în 1982, şi un conac boieresc (sec. 19). În satul Micşuneşti, atestat documentar la 11 sept. 1480, există biserica din lemn cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, construită în 1488 la Bălţăteşti şi mutată ulterior aici pe locul vechii biserici care a ars. Biserica a fost reparată în 1961.

FĂUREŞTI, com. în jud. Vâlcea, alcătuită din 5 sate, situată în S Piem. Olteţului, pe stg. râului Olteţ; 1 559 loc. (1 ian. 2011): 760 de sex masc. şi 799 fem. Reşed. com. este satul Mileşti. Expl. de petrol şi gaze naturale. Creşterea bovinelor şi ovinelor. Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” (1829, cu picturi murale interioare originare), în satul Mileşti. Până la 7 mai 2004, com. Făureşti a avut în componenţă satele Băbeni-Olteţu, Budeşti, Colelia şi Diculeşti, care la acea dată au format com. Diculeşti, jud. Vâlcea.

FÂNTÂNA MARE, com. în jud. Suceava, alcătuită din 4 sate, situată în Pod. Fălticeni, pe râul Moldova, la 5 km SE de municipiul Fălticeni; 2 766 loc. (1 ian. 2011): 375 de sex masc. şi 1 391 fem. Producţie de băuturi răcoritoare. Satul Fântâna Mare este atestat documentar în anul 1455. Com. Fântâna Mare a fost înfiinţată la 18 iul. 2003 prin desprinderea satelor Fântâna Mare, Cotu Băii, Praxia şi Spătăreşti din com. Vadu Moldovei, jud. Suceava.

FÂNTÂNELE, com. în jud. Arad, alcătuită din 2 sate, situată în Câmpia Vingăi, pe stg. râului Mureş; 3 502 loc. (1 ian. 2011): 1 773 de sex masc. şi 1 729 fem. Producţie de echipamente frigorifice şi de ventilaţie şi de mobilă. Expl de balast. Culturi de cereale, de plante tehnice şi de nutreţ, de tutun etc.; legumicultură. Creşterea bovinelor. În satul Fântânele, menţionat documentar, prima oară, în 1457, se află biserica romano-catolică „Îngerul Păzitor” (1780), biserica ortodoxă cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, construită în perioada 7 sept. 1989–7 sept. 1997, şi castelul „Köver-Appel” (sec. 19). Până la 7 apr. 2004, com. Fântânele a avut în componenţă satele Aluniş şi Frumuşeni, care la acea dată au format com. Frumuşeni, jud. Arad.

FÂNTÂNELE, com. în jud. Constanţa, formată dintr-un sat, situată în Pod. Casimcea, la 55 km N de municipiul Constanţa; 1 704 loc. (1 ian. 2011): 864 de sex masc. şi 840 fem. Datorită vântului puternic care bate în această zonă c. 2 700 de ore pe an, firma cehă CEZ a instalat pe terit. com. Fântânele, în perioada 2008–2010, 139 de generatoare electrice eoliene („Mori de vânt”) de câte 2,5 MW fiecare, care în total însumează 347,5 MW. Câmpul eolian de la Fântânele, împreună cu cel de la Cogealac din apropiere, extins pe 600 ha, vor avea, laolaltă, o putere instalată de 600 MW, fiind cel mai mare ansamblu eolian din Europa. Culturi de cereale. Com. Fântânele a fost înfiinţată la 25 mart. 2005 prin desprinderea satului Fântânele din com. Cogealac, jud. Constanţa.

FÂNTÂNELE, com. în jud. Iaşi, formată dintr-un sat, situată în Câmpia Jijiei Inferioare; 2 239 loc. (1 ian. 2011): 1 174 de sex masc. şi 1 065 fem. Fermă de creştere a bovinelor. Culturi de cereale. Satul Fântânele a luat naştere în 1879 prin împroprietărirea însurăţeilor, iar com. Fântânele a fost înfiinţată la 7 apr. 2004 prin desprinderea satului Fântânele din com. Focuri, jud. Iaşi.

FÂNTÂNELE, com. în jud. Mureş, alcătuită din 6 sate, situată în Pod. Târnavelor, pe râul Târnava Mică; 4 920 loc. (1 ian. 2011): 2 389 de sex masc. şi 2 531 fem. Staţie de c.f. Nod rutier. Centrală electrică şi de termoficare (250 MW) intrată în funcţiune în 1954, aflată în prezent în conservare. Producţie de mobilă, de ulei vegetal şi de produse de panificaţie. Creşterea bovinelor. Culturi de cereale, de plante tehnice şi de nutreţ, de cartofi şi legume etc. Artizanat. În satul Fântânele, menţionat documentar, prima oară, în 1332, se află o biserică din sec. 14-15 (azi biserică reformată), cu tavan casetat şi pictat în 1625, cu refaceri şi transformări din sec. 18, declarată monument istoric; în satul Roua, atestat documentar în 1566, există o biserică unitariană (sec. 18, refăcută în sec. 19), iar în satul Bordoşiu, consemnat documentar în 1566 cu numele Bordoş, se află o biserică romano-catolică (sec. 15, cu transformări din 1857) şi o casă parohială romano-catolică (1812).

FÂNTÂNELE, com. în jud. Prahova, alcătuită din 2 sate, situată în zona de contact a Câmpiei Sărătei cu Dealul Istriţa (Subcarpaţii Buzăului), pe râul Bălana; 2 262 loc. (1 ian. 2011): 1 128 de sex masc. şi 1 134 fem. Viticultură. În satul Fântânele se află biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1735–1750). Până la 7 mai 2004, com. Fântânele a avut în componenţă satele Ghinoaica, Ungureni şi Vadu Săpat, care la acea dată au format com. Vadu Săpat, jud. Prahova.

FÂNTÂNELE, com. în jud. Suceava, alcătuită din 5 sate, situată în luncile şi pe terasele interfluviului Siret–Suceava; 4 873 loc. (1 ian. 2011): 2 489 de sex masc. şi 2 384 fem. Haltă de c.f. (în satul Băneşti). Fermă de creştere a bovinelor. Legumicultură. În satul Fântânele, atestat documentar la 22 mart. 1621 cu numele Stârceni, se află biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1791), cu turlă de 20 m înălţime, în satul Băneşti, menţionat documentar la 15 febr. 1622, există biserica din lemn „Sfântul Nicolae” (sfinţită la 20 apr. 1706, restaurată în 1826), în cimitirul căreia se află mormântul Paraschivei Iuraşcu (bunica, din partea mamei, a lui Mihai Eminescu), iar în satul Stamate, biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” (1861-1862, restaurată în 1987-1988).

FÂNTÂNELE, com. în jud. Teleorman, formată dintr-un sat, situată în partea de S a Câmpiei Boian; 1 873 loc. (1 ian. 2011): 910 de sex masc. şi 963 fem. Culturi de cereale. Satul Fântânele apare menţionat documentar la 13 iun. 1588, iar com. Fântânele a fost înfiinţată la 7 mai 2004 prin desprinderea satului Fântânele din com. Suhaia, jud. Teleorman. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1858–1860).

FÂRDEA, com. în jud. Timiş, alcătuită din 7 sate, situată în zona de contact a Dealurilor Lugojului cu M-ţii Poiana Ruscăi, pe cursul superior al râului Bega; 1 767 loc. (1 ian. 2011): 870 de sex masc. şi 897 fem. Nod rutier. Expl. de nisip cuarţos (în satul Gladna Montană). Producţie de ambalaje din lemn. Pomicultură (meri, peri, pruni, piersici). Satul Fârdea este menţionat documentar, prima oară, în 1361. Biserică din lemn, cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” (sec. 18, pictată în 1781), în satul Zolt. În arealul com. Fârdea se află o mănăstire de maici, cu biserica „Adormirea Maicii Domnului” construită în perioada 12 aug. 2001–12 oct. 2003. Chiliile, paraclisul „Sfânta Cuvioasă Parascheva” şi Turnul-clopotniţă au fost finalizate în anul 2004.

FÂRLIUG, com. în jud. Caraş-Severin, alcătuită din 6 sate, situată în zona Dealurilor Pogănişului, pe râul Pogăniş; 1 935 loc. (1 ian. 2011): 955 de sex masc. şi 980 fem. Pomicultură (meri, pruni, peri). Legumicultură. Apicultură. Localit. s-a dezvoltat pe vatra unei vechi aşezări dacice, numită Azizis (sau Aizis), şi a unui castru roman (sec. 2) şi a fost menţionată documentar, prima oară, în perioada 1690–1700. În satul Remetea-Pogănici se află ruinele unei cetăţi din sec. 14. Bisericile cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” (1783) şi „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1800, restaurată în 1893), în satele Fârliug şi Valea Mare.

FÂRTĂŢEŞTI, com. în jud. Vâlcea, alcătuită din 20 de sate, situată în S Piem. Olteţului, pe râul Cerna; 4 247 loc. (1 ian. 2011): 2 116 de sex masc. şi 2 131 fem. Pomicultură. Centru de fabricare a rachiului. Biserică din lemn (ante 1827), în satul Afânata. Bisericile de zid cu hramurile „Sfinţii Voievozi” (1713, refăcută în 1858–1861), „Sfântul Nicolae” (sec. 18, refăcută în 1832 şi în 1873), „Sfinţii Voievozi” (1715, refăcută în 1836–1840), „Sfântul Nicolae” (1816, refăcută în 1842–1850), „Sfântul Gheorghe” (1838, cu picturi originare), „Sfântul Nicolae” (1830), „Sfântul Ioan Botezătorul” (1864) şi „Sfântul Nicolae” (1868), în satele Nisipi, Giuleşti, Dejoi, Becşani, Fârtăţeşti, Tanislavi şi Stănculeşti. În satul Seciu se află biserica din lemn cu hramul „Sfinţii Voievozi” (1900).

FÂRŢĂNEŞTI, com. în jud. Galaţi, alcătuită din 2 sate, situată în zona de contact a Câmpiei Covurlui cu Pod. Covurlui, pe râul Chineja; 5 232 loc. (1 ian. 2011): 2 657 de sex masc. şi 2 575 fem. Haltă de c.f. Viticultură. Trei mori de porumb şi o moară pentru măcinat grâul. În satul Fârţăneşti, atestat documentar la 20 aug. 1674 , se află bisericile „Adormirea Maicii Domnului” (1892-1896) şi „Sfinţii Voievozi” (ante 1809), iar în satul Viile există biserica „Sfântul Gheorghe” (1882-1885). Pădure seculară de stejari (90 ha), unde vegetează bujorul românesc.

FELDIOARA, com. în jud. Braşov, alcătuită din 3 sate, situată în Depr. Braşov, la confl. râurilor Bârsa, Hămăradia, Vulcăniţa şi Crizbav cu Oltul; 7 078 loc. (1 ian. 2011): 3 557 de sex masc. şi 3 521 fem. Staţie de c.f. Staţie hidrologică. Expl. de nisip cuarţos. Uzină de prelucr. a uraniului. Producţie de mobilă, de cărămidă şi ţiglă. Morărit şi panificaţie. Fermă de creştere a porcilor. Iazuri piscicole. Culturi de cereale, cartofi, sfeclă de zahăr etc. La Feldioara a funcţionat o şcoală agricolă în perioada 1872–1967. Pe terit. com. au fost descoperite urmele unei aşezări neolitice cu un nivel de locuire aparţinând culturii materiale Boian (milen. 4 î.Hr.), unul caracteristic culturii materiale Cucuteni (milen. 4–3 î.Hr.) şi altul culturii materiale Ariuşd (milen. 4–3 î.Hr.), precum şi vestigiile unui castru roman de piatră (sec. 2 d.Hr.). După 7 mai 1211, în Ţara Bârsei au fost colonizaţi cavalerii teutoni, care şi-au stabilit reşed. la Feldioara (1211–1225) cu scopul de a apăra graniţa de SE a Transilvaniei. Pe un pinten de deal, care domină Valea Oltului, cavalerii teutoni au construit o cetate de plan ovoidal, din piatră şi cărămidă, întărită cu patru turnuri pătrate, transformată ulterior în cetate ţărănească şi refăcută ultima oară în 1457, după ce fusese distrusă de turci în 1430. După mai mult timp, cetatea (76 m lungime şi 28 m lăţime) a căzut treptat în ruină şi a fost refăcută din temelii, abia în anii 2013-2017, fiind declarată monument istoric; în interiorul cetăţii există ruinele unei capele şi o fântână a cărui adâncime nu se cunoaşte cu exactitate deoarece nu a fost cercetată integral din motive de siguranţă, săpăturile oprindu-se la 4,50 m adâncime. Cetatea Feldioarei (Marienburg) a fost martora victoriei oştilor moldoveneşti, conduse de Grozav (vornicul lui Petru Rareş), asupra partizanilor lui Ferdinand I de Habsburg (22 iun. 1529). Drept mulţumire, Ioan Zápolya a dăruit lui Petru Rareş cetatea Unguraş. Biserică evanghelică, iniţial romanică, transformată apoi în stil gotic, cu incintă fortificată din sec. 16–17. şi biserica ortodoxă cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul” (1788), iar în satul Rotbav, atestat documentar în 1413, se află o cetate ţărănească cu biserică evanghelică de incintă (sec. 13–16).

FELDRU, com. în jud. Bistriţa-Năsăud, alcătuită din 2 sate, situată în zona de contact a Dealurilor Bistriţei cu Muscelele Năsăudului, pe râul Someşu Mare; 7 622 loc. (1 ian. 2011): 3 891 de sex masc. şi 3 731 fem. Haltă de c.f. Prelucr. maselor plastice, a lemnului şi a laptelui. Producţie de articole de sport. Muzeu etnografic şi de artă populară. Izvoare cu ape minerale sulfuroase şi sărate. Creşterea bovinelor. Pomicultură (meri, pruni, peri). În satul Feldru, menţionat documentar, prima oară, 1245 şi apoi în 1440, se află biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1783) şi biserica având dublu hram -„Sfânta Treime” şi „Sfinţii Trei Ierarhi” (1995-2010, sfinţită la 25 iul. 2010), iar în satul Nepos, atestat documentar în 1717, există un pod din lemn, acoperit, din sec. 19.

FELEACU, com. în jud. Cluj, alcătuită din 5 sate, situată în zona Dealurilor Feleacului, la izv. Văii Racilor; 3 682 loc. (1 ian. 2011): 1 771 de sex masc. şi 1 911 fem. Expl. de nisipuri cuarţoase. Producţie de calculatoare şi echipamente periferice, de articole ceramice pentru uz gospodăresc şi ornamental. Pomicultură (meri, peri, pruni). Confecţionarea uneltelor din lemn şi a unor instrumente muzicale populare. În satul Feleacu, menţionat documentar, prima oară, în 1366 (apoi la 28 febr. 1367, 1377, 13 ian. 1415, 24 iul. 1509 etc.) se află biserica „Sfânta Parascheva” a fostei mănăstiri Feleacu, declarată monument istoric, construită în perioada 1486–1488 (terminată în 1516), pe locul uneia mai vechi (probabil din lemn), cu sprijinul domnului Ştefan cel Mare, ca reşed. a episcopilor de Feleac, fiind un monument de arhitectură gotică, de tip biserică-sală, cu picturi murale interioare executate de zugravul Nistor din Feleacu, în perioada 1760–1765. Biserica a fost restaurată în 1925 când a fost ridicat şi turnul. La 9 mai 1991, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat reînfiinţarea mănăstirii „Sfânta Treime” din Feleacu. Astfel, lângă vechea biserică s-a construit, în 1993-1995, paraclisul cu hramul „Sfântul Ştefan cel Mare”, iar în anii 19942004 s-au construit chiliile şi biserica mare a mănăstirii cu hramul „Sfânta Treime”. În satul Gheorghieni, atestat documentar, prima oară, în 1333, există o biserică romano-catolică din sec. 15. Rezervaţiile botanice Valea Căprioarelor şi Valea Morilor (1 ha).

FELICENI, com. în jud. Harghita, alcătuită din 11 sate, situată în Depr. Odorhei, pe râul Târnava Mare; 3 336 loc. (1 ian. 2011): 1 650 de sex masc. şi 1 686 fem. Haltă de c.f. (în satul Feliceni). Prelucr. lemnului. Producţie de echipamente frigorifice şi de ventilaţie, de mături şi perii. Pomicultură. În satul Feliceni, menţionat documentar, prima oară, în 1333, se află o cetate ţărănească (construită din piatră în sec. 15 şi refăcută după incendiul din 1670) şi o biserică din sec. 12–13, cu tavan casetat (pictat în 1670) şi cu frumoase porţi secuieşti lucrate în sec. 19 de meşterul popular Nagy Lajos. În satul Forţeni, atestat documentar în 1333, există o biserică (sec. 14) cu tavan casetat (pictat în 1679) şi un conac (1672); în satul Tăureni (menţionat documentar în 1334) se află o biserică din 1680 (renovată în 1814 şi 1851), iar în satul Văleni (atestat documentar în 1333) există o biserică datând din 1804. Agroturism.

FELNAC, com. în jud. Arad, alcătuită din 2 sate, situată în Câmpia Vingăi, pe stg. văii Mureşului; 3 124 loc. (1 ian. 2011): 1 564 de sex masc. şi 1 560 fem. Haltă de c.f. Expl. de balast, de argilă şi caolin. Producţie de încălţăminte. Creşterea bovinelor şi porcinelor. Pe terit. com. Felnac a fost descoperit un mormânt din sec. 6– 7 aparţinând primei perioade a artei avare (stil geometric) în care s-au găsit 29 de tipare din bronz pentru presat aplici de centură, cu motive vegetale, stilizate geometric (rozete, împletituri). În arealul com. Felnac au fost descoperite vestigii din Epoca bronzului (topor din bronz cu disc, cuţit din bronz, fragmente de brăţări din bronz), o necropolă de incineraţie din Epoca bronzului târziu în care s-au găsit opt brăţări, un pandantiv, un pumnal, două căni ornamentate cu caneluri, o amforă ş.a. Din perioada romană au fost scoase la iveală fragmente de terra sigilata, ceramică fină romană, o monedă din bronz ş.a., iar din perioada daco-romană au fost identificate vestigiile unei aşezări din sec. 4 în care s-a găsit ceramică dacică lucrată la roată sau cu mâna. În satul Felnac, atestat documentar, prima oară, în 1308 cu numele Fellak şi apoi în 1330, a existat o cetate construită în sec. 14, reconstruită în anul 1500 şi demantelată în 1699. Până la 7 apr. 2004, com. Felnac a avut în componenţă satele Bodrogu Nou şi Zădăreni care la acea dată s-au desprins din com. Felnac şi au format com. Zădăreni.

FEREŞTI, com. în jud. Vaslui, formată dintr-un sat, situată în Pod. Central Moldovenesc, pe pârâul Valea Fereştilor, la 19 km N de municipiul Vaslui; 2 188 loc. (1 ian. 2011): 1 129 de sex masc. şi 1 059 fem. În satul Fereşti, atestat documentar in 1496, se află biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1990-1992, cu picturi originare). Com. Fereşt a fost înfiinţată la 7 mai 2004 prin desprinderea satului Fereşti din com. Văleni, jud. Vaslui.

FIBIŞ, com. în jud. Timiş, formată dintr-un sat, situată în zona de contact a Câmpiei Vingăi cu Pod. Lipovei, la 30 km NE de municipiul Timişoara; 1 599 loc. (1 ian. 2011): 792 de sex masc. şi 807 fem. Haltă de c.f. Fermă de creştere a ovinelor. În satul Fibiş, menţionat documentar, prima oară, în anul 1234, se află biserica „Sfântul Gheorghe” (1812) şi o biserică romano-catolică (1908). Com. Fibiş a fost înfiinţată la 7 mai 2004 prin desprinderea satului Fibiş din com. Maşloc, jud. Timiş.

FILDU DE JOS, com. în jud. Sălaj, alcătuită din 4 sate, situată în Depr. Almaş-Agrij, pe cursul superior al râului Almaş (numit local Fildu); 1 348 loc. (1 ian. 2011): 657 de sex masc. şi 691 fem. Ciupercărie. Centru de prelucr. artistică a lemnului (sculpturi în lemn). În satul Fildu de Jos, menţionat documentar, prima oară, în 1249, a existat o biserică din lemn, construită în jurul anului 1630, care a funcţionat ca biserică de parohie până în anul 1930, când pe locul ei a fost ridicată o biserică de zid. În satul Fildu de Sus, atestat documentar în 1415, se află o biserică din lemn cu hramul „Pogorârea Duhului Sfânt” (1727, lărgită în sec. 19), cu decor de crestături, picturi interioare (sec. 19) şi cu turla de 40 m înălţime. Este una dintre cele mai desăvârşite realizări ale arhitecturii populare din lemn din România, declarată monument istoric. În satul Tetişu există o biserică din sec. 14, refăcută în 1937.

FILIPENI, com. în jud. Bacău, alcătuită din 8 sate, situată în Colinele Tutovei, pe râul Prunteşti; 2 265 loc. (1 ian. 2011): 1 161 de sex masc. şi 1 104 fem. Morărit. Creşterea bovinelor şi ovinelor. În satul Filipeni, menţionat documentar, prima oară, în 1584, se află o biserică din lemn (sec. 17), în satul Mărăşti există o biserică din lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (1801, cu pridvor adăugat în 1921), iar în satul Frunteşti se află biserica de zid cu hramul „Cuvioasa Parascheva” (1929, restaurată în anii 2007–2008).

FILIPEŞTI, com. în jud. Bacău, alcătuită din 8 sate, situată în zona de contact a Dealului Bahna (Subcarpaţii Neamţului) cu terasele de pe dr. Siretului, pe râul Turbata; 4 782 loc. (1 ian. 2011): 2 352 de sex masc. şi 2 430 fem. Staţie de c.f. (în satul Galbeni), inaugurată la 13 sept. 1872. Nod rutier. Hidrocentrală (29,15 MW), în satul Galbeni, dată în folosinţă în 1983. Producţie de ţesături, de vopsele, lacuri şi cerneluri tipografice, de amidon, glucoză şi dextrină. Abator. Produse de panificaţie. Fermă de creştere a bovinelor. Culturi de cartofi şi legume. Biserica „Sfinţii Voievozi” (sec. 18). Conacul „Zarifopol” (sec. 19), în satul Cârligi.

FILIPEŞTII DE PĂDURE, com. în jud. Prahova, alcătuită din 4 sate, situată în Subcarpaţii Prahovei, pe râul Proviţa; 10 428 loc. (1 ian. 2011): 5 105 de sex masc. şi 5 323 fem. Nod rutier. Expl. de balast, de lignit şi de petrol. Termocentrală. Constr. şi reparaţii de utilaj minier (agregate hidraulice de înaltă presiune). Producţie de aparate de control şi distribuţie a electricităţii, de instrumente şi dispozitive pentru măsurarea, verificarea şi controlul navigaţiei, de încălţăminte şi de produse farmaceutice de bază. Prelucr. primară a fructelor. Pomicultură (meri, peri, pruni). Menţionat documentar, ca sat, în sec. 16, cu denumirea Filipeştii Vechi. Pe terit com. au fost descoperite urmele unui castru roman din sec. 2. În satul Filipeştii de Pădure se află biserica „ Sfinţii Trei Ierarhi”, ctitorie din 1688 a Doamnei Bălaşa Cantacuzino, cu picturi murale interioare din 1692, executate de Pârvu Mutu. Remarcabil tablou votiv reprezentând familia marelui agă Matei Cantacuzino şi a soţiei sate Bălaşa. Iconastas (1688) cu decor sculptat. Tot aici, există conacul lui Matei şi Toma Cantacuzino (1680–1690).

FILIPEŞTII DE TÂRG, com. în jud. Prahova, alcătuită din 5 sate, situată în Subcarpaţii Prahovei, pe râul Prahova; 8 243 loc. (1 ian. 2011): 4 128 de sex masc. şi 4 115 fem. Nod rutier. Producţie de acumulatori şi baterii, de robineţi, de furnire şi panouri din lemn, de jucării şi de băuturi răcoritoare. Pomicultură (meri, peri, pruni). În satul Filipeştii de Târg, menţionat documentar ca sat, prima oară, în 1510, apoi la 7 aug. 1574, într-un document semnat de domnul Alexandru II Mircea, iar ca târg în anul 1700, se află ruinele palatului postelnicului Constantin Cantacuzino (1633), conacul lui Pană Filipescu (sec. 18), cu zid de incintă, clădirea poştei (sec. 18) şi o moară de apă de la sf. sec. 18. Tot în satul Filipeştii de Târg există biserica „Adormirea Maicii Domnului” construită în 1890–1900, avariată de cutremurul din 10 nov. 1940 şi refăcută în anii 1941–1945. În 1999 un incendiu a distrus turla, refăcută ulterior. În sat se mai văd ruinele unei biserici cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” zidită în anii 1614–1642 prin contribuţia lui Constantin şi Dumitraşcu Cantacuzino, biserică distrusă de cutremurul din 14 oct. 1802, refăcută în 1803 şi căzută în ruină după 1890. În satul Mărginenii de Jos, atestat documentar la 7 aug. 1574, există biserica având hramul „Adormirea Maicii Domnului” (1855).

FINIŞ, com. în jud. Bihor, alcătuită din 5 sate, situată în Depr. Beiuş, la confl. râului Finiş cu Crişu Negru; 3 683 loc. (1 ian. 2011): 1 809 de sex masc. şi 1 874 fem. Haltă de c.f. Prelucr. lemnului (în satul Ioaniş). Producţie de alcool. Morărit; produse de panificaţie. Păstrăvărie. Satul Finiş este menţionat documentar, prima oară, în 1291. Ruinele unei cetăţi medievale. Fond cinegetic.

FINTA, com. în jud. Dâmboviţa, alcătuită din 4 sate, situată în Câmpia Cricovului, pe râul Ialomiţa; 4 419 loc. (1 ian. 2011): 1 226 de sex masc. şi 2 193 fem. Reşed. com. este satul Finta Mare. Expl. de gaze naturale. Moară (sf. sec. 19). Fermă de creştere a bovinelor. Culturi de cereal şi plante tehnice. Centru de ceramică populară. La 17 mai 1653, oastea Ţării Româneşti, condusă de Matei Basarab, a înfrânt aici armata moldovenească, comandată de domnul Vasile Lupu şi sprijinită de cazacii conduşi de ginerele său, Timuş Hmelniţki. Era pentru a doua oară când Vasile Lupu, domn al Moldovei, a fost învins (după bătălia din 23 nov./3 dec. 1639 desfăşurată între satele Nenişori şi Ojogeni) de Matei Basarab în tentativa primului de a ocupa tronul Ţării Româneşti. În satul Finta Veche, atestat documentar în 1453, se află biserica având hramul „Sfântul Nicolae” (1721–1727, reparată în 1851, 1880, 1914, 1930–1932), conacul „Hulea” (sf. sec. 19) şi clădirea Primăriei (1910), iar în satul Gheboaia există biserica având dublu hram – „Sfântul Dumitru” şi „Cuvioasa Parascheva” (1856) şi casele lui Ion Dănilă (1900) şi Ion Marin (1910). Pădure (c. 1 000 ha) cu rezervaţie de zimbri (42 de exemplare).

FITIONEŞTI, com. în jud. Vrancea, alcătuită din 5 sate, situată la poalele de E ale Dealului Momâia (Subcarpaţii Vrancei), pe râul Şuşiţa; 2 810 loc. (1 ian. 2011): 1 452 de sex masc. şi 1 358 fem. Viticultură. Aici se află mănăstirea Muşunoaiele (de călugări) cu o biserică de zid având hramul „Adormirea Maicii Domnului”, construită în 1940–1943 pe locul uneia din lemn care data din 1839, pictată în 1951. Desfiinţată la 28 oct. 1959 de către autorităţile comuniste, mănăstirea a fost reînfiinţată în 1990. În satul Mănăstioara există biserica din lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (sf. sec. 18).

FIZEŞU GHERLII, com. în jud. Cluj, alcătuită din 4 sate, situată în Câmpia Fizeşului, pe râul Fizeş; 2 608 loc. (1 ian. 2011): 1 283 de sex masc. şi 1 325 fem. Producţie de explozivi şi de băuturi răcoritoare. Pomicultură. Muzeu sătesc (Fizeşu Gherlii). Satul Lunca Bonţului s-a autodesfiinţat prin depopulare în anii ’80–’90 ai sec. 20. Pe terit. com. a fost descoperit un depozit de bronzuri (sec. 9 î.Hr.) ce cuprinde fragmente de căldăruşe, cupe hemisferice, brăţări, fibule, vârfuri de suliţă etc. În satul Fizeşu Gherlii, menţionat documentar, prima oară, în 1230, există o biserică reformată, calvină, datând din anul 1675, cu tavan casetat şi pictat în 1752. În satul Nicula, atestat documentar în 1326, se află mănăstirea cu acelaşi nume (de călugări), întemeiată la mijlocul sec. 16, cu o biserică din lemn construită în 1552 (data este incertă) şi mistuită de un incendiu în sec. 17. După anul 1650, pustnicul Nicolae a construit o altă biserică din lemn, cu hramul „Sfânta Treime”, în care a fost aşezată Icoana Maicii Domnului cu Pruncul în braţe, pictată în anul 1681 de preotul Luca din Iclod, icoană care s-a dovedit că este făcătoare de minuni. Chipul Maicii Domnului din această icoană a lăcrimat în perioada 15 febr.–12 mart. 1694. Interesul mereu crescând al pelerinilor şi credincioşilor faţă de această icoană a făcut ca biserica din lemn să devină neîncăpătoare, fapt pentru care s-a hotărât construirea unei noi biserici, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, a cărei zidire s-a realizat în anii 1875–1879 după planul arhitectului Zottieh Laurenţiu. Biserica este de mari dimensiuni (30,70 m lungime şi 11,35 m lăţime), în stil neoromanic, are formă de navă şi este străjuită la intrare de două turnuri gemene (unul în stânga şi altul în dreapta) de formă pătrată, prevăzute cu câte 4 ferestre fiecare. Picturile murale interioare au fost executate în 1883 de Mihail Şerban, peste care s-au aplicat alte picturi, în tempera, în stil bizantin, în anul 1961, efectuate de Vasile Pascu. Iconostasul a fost sculptat de S. Kersteşiu din Tăşnad, în mijlocul acestuia fiind aşezată Icoana Făcătoare de minuni a Maicii Domnului, transferată aici din biserica de lemn. La 24 apr. 1973, biserica din lemn care data din anul 1701 a fost distrusă în mare parte de un incendiu, fapt ce a determinat aducerea şi instalarea pe locul acesteia, prin strădania arhimandritului Cleopa Nan, a unei biserici din lemn din localitatea Fânaţe, jud. Bistriţa-Năsăud. În incendiul din 24 apr. 1973 s-a topit şi clopotul pe care era gravat anul 1696. În incinta mănăstirii Nicula se mai află paraclisul „Buna Vestire”, pictat de monahii mănăstirii Nicula, chiliile (zidite în anii 1913–1920), trapeza (sala de mese), ornamentată cu 60 de icoane pe sticlă, casa stăreţiei (cu două niveluri şi trei intrări) şi şase chilii destinate pentru găzduirea oaspeţilor. La etajul casei stăreţiei se află o parte din chilii, biblioteca şi muzeul mănăstirii, cu o bogată colecţie de icoane pe sticlă (pictate la Nicula, Făgăraş, Sălişte, Şcheii Braşovului ş.a.) şi pe lemn, de cărţi vechi bisericeşti (între care Cazania lui Varlaam tipărită în 1643, o Biblie din 1795 a lui Ioan Rob, un Antologhion din 1773 ş.a.). În cadrul mănăstirii Nicula funcţionează o veche şi renumită şcoală în care s-au specializat, de-a lungul timpului, numeroşi meşteri iconari în tehnica picturii pe sticlă, icoane remarcabile prin compoziţia simplă, desenul naiv, de o mare expresivitate, şi prin coloritul viu, care s-au răspândit în toată Transilvania; biserica din lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1829), în satul Bonţ. În arealul satului Săcălaia se află Lacul Ştiucii (sau Tăul Ştiucii), declarat rezervaţie naturală în anul 1966 şi arie protejată de interes naţional la 12 apr. 2000 (→ Lacul Ştiucii).

FLĂMÂNZI, oraş în jud. Botoşani, situat în zona de contact a Dealului Mare cu Câmpia Jijiei Inferioare; 11 909 loc. (1 ian. 2011): 5 947 de sex masc. şi 5 962 fem. Supr.: 112 km2, din care 18 km2 în intravilan; densitatea: 662 loc./km2. Filatură de bumbac; confecţii textile. Producţie de mobilă, de brânzeturi şi de ulei comestibil; morărit; abator. Produse de artizanat (obiecte din paie şi răchită). Casă de cultură (ianugurată la 7 iul. 1984). Menţionat documentar, prima oară, în 1605. La 8/21 febr. 1907, la Flămânzi a avut loc un incident care a marcat începutul marii răscoale ţărăneşti. Monumente: biserica din lemn cu hramul „Sfântul Nicolae” (1657), în satul Prisăcani; obelisc închinat răscoalei din 1907, ridicat în 1977; la Flămânzi a existat conacul domnului Mihail Sturdza (sf. sec. 19, refăcut în 1923) şi mistuit de un incendiu în 1977). La 20 aug. 1977, com. Flămânzi a fost unificată cu com. Nicolae Bălcescu sub denumirea de Flămânzi, iar satul Flămânzi a înglobat satul Cordun, formând satul Flămânzi. Com. Flămânzi a fost trecută în categoria oraşelor la 1 apr. 2004; oraşul Flămânzi are în subordine ad-tivă localit. componente Nicolae Bălcescu şi Poiana şi satele Chiţoveni şi Prisăcani.

FLOREŞTI, com. în jud. Cluj, alcătuită din 3 sate, situată la poalele nordice ale Dealului Feleac, pe râul Someşu Mic; 16 287 loc. (1 ian. 2011): 7 866 de sex masc. şi 8 421 fem. Hidrocentralele Floreşti I (6,9 MW, dată în folosinţă în 1986) şi Floreşti II (1,5 MW, intrată în funcţiune în 1987). Producţie de articole de voiaj şi de marochinărie şi de folii, plăci şi tuburi din material plastic. Fermă avicolă. Abator de păsări. Pomicultură (meri, pruni, peri). Fermă de creştere a nurcilor. În satul Floreşti, menţionat documentar, prima oară, în 1272, se află o biserică romano-catolică (sec. 14–15), declarată monument istoric; în satul Luna de Sus, atestat documentar în 1315, există o biserică reformată (sec. 18, cu amvon din 1728 şi tavan casetat, pictat în 1752), iar în satul Tăuţi, atestat documentar în 1448, este o biserică ortodoxă din lemn, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (sec. 19). Pe terit. com. se află ruinele unei cetăţi (cetatea Fetei) construită în 1241 cu rol de apărare în faţa invaziilor mongole, demantelată în 1437. Până în anul 1925 satul şi com. Floreşti s-au numit Feneşu Săsesc. Floreşti este comuna cu cel mai mare număr de locuitori din România.

FLOREŞTI, com în jud. Mehedinţi, alcătuită din 9 sate, situată în E-NE Piem. Coşuştea; 2 716 loc. (1 ian. 2011): 1 382 de sex masc. şi 1 334 fem. În satul Zegujani se află biserica „Sfântul Nicolae” (1832–1835), iar în satul Peştenuţa există o biserică din lemn cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” (1777, refăcută în 1888).

FLOREŞTI, com. în jud. Prahova, alcătuită din 5 sate, situată în Subcarpaţii Prahovei, pe râul Prahova; 7 925 loc. (1 ian. 2011): 3 945 de sex masc. şi 3 980 fem. Staţie de c.f., inaugurată în anul 1879. Expl. de petrol. Termocentrală, dezafectată în 1971. Producţie de anvelope şi camere de aer pentru autovehicule, de articole din cauciuc, de echipamente de ridicat şi manipulat, de articole de voiaj şi marochinărie şi de detergenţi; reparaţii de maşini şi utilaje (în satul Călineşti). În satul Floreşti există ruinele palatului „Micul Trianon”, numit initial “Palatul Domnitei”, construit in anii 1907–1913, in mijlocul unui parc de 150 ha, de catre omul politic si mare latifundiar Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit “Nababul”, pentru nepoata sa Alice, fiica fiului sau, Mihail G. Cantacuzino. Palatul a fost construit din caramida, pe trei niveluri (demisol, parter si etaj), de mesteri francezi, in stil eclectic, dupa planurile arhitectului Ion D. Berindei. La parter, palatul avea 15 camere, intre care un salon de primire de 70 m2, iar la exterior a fost placat cu travertin. Palatul a fost nationalizat in 1948 si transformat in unitate de dresaj pentru cai, apoi a fost destinat unui sanatoriu T.B.C. Afectat de puternicul cutremur (7,2 grade pe scara Richter) din seara zilei de vineri, 4 mart. 1977, palatul a ramas in ruina. Dupa evenimentele din anul 1989, palatul a fost retrocedat urmasilor Cantacuzino care, in 2009, l-au vandut lui Radu Tudorache, azi fiind, in continuare in stare de ruina. Declarat monument istoric in anul 2010. La Floresti se mai afla biserica „Sfânta Treime”, construita la sfarsitul sec. 19 (pe locul uneia zidita in anii 1826-1830), sfintita in 1887 si pictată în 1887-1888 de Gheorghe Tattarescu, consolidata si restaurata (inclusiv pictura) in anul 1986. În satul Cătina se afla conacul lui Mavros-Cantacuzino, construit in mijlocul unui parc de 6 ha, in anii 1840-1842, de catre generalul Nicolae Mavros (consilier al tarului Rusiei), azi fiind destinat unui centru de reabilitare neuro-psihiatrica. In satul Calinesti se află un Sanatoriu T.B.C., ruinele unei mori de apă din sec. 19, aparţinând lui Constantin Aldea, şi biserica „Adormirea Maicii Domnului”, construita in anii 1640–1646 si pictată de Pârvu Mutu si ucenicii sai in anul 1692.

FLOREŞTI-STOENEŞTI, com. în jud. Giurgiu, alcătuită din 3 sate, situată în Câmpia Găvanu-Burdea, pe râul Ilfovăţ; 8 789 loc. (1 ian. 2011): 4 329 de sex masc. şi 4 460 fem. Reşed. com. este satul Stoeneşti. Expl. de petrol şi gaze naturale. Muzeu de artă populară (în satul Stoeneşti) cu obiecte de port popular, scoarţe, ţesături de interior, obiecte de cojocărit, de fierărie, de pescuit etc., amenajat într-un vechi conac al familiei Drugănescu, construit în stilul arhitecturii brâncoveneşti în anul 1701. Lângă conac se află biserica „Buna Vestire”Drugăneşti, ctitorită de Gavriil Drugănescu în 1723 şi restaurată de arhitectul G. M. Cantacuzino în 1939–1942. În satul Stoeneşti mai există biserica având hramul „Cuvioasa Parascheva”, ctitorie din 1838 a căminarului Scarlat Stoenescu. În satul Floreşti există conacul „Djuvara” (sec. 18, azi sanatoriu T.B.C.) şi biserica „Sfântul Nicolae”, începută în 1679 de comisul Stoian Florescu şi terminată în 1715 de către Voichiţa Florescu; biserica „Sfinţii Voievozi” (1800–1801), în satul Palanca. Între 17 febr. 1968 şi 23 ian. 1981 com. Floreşti-Stoeneşti a făcut parte din jud. Ilfov.

FLORICA, com. în jud. Buzău, formată dintr-un sat, situată în zona de contact a Câmpiei Bărăganului cu cea a Gherghiţei, pe interfluviul Ialomiţa-Călmăţui; 1 607 loc. (1 ian. 2011): 793 de sex masc. şi 814 fem. Legumicultură. Com. Florica a fost înfiinţată la 7 iun. 2004 prin desprinderea satului Florica din com. Mihăileşti, jud. Buzău. Satul Florica a fost întemeiat în anul 1879 prin împroprietărirea însurăţeilor.

FOCURI, com. în jud. Iaşi, formată dintr-un sat, situată în Câmpia Jijiei Inferioare, pe râul Gârla Morii; 3 738 loc. (1 ian. 2011): 1 951 de sex masc. şi 1 787 fem. Culturi de cereale, de plante tehnice şi de nutreţ etc. Biserica romano-catolică „Adormirea Maicii Domnului” (19701974). Satul Focuri, numit iniţial Odaia Praguri, a luat fiinţă la 12 dec. 1879 prin împroprietărirea însurăţeilor cu pământ. Până la 7 apr. 2004, com. Focuri a avut în componenţă satul Fântânele, care la acea dată a devenit comună de sine stătătoare.

FOENI, com. în jud. Timiş, alcătuită din 2 sate, situată în Câmpia Timişului, pe cursul inf. al Timişului, la graniţa cu Serbia; 1 787 loc. (1 ian. 2011): 881 de sex masc. şi 906 fem. Staţie de c.f. (în satul Cruceni). Culturi de cereale, de plante tehnice şi de nutreţ etc. Pe terit. satului Cruceni a fost descoperit un cimitir de înhumaţie din Epoca bronzului, în care s-au găsit ceşti şi străchini cu decor geometric incizat. În satul Foeni, menţionat documentar, prima oară, în anul 1289, se află un pod de cărămidă din anul 1749, declarat monument istoric, biserica romano-catolică „Sfântul Arhanghel Mihail” (1785) şi biserica ortodoxă cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” zidită în anii 1874–1875 după planul arhitectului Iosif Brandeisz din Ciacova, în stilul barocului vienez. Picturile murale interioare au fost executate în 1925 de Ştefan Lazăr şi completate în anul 2003 cu scene în stil neobizantin realizate de Adriana Motronea din Sibiu. Tot în satul Foeni mai există biserica sârbă cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” construită în 1887 pe locul uneia ridicată în anii 1760–1770, conacul familiei Mocioni (1750), azi cămin cultural, declarat monument istoric, şi casa lui Simion Ghiabur (1913). În satul Cruceni există o biserică romanocatolică din 1916.

FOIENI, com. în jud. Satu Mare, formată dintr-un sat, situată în Câmpia Carei, pe pârâul Valea Neagră, la graniţa, cu Ungaria; 1 877 loc. (1 ian. 2011): 832 de sex masc. şi 1 045 fem. Moară de cereale. Brutărie; prelucr. cărnii şi a produselor agricole. Apicultură. Culturi de cereal şi plante tehnice. Ferme de creştere a bovinelor şi a cabalinelor. Două cămine culturale. Fanfară. Satul Foieni este menţionat documentar în perioada 1410– 1518. Aşezarea a fost distrusă de invaziile tătare din 1658 şi din 1687, iar după anul 1720 aici s-au stabilit numeroase familii de germani. Biserică romano-catolică cu hramul „Sfântul Arhanghel Mihail” (1785), declarată monument de arhitectură. Com. Foieni a fost afectată de inundaţiile de la sf. lunii aprilie şi începutul lunii mai din anul 2005. Rezervaţie forestieră şi rezervaţie naturală de dune de nisip (10 ha). Fond cinegetic.

FOLTEŞTI, com. în jud. Galaţi, alcătuită din 2 sate, situată în E Câmpiei Covurlui, pe dr. Prutului şi pe râul Chineja; 3 443 loc. (1 ian. 2011): 1 744 de sex masc. şi 1 699 fem. Staţie de c.f. Nod rutier. Produse alim. Fermă de creştere a bovinelor. Viticultură. Pescuit în regim natural. Pe terit. satului Stoicani au fost descoperite urmele unei aşezări din perioada de tranziţie de la Neolitic la Epoca bronzului (sf. milen. 3–începutul milen. 2 î.Hr.), în care s-au găsit ceşti cu toartă supraînălţată, castroane şi fragmente ale unei figurine feminine, toate cu motive meandrice şi spiralice. Tot aici au fost identificate vestigiile unei aşezări neolitice aparţinând culturii materiale Gumelniţa (milen 4–3 î.Hr.). Biserica „Sfinţii Voievozi” (1809, refăcută în 1837-1841) şi biserica romano-catolică (1995), în satul Folteşti, şi biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” (1912-1925), în satul Stoicani.

FORĂŞTI, com. în jud. Suceava, alcătuită din 9 sate, situată în Pod. Fălticeni, pe râul Moldova; 4 873 loc. (1 ian. 2011): 2 469 de sex masc. şi 2 404 fem. Prelucr. cărnii şi a laptelui. Creşterea bovinelor. În satul Forăşti, atestat documentar în 1595, se află biserica din lemn cu hramul „Sfântul Nicolae” (1764–1766, cu iconostas din 1772 şi picturi executate de către Anastasie zugravul, reparată în 1920 şi 1959), declarată monument istoric în anul 2004, bisericile „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (2005-2010) şi „Adormirea Maicii Domnului” (sfinţită în 2010) şi o fanfară (din 1928), iar în satul Oniceni există Curtea domnească Moruzzi şi o biserică zidită în anii 1802–1818.

FOROTIC, com. în jud. Caraş-Severin, alcătuită din 4 sate, situată în zona de contact a Dealurilor Dognecei cu M-ţii Dognecei, pe râul Ciornovăţ; 1 862 loc. (1 ian. 2011): 942 de sex masc. şi 920 fem. Haltă de c.f. Expl. de granit (în satul Surducu Mare). Pomicultură (meri, pruni, peri). În satul Surducu Mare au fost descoperite urmele unui castru roman de piatră (130 x 160 m) din sec. 2–3, în care s-au identificat termele cu instalaţii de hipocaust, şi vestigiile unei aşezări civile cu caracter minier. În satul Forotic, menţionat documentar, prima oară, în 1597, se află biserica „Învierea Domnului” (1743), iar în satul Brezon o biserică romano-catolică (1938).

FRATA, com. în jud. Cluj, alcătuită din 8 sate, situată în Câmpia Sărmaşului, pe Valea Morii; 4 119 loc. (1 ian. 2011): 2 149 de sex masc. şi 1 970 fem. Prelucr. artistică a lemnului. Mobilă. Morărit şi panificaţie. Legumicultură. Culturi de cereale, plante textile şi uleioase, sfeclă de zahăr, cartofi ş.a. În satul Soporu de Câmpie, la poalele Dealului Cuntenit (sau Hodae) a fost descoperită o necropolă (sec. 2–3) aparţinând populaţiei autohtone dacice, în care s-au găsit fructiere cu picior, ceşti cu două toarte, oenochoe etc. În satul Frata, menţionat documentar, prima oară, în 1293, se află biserica din lemn cu hramul „Pogorârea Duhului Sfânt” (1827) şi o biserică romano-catolică din sec. 15, preluată de cultul unitarian în 1570 şi apoi de cultul reformat-calvin în anul 1600, iar în satul Berchieşu există biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1747).

FRĂSINET, com. în jud. Călăraşi, alcătuită din 6 sate, situată în Câmpia Bărăganului, pe râul Mostiştea; 1 733 loc. (1 ian. 2011): 849 de sex masc. şi 884 fem. Culturi de cereale, plante tehnice şi uleioase etc. Pepinieră piscicolă. Între 17 febr. 1968 şi Frăsinet a făcut parte din jud. Ilfov. În satul Frăsinet se află o biserică din anul 1753, iar în satul Tăriceni biserica „Sfântul Nicolae” (1828-1834).

FRĂSINET, com. în jud. Teleorman, alcătuită din 2 sate, situată în Câmpia Găvanu-Burdea; 2 909 loc. (1 ian. 2011): 1 453 de sex masc. şi 1 456 fem. Producţie de echipamente de ridicat şi manipulat. Prelucr. lemnului. Morărit. În satul Frăsinet, atestat documentar în anul 1600, se află cula „Costea” (sec. 18, refăcută în sec. 19, şi biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”(1835). Com. 7 mai 2004 prin desprinderea satelor Frăsinet şi Clăniţa din com. Băbăiţa, jud. Teleorman.

FRĂTĂUŢII NOI, com. în jud. Suceava, alcătuită din 2 sate, situată în N Pod. Sucevei, pe râul Suceava, la graniţa cu Ucraina; 5 730 loc. (1 ian. 2011): 2 766 de sex masc. şi 2 964 fem. Pomicultură (meri, peri). Centru de ţesături şi cusături populare şi de pielărie şi cojocărie (în satul Costişa). Creşterea bovinelor şi ovinelor. În satul Frătăuţii Noi, atestat documentar în 1412, se află biserica din lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (1744 , reparată în 1932), o biserică de zid din 1932 şi o poiană cu lalele pestriţe, declarată rezervaţie naturală.

FRĂTĂUŢII VECHI, com. în jud. Suceava, alcătuită din 2 sate, situată în N Pod. Sucevei, pe râul Suceava; 4 865 loc. (1 ian. 2011): 2 421 de sex masc. şi 2 444 fem. Nod rutier. Pomicultură (meri, peri). Centru de confecţionare a scoarţelor, ştergarelor, cojoacelor, bundiţelor şi chimirelor. În satul Frătăuţii Vechi se află biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1881).

FRĂTEŞTI, com. în jud. Giurgiu, alcătuită din 3 sate, situată în Câmpia Burnas; 5 694 loc. (1 ian. 2011): 2 808 de sex masc. şi 2 886 fem. Staţie de c.f. (inaugurată la 1 nov. 1869). Culturi de cereale, de plante tehnice şi de nutreţ, de floarea-soarelui etc. Muzeu (în satul Frăteşti) cu colecţii de arheologie (unelte de silex, podoabe şi ceramică din Epoca fierului) şi de etnografie (unelte agricole, piese de port popular etc.). Bisericile cu hramurile „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” (1864) şi „Sfânta Ecaterina” (1880), în satele Cetatea şi Frăteşti. Între 17 febr. 1968 şi 23 ian. 1981 com. Frăteşti a făcut parte din jud. Ilfov.

FRÂNCEŞTI, com. în jud. Vâlcea, alcătuită din 9 sate, situată în NE Piem. Olteţului, pe râul Bistriţa olteană; 5 670 loc. (1 ian. 2011): 2 715 de sex masc. şi 2 955 fem. Nod rutier. Fermă de creştere a bovinelor. Moară cu făcaie (din 1868), în satul Surpatele. În arealul com. Frânceşti se află o rezervaţie de goruni seculari (Quercus petraea). Bisericile cu hramurile „Înălţarea Domnului” (construită în sec. 16 şi refăcută în anii 1683–1684 de postelnicul Pană Pârşcoveanu, cu pridvor şi turlă adăugate în anii 1714–1716, zugrăvită în 1801, reparată în 1921, 1931, 1951 şi restaurată în 2007) a fostului schit Mănăileşti, „Trei Ierarhi” (1797, cu fresce originare), „Naşterea Maicii Domnului” (1742) a fostului schit Colnic, şi „Sfântul Nicolae” (1893), în satele Mănăileşti, Genuneni, Moşteni şi Frânceşti; bisericile din lemn cu hramurile „Sfântul Nicolae” (1776) şi „Sfinţii Voievozi” (1806), în satele Moşteni şi Viişoara. În satul Dezrobiţi se află Mănăstirea Dintr-un lemn (→ Mănăstirea Dintr-un lemn), iar în satul Surpatele există mănăstirea cu acelaşi nume (→ Mănăstirea Surpatele).

FRECĂŢEI, com. în jud. Brăila, alcătuită din 6 sate, situată în Balta Brăilei (Insula Mare a Brăilei), pe stg. braţului Dunărea Veche; 1 525 loc. (1 ian. 2011): 793 de sex masc. şi 732 fem. Culturi de porumb, de grâu, de plante tehnice şi de nutreţ. Satele Cistia şi Stoeneşti sunt atestate documentar în 1880, iar satul Titcov (fost Muguroaia) apare în registrul cadastral din 1935.

FRECĂŢEI, com. în jud. Tulcea, alcătuită din 4 sate, situată în zona de contact a Dealurilor Tulcei cu Pod. Niculiţel, pe râul Teliţa; 3 693 loc. (1 ian. 2011): 1 795 de sex masc. şi 1 886 fem. În satul Teliţa se află mănăstirea Çelik-Dere (de maici), situată pe valea pârâului Çelik de la care a preluat numele (în lb. turcă Çelik-Dere înseamnă pârâul de oţel, denumit astfel datorită descoperirii în această zonă a unor arme din diferite epoci). Conform legendei, la sf. sec. 18, câţiva călugări ardeleni veniţi de la o mănăstire de pe Muntele Athos s-au stabilit într-o poiană de pe valea pârâului Çelik unde au întemeiat un schit. Distrus de un incendiu, aşezământul monahal a fost refăcut în anii 1833–1840 de către arhimandriţii Dositei, Crihan, Paisie şi Atanasie. În 1846 a fost construit paraclisul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” şi s-a pus piatra de temelie a bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” construită ulterior, în etape, după proiectul arhitecţilor Toma Dobrescu şi Dumitru Ionescu-Berechet. Zidirea bisericii s-a efectuat în etape, în anii 1901–1902, 1910–1916 (terminată la roşu) şi finisată în perioada 1928–1932 când a fost şi pictată de Gheorghe Eftimiu (sfinţirea bisericii a avut loc la 22 oct. 1932). Mănăstirea are muzeu cu colecţii de artă veche religioasă, precum şi un atelier de confecţionare a covoarelor, a broderiilor şi a ţesăturilor naţionale. La biserica „Adormirea Maicii Domnului” a mănăstirii Çelik-Dere se află depuse osemintele creştinilor Epictet şi Astion din Halmyris (satul Murighiol de astăzi), descoperite în anul 2001, martirizaţi în anul 298 în timpul domniei împăratului roman Diocleţian. Lângă mănăstire se află o moară de vânt (o raritate în peisajul natural românesc.).

FRUMOASA, com. în jud. Harghita, alcătuită din 4 sate, situată în NE Depr. Ciuc, la poalele M-ţilor Ciuc; 3 626 loc. (1 ian. 2011): 1 838 de sex masc. şi 1 788 fem. Producţie de cherestea, de mobilă, de macaroane şi tăiţei. Creşterea ovinelor. Izvoare cu ape minerale. Pârtie de schi. Satul Frumoasa este menţionat documentar în 1324. Biserică romano-catolică (sec. 15) cu zid de incintă (sec. 18) şi casă parohială (sec. 19), în satul Nicoleşti. În satul Făgeţel se află mănăstirea cu acelaşi nume (de călugări), situată pe Valea Ghimeşului, la 25 km de Pasul Ghimeş. În jurul bisericii cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, construită în anii 1901–1905 pe cheltuiala credincioasei Rozalia, a fost întemeiat un schit de călugări, în 1936, care şi-a încetat activitatea în perioada 1940–1945 din cauza Dictatului de la Viena din 30 aug. 1940. Schitul şi-a reluat activitatea în 1945 datorită stareţului Dimitrie Sava, iar după moartea acestuia, în 1951, a încetat să mai existe. După 1985 a funcţionat ca biserică de parohie, dar cu slujbe numai la hramul bisericii. Mănăstirea a fost reînfiinţată în 1995. Clopotniţă ridicată în 1998. În anul 1672, în satul Frumoasa s-au stabilit 60 de familii de armeni. În anii 1763-1781, comunitatea armeană din acest sat a construit o biserică. Tot în acest sat există o biserică ortodoxă cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (1879) şi o biserică romano-catolică zidită în 18911892 pe locul uneia care data din 1694.

FRUMOASA, com. în jud. Teleorman, alcătuită din 2 sate, situată în zona de contact a Câmpiei Boian cu Câmpia Burnas, pe râul Vedea; 2 245 loc. (1 ian. 2011): 1 138 de sex masc. şi 1 107 fem. Culturi de cereale, de plante tehnice şi de nutreţ etc. Bisericile cu hramurile „Sfântul Nicolae” (1821) şi „Adormirea Maicii Domnului” (1806), în satele Frumoasa şi Păuleasca.

FRUMOSU, com. în jud. Suceava, alcătuită din 3 sate, situată la poalele SV ale Obcinei Mari şi cele SE ale Obcinei Feredeu, la confl. râurilor Frumosu şi Deia cu Moldova; 3 470 loc. (1 ian. 2011): 1 784 de sex masc. şi 1 686 fem. Staţie de c.f. Expl. şi prelucr. lemnului. Produse lactate. Creşterea bovinelor. În satul Frumosu, atestat documentar în anul 1454, se află o biserică din anul 1902, iar în satul Deia o biserică din 1904.

FRUMUŞANI, com. în jud. Călăraşi, alcătuită din 6 sate, situată în Câmpia Bărăganului, pe dr. râului Dâmboviţa; 4 616 loc. (1 ian. 2011): 2 256 de sex masc. şi 2 360 fem. Ind. chimică. Complex avicol. Culturi de cereale, de plante tehnice şi de nutreţ, de floarea-soarelui etc. Între 17 febr. 1968 şi 23 ian. 1981, com. Frumuşani a făcut parte din jud. Ilfov. Bisericile cu dublu hram – „Sfântul Gheorghe” şi „Sfântul Dumitru” (1817) şi „Sfinţii Voievozi” şi „Sfântul Nicolae” (1841), în satele Orăşti şi Postăvari; ruinele bisericii cu hramul „Sfântul Nicolae” (1796), în satul Piţigaia. Fond cinegetic.

FRUMUŞENI, com. în jud. Arad, alcătuită din 2 sate, situată în partea de NE a Câmpiei Vingăi, pe valea Mureşului, la 17 km SE de municipiul Arad; 2 729 loc. (1 ian. 2011): 1 376 de sex masc. şi 1 353 fem. Producţie de mobilă şi de componente electronice. Vestigii paleolitice (unelte din silex). Satul Frumuşeni apare menţionat documentar, prima oară, în perioada 1080–1090, iar satul Aluniş în 1766. În perioada 1470–1499 este pomenit în documente castelul de la Frumuşeni (Castelum Zewdej). În a doua jumătate a sec. 18 aici au fost colonizaţi germani veniţi de pe valea Rinului, băştinaşii fiind îndepărtaţi, astfel că în anul 1777, satul Frumuşeni era locuit numai de germani. După 1945, aici au fost aduse mai multe familii de români din M-ţii Apuseni care au beneficiat de pământ ca urmare a legii agrare. Biserica romano-catolică (1824) şi biserica ortodoxă cu hramul „Pogorârea Duhului Sfânt” (1991–1997), în satul Frumuşeni. Com. Frumuşeni a fost înfiinţată la 7 apr. 2004 prin desprinderea satelor Frumuşeni şi Aluniş din com. Fântânele, jud. Arad.

FRUMUŞICA, com. în jud. Botoşani, alcătuită din 6 sate, situată în zona de contact a Dealului Mare cu Câmpia Jijiei Superioare; 6 058 loc. (1 ian. 2011): 3 062 de sex masc. şi 2 996 fem. Producţie de mobilă pentru birouri şi de ţuică. Pomicultură. Centru viticol. Fermă de creştere a bovinelor. Centru de olărit. Satele Boscoteni şi Rădeni sunt menţionate documentar în 1437, iar Vlădeni-Deal în 1430. În 1830, localit. Frumuşica figura ca târg. În satul Storeşti se află bisericile „Sfântul Dumitru” (1828) şi „Sfânta Treime” a schitului Balş (sau schitul Frumuşica) construită în 1835 pe locul uneia din sec. 18, cu refaceri din 1990, iar în satul Şendreni există biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” (2006-2009, sfinţită la 18 oct. 2009).

FRUMUŞIŢA, com. în jud. Galaţi, alcătuită din 3 sate, situată în E Câmpiei Covurlui, în lunca şi pe terasele de pe dr. Prutului, pe râul Chineja; 5 416 loc. (1 ian. 2011): 2 700 de sex masc. şi 2 716 fem. Staţie de c.f. Morărit. Producţie de calculatoare şi echipamente periferice, de uşi şi ferestre din metal; produse de panificaţie. Legumicultură. Pe terit. satului Tămăoani au fost descoperite două căni dacice din ceramică şi un cylix grecesc (vas ceramic de băut vin, cu două toarte) datând din sec. 4 î.Hr. În satul Frumuşiţa, atestat documentar, prima oară, la 22 ian. 1593, se află biserica „Sfânta Parascheva” (ante 1809) şi biserica „Sfântul Gheorghe” (1910-1911), iar în satul Tămăoani, menţionat documentar la 14 sept. 1606, există biserica „Sfântul Gheorghe” (1925-1942). Satul Ijdileni este menţionat documentar la 7 mai 1609.

FRUNTIŞENI, com. în jud. Vaslui, alcătuită din 2 sate, situată în zona Dealurilor Fălciului, pe pârâul Jăravăţ, la 15 km SE de municipiul Bârlad; 1 946 loc. (1 ian. 2011): 1 008 de sex masc. şi 938 fem. Morărit. În satul Grăjdeni se află biserica din lemn „Sfântul Gheorghe” (1716, refacută în sec. 19 şi reparată în 1959) şi mănăstirea Grăjdeni (de maici), iniţial un schit cu o biserică din lemn având hramul „Sfântul Nicolae”, ctitorie a domnului Petru Rareş din anul 1533. În anul 1711 schitul a fost jefuit şi incendiat de tătari, biserica de lemn şi chiliile fiind mistuite complet de flăcări. Schitul a fost refăcut ulterior şi înzestrat de nişte dregători ai timpului, dar cutremurul din 14 oct. 1802 i-a provocat mari stricăciuni, după care a fost din nou refăcut. După secularizarea averilor mănăstireşti în anul 1863, călugării au plecat, iar schitul a încetat să mai funcţioneze. În perioada 1870–1872 a fost construită o biserică din cărămidă pe locul celei din lemn, tot cu hramul „Sfântul Nicolae”, prin grija şi pe cheltuiala vicarului Episcopiei Huşilor, Anania, biserică sfinţită la 25 mart. 1872. În 1930 a fost reînfiinţat schitul, iar în 1952 schitul a fost ridicat la rangul de mănăstire şi transformat în mănăstire de maici. Desfiinţată de autorităţile comuniste la 28 oct. 1959, mănăstirea a fost reînfiinţată în 1990, biserica a primit un al doilea hram – „Sfânta Treime”, iar până în 1997 a fost restaurată biserica, s-au construit zidul de incintă, un paraclis, trapeza şi chiliile. Paraclisul şi trapeza au fost pictate în anii 1992–1995 de pictorul Mezdrea Alexandru din Bucureşti. Com. Fruntişeni a fost înfiinţată la 1 mart. 2004 prin desprinderea satelor Fruntişeni şi Grăjdeni din com. Griviţa, jud. Vaslui.

FULGA, com. în jud. Prahova, alcătuită din 2 sate, situată în Câmpia Săratei, la confl. râului Bălana cu Ghighiu; 3 530 loc. (1 ian. 2011): 1 727 de sex masc. şi 1 803 fem. Produse lactate. Morărit. Brutărie. Nod rutier. Creşterea bovinelor. Culturi de cereale, de plante tehnice şi de nutreţ etc. Reşed. com. este satul Fulga de Jos. În satul Fulga de Jos se află biserica „Sfântul Haralambie” (1882), iar în satul Fulga de Sus o biserică din anul 1834.

FUNDATA, com. în jud. Braşov, alcătuită din 3 sate, situată în culoarul Rucăr-Bran, în zona pasului Giuvala, la poalele M-ţilor Leaota, Bucegi şi Piatra Craiului; 790 loc. (1 ian. 2011): 414 de sex masc. şi 376 fem. Creşterea bovinelor. Centru de ţesături şi cusături populare. În satul Şirnea se află Muzeul satului, înfiinţat în 1968 de Nicolae Frunteş şi Muzeul etnografic, inaugurat în anul 2018, cuprinzând piese de port popular, unelte agricole şi casnice, ceramică, interioare de locuinţe, piese de cult (iconostas), ţesături, ii, opinci etc. Biserică având hramul „Adormirea Maicii Domnului” (1835–1837), cu picturi murale interioare originare executate de dascălul Ioan Bartolomeu, în satul Fundata. La 16 iul. 1973, satul Şirnea a fost declarat, experimental, sat turistic naţional şi internaţional. Agroturism.

Comuna Fundata (jud. Braşov) - Vedere generală
Comuna Fundata (jud. Braşov) – Vedere generală (Credit: Cătălin Nicolae Buzea)

FUNDENI, com. în jud. Călăraşi, formată dintr-un sat, situată în Câmpia Bărăganului, la confl. râului Pasărea cu Dâmboviţa; 4 843 loc. (1 ian. 2011): 2 375 de sex masc. şi 2 468 fem. Staţie de c.f. Culturi de cereale, de floarea-soarelui, de plante tehnice şi de nutreţ etc. Biserică având hramul „Sfântul Andrei” construită în 1732 de marele logofăt Radu Dudescu, reparată în 1890, declarată monument istoric. Pădure de foioase de interes cinegetic. Între 17 febr. 1968 şi 23 ian. 1981 com. Fundeni a făcut parte din jud. Ilfov.

FUNDENI, com. în jud. Galaţi, alcătuită din 4 sate, situată în Câmpia Siretului Inferior, pe stg. râului Siret; 3 944 loc. (1 ian. 2011): 1 956 de sex masc. şi 1 988 fem. Staţie de c.f. (în satul Hanu Conachi), inaugurată la 13 sept. 1872. Reşed. com. este satul Fundenii Noi. Prefabricate din beton; prelucr. laptelui; produse de panificaţie. Pomicultură (meri, peri, nuci, pruni). Viticultură. Legumicultură. Fermă de creştere a ovinelor (Hanu Conachi). În satul Fundeni, menţionat documentar în anul 1521, se află biserica „Înălţarea Domnului”, ctitorie din 1829 a lui Costache Conachi. Rezervaţie de dune de nisip (Hanu Conachi), ocupând o supr. de 199,3 ha, fixate cu plantaţii de salcâm şi cu o floră arenicolă în care predomină salcia târâtoare (Salix rosmarinifolia). În această rezervaţie trăiesc şopârla de nisip (Eremias arguta deserti) – specie care atinge în România limita vestică a arealului său mondial şi şarpele de nisip (Coluber jugularis caspius) – element termofil aflat aici la limita nordică a arealului.

FUNDU MOLDOVEI, com. în jud. Suceava, alcătuită din 10 sate, situată în depresiunea omonimă, la poalele de SE ale Obcinei Mestecăniş şi cele de SV ale Obcinei Mari, pe cursul superior al râului Moldova; 3 996 loc. (1 ian. 2011): 1 988 de sex masc. şi 2 008 fem. Expl. de pirite cuprifere. Prelucr. sticlei; articole de voiaj şi de marochinărie. Centru de constr. a instrumentelor populare, de prelucr. artistică a lemnului, de ţesături şi cusături populare şi de încondeiat ouăle. Muzeu etnografic. Festivalul anual „Buna Vestire” de cântece şi poezii religioase (din 1991). În satul Botuş se află mănăstirea Orata (de maici), cu biserica din lemn „Adormirea Maicii Domnului” construită în anii 1950–1954 (sfinţită la 26 sept. 1954) prin efortul, pe terenul şi pe cheltuiala ţăranului drept-credincios Traian Pomohaci, în amintirea soţiei sale Reveca, pierdută pe când aceasta avea doar vârsta de 35 de ani, el rămânând să aibă grijă de 9 copii. Biserica a fost pictată la interior, în ulei, în perioada 6 iul. 1977– 8 iul. 1982, de către Vasile Bârgovan. Iniţial a funcţionat ca schit de călugări, apoi desfiinţat de autorităţile comuniste în 1959, reînfiinţat în 1990 tot ca schit de călugări şi transformat în mănăstire de maici în 1994. În 1990, la acest schit a fost călugărit Traian Pomohaci, ctitorul acestei biserici, după care, la scurt timp, a murit în urma unei grele suferinţe. Pe crucea lui Traian Pomohaci stă scris: „a trăit 90 de ani, a avut 9 copii şi a murit în 1990”. În satul Colacu se află biserica din lemn cu hramul „Sfântul Nicolae” (1800, restaurată în 1972-1974 şi în 1997) şi biserica de zid „Sfântul Dimitrie” (1938 – finalizată şi sfinţită în 1964), iar în satul Fundu Moldovei există bisericile ortodoxe „Sfântul Dumitru” (1860) şi „Sfântul Nicolae” (1902) şi biserica romano-catolică „Sfânta Treime” (1838). Aşezarea Fundu Moldovei a fost întemeiată în 1802 de coloniştii germani care iniţial au numit-o Luisenthal.

FURCULEŞTI, com. în jud. Teleorman, alcătuită din 4 sate, situată în Câmpia Boian, pe interfluviul Vedea-Călmăţui; 3 497 loc. (1 ian. 2011): 1 743 de sex masc. şi 1 754 fem. Nod rutier. Produse alim. Fabrică de pâine (inaugurată la 1 aug. 1998). Creşterea bovinelor. Culturi de cereale, de plante tehnice, floarea-soarelui etc. Centru de ţesături şi cusături populare. În satul Furculeşti se află o biserică din 1819, în satul Moşteni există biserica având dublu hram – „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfântul Nicolae” (1850), iar în satul Voievoda este biserica „Sfinţii Voievozi” (1884).