Superlative geografice

A

Agigea, comună în judeţul Constanţa, situată la gura canalului Dunăre-Marea Neagră. Podul rutier peste acest canal are o travee centrală, cu o deschidere de 162 m, fiind cea mai mare din ţară.

Alba Iulia, municipiu în partea central-vestică a României, reşedinţa judeţului Alba, în care se află cea mai mare cetate din România (116 ha) (Alba Carolina).

Andreiaşu, comună în judeţul Vrancea, în arealul căreia există Rezervaţia geologică “Focul Viu”, unică în Europa.

Avram Iancu, cel mai adânc lac antroposalin din România (132,50 m), situat în oraşul Ocna Sibiului, jud. Sibiu.

B

Baloteşti, comună în judeţul Ilfov, în care se află Complexul acvatic “Therme” – cel mai mare parc şi complex acvatic cu ape termale din România şi din Europa, extins pe o suprafaţă de 250 000 m2, din care 30 000 m2 este acoperită.

Banpotoc, sat în comuna Hărău, judeţul Hunedoara, pe teritoriul căruia, omul de afaceri italian Giovanni Salvatelli a amenajat (în perioada 2003-2018), pe proprietatea lui, o vastă grădină (3,50 ha), elegantă, numită “I Giardini di Zoe”, asemănătoare celebrelor grădini aristocratice din Europa – fiind cea mai mare grădină de acest fel din România.

Baziaş, sat în comuna Sohodol, judeţul Caraş-Severin, situat pe malul stâng al Dunării, în care se află cel mai vechi port fluvial din România, datând din anul 1795.

Bădăi, sat în comuna Avram Iancu, judeţ Alba, situat la cea mai înaltă altitudine din România (1 650 m).

Băile Herculane, oraş şi staţiune balneoclimaterică situat în partea de Sud Vest a României, judeţul Caraş-Severin, cu cea mai veche atestare documentară din România (anul 153 d.Hr.).

Beba Veche, comună în extremitatea de Nord Vest a judeţului Timiş, aflată în punctul cel mai vestic al teritoriului României, marcat de meridianul de 20°15’44” longitudine estică.

Bereşti, oraş în judeţul Galaţi. Între oraşul Bereşti şi satul Gara Tălăşman din comuna Vinderei, jud. Vaslui se află un tunel feroviar, construit în perioada 1906-1911, în lungime de 3 330 m, la o altitudine de 150 m, fiind al doilea tunel din România, ca lungime, după tunelul Teliu (→) şi unul dintre puţinele tunele construite la o altitudine aşa de joasă.

Bigăr, cascadă situată în arealul com. Bozovici, judeţul Caraş-Severin, declarată de către The World Geography, în anul 2013, cea mai frumoasă cascadă din lume, a cărei frumuseţe a fost ştirbită însă la 7 iunie 2021 din cauza prăbuşirii unui perete stâncos din partea stângă a cascadei.

Bod, comună în judeţul Braşov, în care s-a înregistrat cea mai scăzută temperatură din România, până în prezent (-38,5° C), la 25 ian. 1942.

Bozioru, comună în judeţul Buzău, în pãdurea de la marginea satului Ulmet se aflã o rezervaţie geologicã şi geomorfologicã, în cadrul cãreia se evidenţiazã un grup de trovanţi, de dimensiuni mari, cu forme rotunjite, alungite, uneori sferice, elipsoidale, discoidale, cilindrice sau cu contururi curioase (de broaşte ţestoase, ciuperci, cochilii de melci, farfurii zburãtoare), numiţi popular “pietre vii” sau “Babele de la Ulmet”. Aceşti trovanţi, care apar în relief de diferite dimensiuni, cu diametrul de la câţiva centimetri pânã la 2 m, s-au format din acumulãri de nisip şi de gresii friabile, cimentate, stratificate, sub acţiunea apelor calcaroase care au pãtruns în aceste straturi de-a lungul erelor geologice, cu milioane de ani în urmã, în condiţii fizico-chimice speciale. Diversele forme sub care apar aceşti trovanţi sunt rezultatul modelãrii îndelungate exercitate de agenţii climatici externi (ploi, zãpezi, îngheţ-dezgheţ, vânt ş.a.). Geologii apreciazã cã vârsta acestor trovanţi este de circa 6 milioane de ani. Aceşti trovanţi se mai gãsesc în multe locuri din România (Chiojdu – judeţul Buzau, Costeşti – judeţul Vâlcea, Caşolţ – judeţul Sibiu, Domneşti – judeţul Bistriţa-Năsăud, Cliţ – judeţul Sălaj, Hăşdat – judeţul Hunedoara ş.a.).

Brâncoveanu, cel mai sărat lac din România (360-400 g/l), situat în oraşul Ocna Sibiului, judeţul Sibiu

Bucura, lac glaciar situat în masivul Retezat, cu cea mai mare suprafaţă din România (10,80 ha).  

Bucureşti, oraş cu rang de municipiu şi cu statut de unitate administrativă aparte (asemănător judeţului) şi capitala României, situată în partea de Sud-Sud Est a ţării, fiind primul oraş din România în care:

  • s-a introdus nomenclatura oficială a străzilor, în anul 1834;
  • s-a instalat sistemul modern de alimentare cu apă potabilă prin ţevi metalice (1844);
  • s-a introdus iluminatul public cu becuri electrice (1882);
  • s-a înfiinţat prima Şcoală Naţională de Medicină şi Farmacie (29 iul./10 aug. 1857);
  • se află cele mai multe biserici din România (270, din care 74 sunt declarate monumente istorice şi de arhitectură);
  • se află cel mai vechi “caravan serai” din România şi din Europa de Est, numit “Hanul lui Manuc”, construit în anii 1806-1808 de bogătaşul armean Emmanuel Marzaian, supranumit “Manuc-Bei”;
  • s-a produs cel mai mare incendiu de până acum din România, care, în zilele de 23-24 martie 1847, a mistuit 13 mahalale (cartiere – circa 1/5) din zona centrală a oraşului;
  • se află cea mai mare catedrală ortodoxă din România (Catedrala Mântuirii Neamului, cu dublu hram – “Înălţarea Domnului” şi “Sfântul Apostol Andrei”), cu o suprafaţă totală la interior de 38 000 m2, 120 m lungime, 70 m lăţime şi 120 m înălţime, din care 30 m este înălţimea crucii de deasupra turlei principale;
  • există cel mai mare edificiu din România, numit Casa Poporului, care găzduieşte Parlamentul României – edificiu extins pe o suprafaţă de 64 800 m2 (la nivelul solului), cu laturile de 270 m la faţadă şi 240 m lateral, 84 m înălţime şi o adâncime sub cota zero, care coboară până la 92 m, fiind pe locul 2 în lume, după clădirea Pentagonului din S.U.A., în ceea ce priveşte suprafaţa spaţiilor interioare, respectiv 265 000 m2 faţă de 604 000 m2;
  • se află cea mai veche cafenea din România (Capşa, 1852);
  • se află primul şi cel mai vechi Institut Naţional de Geriatrie si Gerontologie din România şi din lume, înfiinţat în anul 1952 din iniţiativa şi strădania doctorei Ana Aslan – primul institut de acest fel din lume, specializat în prevenţia factorilor de risc al persoanelor începând cu vârsta de 45 de ani, precum şi în tratamentul polipatologiei specifice persoanelor vârstnice;

Buhui, lac de acumulare în partea de Sud Vest a României, judeţul Caraş-Severin, realizat în anul 1884, cel mai vechi lac artificial din România. Supr.: 9,80 ha; volum: 500 000 m3.

Buzău, râul cu cea mai veche atestare documentară din România (13 apr. 372 d.Hr.).

C

Cajvana, oraş în judeţul Suceava, pe teritoriul caruiă se află un stejar multisecular (Quercus robur sau Quercus pedunculata) care, conform tradiţiei, datează din timpul domniei lui Ştefan cel Mare, respectiv din anul 1476, fiind cel mai bătrân stejar de pe teritoriul României (circa 546 de ani).

Callatis, Colonia ~ → municipiul Mangalia.

Canalul Dunăre – Marea Neagră, cel mai mare şi mai important canal navigabil din România, situat în partea de Sud Est a ţării, în provincia istorică Dobrogea, cu o lungime de 64,20 km, o lăţime de 110-140 m la suprafaţă şi 70 m la fund, o adâncime maximă de 8,50 m şi un pescaj admis de 5,50 m, inaugurat la 26 mai 1984.

Caraiman, vârf în masivul cu acelaşi nume din M-ţii Bucegi, pe care se află cea mai mare cruce monumentală, metalică, din România şi monumentul situat la cea mai înaltă altitudine din lume (2 291 m), intrat în Cartea Recordurilor (Guinness World Records – Book) la 15 febr. 2014.

Carpaţii Orientali prezintă pe latura lor internă (de Vest) cel mai lung lanţ de munţi vulcanici din Europa, care se succed de la Nord Vest către Sud Est: Oaş – Gutâi – Ţibleş – Căliman – Gurghiu – Harghita – Bodoc – Baraolt – Perşani (→ Munţii Carpaţi).

Cascada Cailor, cascada cu cea mai mare cădere a apei din România  (101 m).

Cazane, sector al Defileului Dunării la trecerea prin Carpaţi unde, în zona numită Cazanele Mici, pe malul românesc al Dunării se află “Monumentul Regelui dac Decebal” (87-106 d.Hr.), sculptat în stâncă (in situ), în perioada 1994-2004 de o echipă de alpinişti, pe cheltuiala istoricului şi omului de afaceri Iosif Constantin Drăgan, fiind cea mai mare lucrare sculpturală de acest fel din România şi din Europa, având 55 m înălţime, 25 m lăţime, 4,30 m lăţimea orbitelor ochilor, 7 m lungimea nasului, 4 m lăţimea nasului la bază şi circa 5 m lăţimea buzelor gurii.

Cârţa, comună în judeţul Sibiu în care se află o biserică reconstruită în perioada 1242-1250, în stitlul goticului timpuriu, de către călugării cistercieni, fiind cea mai veche biserică de acest fel din România (→ comuna Cârţa, jud. Sibiu).

Cenad, comună în partea de Vest a României, în judeţul Timiş, atestată documentar în secolul 10, cu numele Morisena, în care a fost înfiinţată (în jurul anului 1020), în cadrul unei mănăstiri ortodoxe cu hramul “Sfântul Ioan Botezătorul”, care data din anul 1002 (transformată ulterior într-o mănăstire catolică), prima Şcoală de pe teritoriul actual al României, cu limba de predare latina. La absolvire, elevii erau confirmaţi ca preoţi.

Cernavodă, oraş şi port fluvial situat în partea de Sud Est a României, judeţul Constanţa, pe malul drept al Dunării şi pe stânga Canalului Dunăre – Marea Neagră. Între oraşele Feteşti (jud. Ialomiţa) şi Cernavodă (jud. Constanţa), în perioada 9/21 oct.1890 şi 14/26 sept.1895, inginerul român Anghel Saligny a construit un complex de poduri feroviare peste braţul Borcea al Dunării, peste Balta Ialomiţei şi peste fluviul Dunărea, în lungime totală de 4 087,95 m, din care podul peste fluviul Dunărea, declarat azi monument istoric, măsoară 1 622 m (împreună cu rampele de acces), din care 750 m este lungimea podului care traversează albia fluviului, la înălţimea de 30 m, fiind cea mai mare realizare de acest fel din România şi una dintre cele mai mari şi mai importante construcţii de acest gen ale epocii.

Chicera sau Chiciura, cel mai înalt masiv deluros din România (1 218 m; alte surse menţionează 1 227 m), situat în Muscelele Argeşului.

Cisnădie, oraş în partea centrală a României, în provincia istorică Transilvania, în zona de Sud a judeţului Sibiu, în Depresiunea Sibiu, la 510 m altitudine, unde se afla biserica fortificatã, cu hramul „Sfântul Mihail”, situatã pe vârful unui deal împãdurit, numit în limba germanã Michelsberg (Muntele Sfântul Mihail), construitã din piatrã, în perioada 1162 (sau 1180) – 1223 şi menţionatã documentar, prima oarã, la 20 noiembrie 1223, fiind cea mai veche bisericã romanicã din România.

Ciugud, comună în judeţul Alba, în care se aflã unul dintre cele mai mari terenuri de golf din România şi unul dintre cele mai mari din Europa, inaugurat în aprilie 2018 (al doilea teren de golf dupã cel din satul Pianu de Jos, comuna Pianu, judeţul Alba), extins pe o suprafaţã de 58 ha, cu 18 parcursuri, în lungime totalã de 6 518 m (cel mai mare parcurs din Europa), dintre care parcursul 6 are lungimea de 735 m.

Clinceni, comunã în judeţul Ilfov, pe aeroportul cãreia a fost desfãşurat, la 27 mai 2013, cel mai mare drapel din lume, intrat la acea datã în Cartea Recordurilor/Guinness World Records – Book (→ comuna Clinceni).

Cojasca-Fântânele, comune situate în judeţul Constanţa, pe teritoriile cărora a fost înfiinţat, în perioada 1 iunie 2010 (prima turbină eoliană instalată) – 22 noiembrie 2012 (ultima turbină eoliană instalată), un parc eolian, extins pe o suprafaţă de 600 ha, în care sunt instalate 240 de turbine eoliene (Mori de vânt), cu o putere de 2,50 MW fiecare (adică 600 MW în total), fiind cel mai mare ansamblu eolian din Europa (→ comunele Cojasca şi Fântânele, judeţul Constanţa).

Colţii Grindului, cel mai adânc aven din România, cu adâncimea maximă de 769 m, aflat în M-ţii Piatra Craiului (Carpaţii Meridionali).

Cornereva, cea mai mare comună din România din punct de vedere al numărului de sate componente (este formată din 40 de sate), aflată în partea de Sud Vest a României, în judeţul Caraş-Severin.

Costeşti, comună în judeţul Vâlcea, în arealul căreia se află mănăstirea Bistriţa unde, la începutul secolului 16, a fost instalată prima tiparniţă din Ţara Românească, de cãtre ieromonahul Macarie, de sub teascurile căreia a apărut, la 10 noiembrie 1508, din iniţiativa domnului Radu cel Mare, ”Liturghierul” în limba slavonã, prima carte tipărită în Ţara Românească.

D

Delta Dunării, cea mai recentă (tânără) unitate de relief din România, formată în perioada Cuaternară, cu circa 2 milioane de ani în urmă. În Delta Dunării se află:
–       cea mai compactă suprafaţă stuficolă din România (240 000 ha);
–       cele mai întinse suprafeţe acoperite cu dune de nisip (circa 20 000 ha);
–       cea mai întinsă plajă de pe litoralul românesc al Mării Negre (30 km lungime; 1-2 km lăţime);
–       cea mai bogată şi mai variată faună ornitologică din România şi din Europa (peste 300 de specii).

Dobrogea, veche provincie istorică, situată în partea de Sud Est a României, mărginită de fluviul Dunărea la Vest şi Nord, de Marea Neagră la Est şi de graniţa cu Bulgaria la Sud, numită în Antichitate Scythia Minor. Scythia Minor este cea mai veche parte a teritoriului actual al României pe care Sfântul Apostol Andrei a aruncat (după anul 33 d.Hr.) “sămânţa” credinţei creştine, care a prins rădăcini adânci.

Dunărea, fluviu în Europa, al doilea ca lungime (2 860 km) şi debit după fluviul Volga, din care 1 075 km “udă” partea de Sud şi Sud Est a teritoriului României, de la Baziaş şi până la Sulina, fiind cel mai mare fluviu de pe teritoriul României.

F

Făgăraş, masiv muntos în Carpaţii Meridionali, traversat de Drumul Naţional de mare altitudine “Transfăgărăşan”, pe la cota maximă de 2 034 m, unde se află cel mai lung tunel auto din România (887,67 m lungime) şi tot în masivul Făgăraş  există vârful cel mai înalt din România (Moldoveanu, 2 544 m).

Feteşti, municipiu în partea de Sud Est a României, jud. Ialomiţa, port fluvial pe stânga Braţului Borcea al Dunării. Aici există un pod feroviar peste Braţul Borcea (920 m lungime), parte componentă a complexului de poduri feroviare construite în perioada 1890-1895 de inginerul român Anghel Saligny ( oraşul Cernavodă).

G

Gerlachovka, vârf situat în M-ţii Tatra Mare din Slovacia, cel mai înalt din întregul lanţ al M-ţilor Carpaţi (2 663 m altitudine).

Govora, mănăstire de călugăriţe situată în satul Govora, comuna Mihăeşti, judeţul Vâlcea, la 6 km Vest de oraşul Băile Govora, unde domnul Ţării Româneşti, Matei Basarab, a instalat, în anii 1640-1645, o tiparniţă, dãruitã de mitropolitul Petru Movilă de la Kiev. La această tiparniţă au fost tipărite primele legiuiri în limba românã (Pravila de la Govora, 1640 – cea mai veche culegere de legi din Ţara Românească – şi Îndreptarea legii, 1652), precum şi mai multe cărţi de slujbã în limba slavonă, între care se remarcã Psaltirea din anul 1637.

Groapa Ruginoasă, ravenă de mari dimensiuni (circa 600 m diametru, circa 100 m adâncime şi extinsă pe o suprafaţă de 20,40 ha), cea mai mare ravenă din România, situată în arealul oraşului Nucet, judeţul Bihor, în zona de Nord a M-ţilor Bihor (regiunea Padiş-Scărişoara), la 1 372 m alt.

H

Haţeg, oraş în partea central-vestică a României, în provincia istorică Transilvania, în jud. Hunedoara, în perimetrul căruia se află Geoparcul Dinozaurilor, Ţara Haţegului, înfiinţat în anul 2004 şi declarat (la 30 nov. 2004) arie protejată (Parc natural) de interes naţional, inclus (în anul 2005) în Reţeaua europeană a Geoparcurilor şi în Reţeaua globală a acestora, cu titlul Geoparcul Internaţional, Ţara Haţegului, aflat sub egida UNESCO, considerat (din anul 2015) sit UNESCO. Geoparcul a fost creat pentru conservarea patrimoniului geologic al României, precum şi pentru dezvoltarea cercetării acestui domeniu şi este administrat de Universitatea din Bucureşti, fiind singurul areal din România care face parte, ca membru, din Reţeaua europeană şi din Reţeaua globală a Geoparcurilor, şi singurul geoparc din lume administrat, cu un program special, de o Institutie de învăţământ superior, respectiv Universitatea din Bucureşti. 

Hodoş-Bodrog, cel mai vechi aşezământ monahal din România, situat în arealul satului Bodrogu Nou, comuna Felnac, jud. Arad, la 19 km Sud Vest de municipiul Arad, datând de la începutul mileniului 2 d.Hr. şi atestat documentar, prima oară, în anul 1177, într-o diplomă a regelui Bela III al Ungariei.

Horodiştea, sat în comuna Păltiniş, judeţul Botoşani, aflat la cea mai nordică latitudine a teritoriului României (48°15’06’’ latitudine nordică).

Huda lui Paparã, peşterã în partea de Vest a României, în arealul comunei Sãlciua de Jos, jud. Alba, în masivul Bedeleu din M-ţii Trascãu, la 697 m altitudine, pe versantul drept al Vãii râului Arieş. Peştera Huda lui Paparã prezintã mai multe aspecte, apreciate ca superlative: este peştera cea mai dificilã, cea mai denivelatã, cu cea mai înaltã galerie (120 m), cel mai lung curs de apã subteran şi cel mai bogat debit, cu cea mai mare colonie de lilieci din Europa (circa 84 000 de exemplare, care aparţin la 9 specii) şi cel mai mare depozit de chiropteit (excremente de la lilieci).

I

Iaşi, municipiu în extremitatea de Est a României, reşedinţa judeţului Iaşi, în care a fost înfiinţată prima Şcoală superioară din România (în anul 1640), cu numele Academia Vasiliană, şi prima Universitate din România, inaugurată la 26 oct.1860, numită azi Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”. Tot la Iaşi, la 1/13 febr. 1847 a fost inaugurată prima clădire din România, destinată artei teatrale, cu toate că prima reprezentaţie teatrală în limba română avusese loc la 27 dec. 1816, din initiaţiva lui Gheorghe Asachi, şi tot la Iaşi a fost înfiinţat (în anul 1875) primul Observator astronomic din România, de către astronomul Constantin Căpităneanu.

Iezerul Latoriţei, lac glaciar situat pe versantul de Vest al masivului Latoriţa din M-ţii Lotru, în cadrul comunei Malaia, judeţul Vâlcea, aflat la cea mai mică altitudine din ţară din punct de vedere al originii sale glaciare. Suprafaţa: 0,80 ha; adâncimea maximă: 1,50 m.

Ilfov, cel mai mic judeţ din România, ca suprafaţă  (1 538 km2).

Ion Sion, fostă localitate în judeţul Brăila (desfiinţată în anul 1960), în care la 10 aug. 1951 s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură din România (44,5 grade Celsius), fiind temperatura maximă absolută de până acum.

Izvorul Tăuşoarelor, peşteră situată în M-ţii Rodnei (Carpaţii Orientali), la 950 m alt., fiind cea mai adâncă peşteră din România (-461 m).

J

Jina, comună în judeţul Sibiu, formată dintr-un singur sat, fiind comuna cu cea mai mare suprafaţă dintre toate comunele României (318,68 km2).

L

Lacul Mare, lac în arealul oraşului Oraviţa, judeţul Caraş-Severin, finalizat în anul 1726 (8,80 ha; volum: 11 000 m3), cel mai vechi lac antropic de pe teritoriul României.

Lipova, primul oraş din România în care au fost folosite tramvaiele cu cai ca mijloc de transport în comun al oamenilor (1860).

Letea, cel mai mare grind fluvio-maritim din România (17 000 ha).

Linia de cale ferată Bucureşti – Ploieşti – Câmpina – Sinaia – Buşteni – Predeal – Timişu de Jos – Braşov, inaugurată la 10 iunie 1879 şi electrificată în anii 1965-1966, este prima linie de cale ferată electrificată din România.

M

Mangalia, municipiu în extremitatea de Sud Est a României, situat pe ţărmul Mării Negre, întemeiat de coloniştii dorieni din Heraclea Pontica (azi oraşul Ereğli din Turcia), la sfârşitul secolului 6 î.Hr., cu numele Colonia Callatis, fiind cel mai vechi oraş din România. Geamia “Ismihan Sultan” din Mangalia, construită în anul 1575 de Ismihan Sultan, fiica sultanului Selim II, este cel mai vachi lăcaş de cult musulman din România.

Măcin, masiv muntos de vârstă hercinică, situat în zona de Nord Vest a Dobrogei, fiind cea mai veche unitate de relief din România, datând de acum circa 420 de milioane de ani în urmă şi, totodată, cei mai scunzi munţi din ţară (467 m alt., vârful Ţuţuiatu sau Greci).

Mânzăleşti, cea mai lungă peşteră de sare din România (3 234 m), formată în masivul de sare de pe platoul Meledic din comuna Mânzăleşti, jud. Buzău (→ Peştera Mânzăleşti).

Mercheaşa, sat în comuna Homorod, jud. Braşov,, menţionat documentar, prima oară, în anul 1448, în care se află un gorun/specie de stejar (Quercus petraea), înalt de 21,30 m şi cu circumferinţa trunchiului de 9,30 m, a cărui vârstă depăşeşte 900 de ani, fiind cel mai bătrân arbore de pe teritoriul României

Moldoveanu, cel mai înalt vârf din Carpaţii româneşti şi din M-ţii Făgăraş (2 544 m alt.).

Mureş, cel mai lung râu din România: 803 km din care 761 km pe teritoriul României şi 42 km pe teritoriul Ungariei.

N

Negovanu, lac de acumulare situat în M-ţii Cindrel, în arealul comunei Sadu, jud. Sibiu, creat în urma barajului “Gâtul berbecului”, construit în anii 1949-1956, acesta fiind primul baraj arcuit din România, construit (sub forma unui arc de cerc) din beton armat, în vreme ce hidrocentrala electrică Sadu I, intrată în funcţiune la 16 dec. 1896, este cea mai veche din România, aflându-se încă în funcţiune.

O

Ocna Sibiului, oraş în jud. Sibiu, în arealul căruia există cele mai sărate lacuri din România şi din Europa.

Ocnele Mari, oraş în jud. Vâlcea în care există cea mai veche (atestată documentar în anul 1247) şi cea mai mare mină de sare din România, cu o suprafaţă de circa 2 ha şi galerii care însumează peste 13 km.

Omu, cabană situată în M-ţii Bucegi, fiind cea mai veche cabană din ţară (inaugurată la 3 sept. 1888) şi cabana aflată la cea mai mare altitudine din România (2 505 m).

Oraviţa, oraş în jud. Caraş-Severin, situat pe cea mai veche linie de cale ferată din România, construită între Oraviţa şi Baziaş, în perioada 1847 şi 1854, şi în care se află cea mai veche staţie de cale ferată din România, inaugurată la 20 aug. 1854 pentru transportul mărfurilor şi la 1 nov. 1856 pentru călători. La Oraviţa mai există:
– Farmacia-muzeu “Knoblauch”, inaugurată la 19 oct. 1796, cea mai veche farmacie din România;
– al doilea cel mai vechi teatru din România, inaugurat la 8 oct. 1817, după teatrul din Timişoara (1753);
– cel mai vechi lac antropic din România (1726).

Ostrov, schit de călugăriţe, situat în arealul oraşului Călimăneşti, judeţul Vâlcea, pe o insulă din mijlocul râului Olt, fiind primul aşezământ monahal din Ţara Românească întemeiat pentru măicuţe. La acest schit s-au călugărit doamna Despina (după moartea domnului Ţării Româneşti, Neagoe Basarab, la 15 septembie 1521), cu numele Platonida, şi mama voievodului Mihai Viteazul, cu numele Teofana.

Otopeni, oraş în partea de Sud-Sud Est a României, în judeţul Ilfov, la 15 km Nord de capitala ţării, Bucureşti, în care se află aeroportul “Henri Coandă”, cel mai mare din România, construit în anii 1966-1970 (inaugurat la 8 apr. 1970) şi numit iniţial Aeroportul Internaţional Bucureşti-Otopeni;

P

Pâncota, oraş în extremitatea de Vest a României, în jud. Arad, situat pe linia de cale feratã Arad-Podgoria – Ghioroc – Şiria – Mâsca – Pâncota, construitã în perioada 11 dec. 1905-10 nov. 1906 şi inauguratã la 30 nov. 1906. În perioada 16 ian. 1911 – 4 apr. 1913, aceastã linie de cale feratã cu ecartament îngust a fost electrificatã, fiind prima, singura şi cea mai veche linie de cale feratã din România pe care au circulat trenurile cu locomotive electrice, pânã la 1 ian. 1983 când trenurile au fost înlocuite cu tramvaie urbane, iar din 1991 serviciile de transport cu tramvaie urbane au fost înlocuite cu autobuze.

Petrila, oraş în partea central-vesticã a României, în extremitatea de Sud Est a jud. Hunedoara, în arealul cãruia se aflã mina Lonea, cea mai întinsã (cu galerii care însumeazã circa 60 km) şi cea mai adâncã minã din România şi din Europa (sub 1 000 m).

Peştera Vântului, cea mai lungă peşteră din România, ale căror galerii însumează 52 km.

Pianu de Jos, sat în comuna Pianu, jud. Alba, în care se aflã primul şi cel mai mare teren de golf din România şi unul dintre cele mai mari din Europa, inaugurat în anul 1995, cu 18 cupe (gâuri), extins pe 70 ha (→ com. Pianu, jud. Alba).

Porţile de Fier I, cel mai mare lac de acumulare de pe teritoriul României (130 km lungime; 5 km lăţime; suprafaţa: 100 km2; volum: 2,1 miliarde m3) (Defileul Porţile de Fier).

Predeal, oraş şi staţiune climatericã situat în partea centralã a României, în zona de Sud Est a judeţului Braşov, în provincia istoricã Muntenia, la graniţa cu provincia istoricã Transilvania, la poalele masivelor muntoase Postãvaru, Piatra Mare, Baiu şi Bucegi, la 1 030-1 107 m altitudine, fiind oraşul aflat la cea mai mare altitudine din România. Din 1852 şi pânã la 1 decembrie 1918, Predeal a fost punctul de frontierã şi de vamã al Regatului României cu Imperiul Austro-Ungar.

R

Razim, cel mai mare complex lagunar din România, situat în partea de Nord Est a Dobrogei, pe ţărmul Mării Negre, alcătuit din lacurile Razim propriu-zis (415,00 km2), Goloviţa (119,00 km2), Sinoie (171,50 km2), Zmeica (54,60 km2) ş.a. (107,90 km2), a cărui suprafaţă totală însumează 868 km2.

Rădăuţi, municipiu în judeţul Suceava unde există cea mai veche herghelie de pe teritoriul României, înfiinţată în anul 1789 de către Imperiul Habsburgic pentru creşterea cailor de rasă, necesari armatei imperiale austriece (→ municipiul Rădăuţi, judeţul Suceava).

Râfov, comună în judeţul Prahova, în Câmpia Ploieştiului, pe teritoriul căreia, în martie 1857, a fost pusă în funcţiune prima rafinărie de ţiţei din România şi printre primele din lume, cu o capacitate de rafinare de 2 700 tone pe an, concepută de Alexe Marin, Theodor Mehedinţeanu şi Adolf Steege pe baza unor instalaţii germane aduse de la Hamburg. Prin rafinarea ţiţeiului se obţinea, printre altele, şi petrolul lampant, folosit la iluminatul oraşului Bucureşti.

Rimetea, comună în judeţul Alba în care se află cea mai veche moară de cereale acţionată hidraulic din România (1752).

S

Săcărâmb, sat în comuna Certeju de Sus, judeţul Hunedoara, atestat documentar în anul 1465, în care a fost înfiinţată (în anul 1835) prima Facultate cu profil minier din România şi din Europa din iniţiativa şi prin strădania lui Joseph Frauzenau.

Săpânţa, comună în judţul Maramureş, în arealul căreia se află Mănăstirea Săpânţa, cu biserica din lemn cu hramul “Sfântul Arhanghel Mihail”, cu cea mai înaltă turlă de lemn din România şi din Europa (78 m înălţime), inclusă la 14 iunie 2019 în Cartea Recordurilor (Guinness World Records – Book). Totodata, la Săpânţa se află Cimitirul Vesel, unic în România (→ comuna Săpânţa).

Sânnicolau Mare, oraş în jud. Timiş, fiind oraşul situat în punctul cel mai de Vest al României (20°37’46’’, longitudine vestică). Punctul extrem vestic al teritoriului României se află în com. Beba Veche, jud. Arad (20°15’44” longitudine vestică).

Scărişoara, peşteră situată în partea de Est-Nord Est a M-ţilor Bihor (M-ţii Apuseni), la 1 165 m alt., în care se află cel mai vechi (peste 3000 de ani) şi cel mai mare gheţar de tip static din România, cu o supr. de 5 500 m2, o grosime de 20 m şi un volum de circa 70 000 m3.

Semenic, masiv muntos în partea de Sud Vest a României, în M-ţii Banatului (Carpaţii Occidentali), cu aspect de horst, extins pe teritoriul judeţului Caraş-Severin. De sub vârful Semenic (1 446 m altitudine), de la 1 410 m altitudine, şi până la Văliug – Casa Baraj Ponton a fost realizată, în anul 2021, pe traseul unui drum forestier, cea mai lungă pârtie de schi din România (5,6 km), de dificultate medie, dată în folosinţă la sfârşitul anului 2021 şi inaugurată la 24 ianuarie 2022 (→ M-ţii Semenic şi comuna Văliug).

Sibiu, municipiu în partea centrală a României, reşedinţa jud. Sibiu, în care se află o Catedrală evanghelică a cărui orgă are 78 de registre şi 6 300 de tuburi, fiind cea mai mare orgă din România şi din partea de Sud Est a Europei.

Sinaia, oraş în partea central-sudică a României, în zona de Nord Vest a jud. Prahova, în care există cel mai vechi Muzeu de artă religioasă din România, inaugurat în anul 1895, în cadrul Mănăstirii Sinaia.

Slănic-Moldova, fostul cazino, construit în anii 1892-1894, în stil Art Nouveau, cu influenţe neorenascentiste, după planurile arhitecţilor George Sterian şi H. Rick, restaurat în anii 1986-1989 şi 1994-1995, declarat monument istoric şi de arhitectură, în prezent cu o situaţie juridică incertă, este cel mai vechi cazinou din România şi al cincilea din Europa, după cele din Venezia/Italia (1638), Spa/Belgia (1763), Baden-Baden/Germania (1820) şi Monte Carlo (1863).

Sulina, oraş în extremitatea de Sud Est a României, în zona de Nord Est a Dobrogei, în Delta Dunării, la gura de vărsare a canalului Sulina al Dunării în Marea Neagră, la 3,50 m alt. Sulina este oraşul situat la cea mai joasă altitudine din România şi la cel mai estic punct al teritoriului României, marcat de meridianul de 29°41’24’’ longitudine estică.

Ş

Şimleu Silvaniei, oraş în jud. Salaj, în care există o sinagogă datând din anul 1876, transformată, în anul 2005, în Muzeul Holocaustului – primul muzeu de acest fel din România.

T

Tălăşman, Gara ~, Tunelul ~  → Bereşti.

Tărtăria, sat în com. Săliştea, jud. Alba, în arealul căruia au fost descoperite (în anul 1961) trei tăbliţe din lut pe care există câteva semne pictografice şi ideografice, care reprezintă texte foarte vechi, datate din perioada 5370-5140 î.Hr., cu ajutorul carbonului radioactiv, acestea depăşind vechimea tăbliţelor sumeriene cu 1870 de ani, care sunt datate din intervalul 3500-3300 î.Hr. În acest context, tăbliţele de la Tărtăria sunt considerate ca purtătoare ale celei mai vechi scrieri din lume, descoperite până în prezent.

Târgu Ocana, biserica “Buna Vestire” a fostei mănăstiri Răducanu este singura biserică din România care are pisania cu text în limba franceză, datând din anul 1762.

Teliu, comună în judeţul Braşov, pe teritoriul căreia există cel mai lung tunel feroviar din România (4 370 m), construit în anii 1924-1929 ( comuna Teliu şi oraşul Întorsura Buzăului).

Terca, sat în comuna Lopătari, judeţul Buzău, pe teritoriul căruia se află Rezervaţia geologică “Focul Viu”, unică în Europa.

Timiş, cel mai mare judeţ, ca suprafaţă, din România (8 697 km2).

Timişoara, municipiu în partea de Sud Vest a României, reşedinţa jud. Timiş, în care a fost înfiinţată prima şi cea mai veche trupă de teatru din România (1753), cu stagiune teatrală permanentă, fiind al treia din Europa după cele din Viena şi Budapesta;
– primul oraş din România care a folosit lămpile cu petrol lampant pentru iluminatul public (1760);
– primul oraş din România care a folosit gazul aerian (gaz fluid) ca mijloc penrtu iluminatul public;
– primul oraş din România în care a fost inaugurată o linie de telegraf (1852) între Viena, Timişoara şi Sibiu.

Tismana, mănăstire de călugăriţe, situată la 5 km Nord de oraşul Tismana, întemeiată în perioada 1375-1378 de călugărul grec Nicodim, venit în Ţara Românească, probabil în anul 1359, de la mănăstirea Hilandar de pe Muntele Athos, reprezintă cel mai vechi aşezământ monahal din Ţara Românească şi al doilea din România după mănăstirea Hodoş-Bodrog din satul Bodrogu Nou, com. Felnac, jud. Arad.

Topolog, cel mai lung viaduct feroviar din România (1 440 m), cu o înalţime de 48 m, situat pe linia de cale ferată Râmnicu Vâlcea – Sâmnic – Schitu-Matei (comuna Ciofrângeni) – Tutana (comuna Bãiculeşti) – Vâlcelele (comuna Merişani) – Piteşti (→ comuna Ciofrângeni, judeţul Argeş).

Turceni, oraş în partea de Sud Vest a României, în extremitatea de Sud Vest a judeţului Gorj, în care se află cea mai mare termocentrală din România, construită în perioada 1972-1982, cu 7 grupuri energetice de câte 330 MW putere instalată fiecare (în total 2 310 MW) – cea mai mare din România şi una dintre cele mai mari din Europa, şi o fabrică de gips-carton, inaugurată în octombrie 2015 – cea mai mare din România.

U

Urdele, pas (trecătoare) de înălţime în partea de Est a M-ţilor Parâng, prin care trece şoseaua Transalpină, pe la poalele vârfului Urdele (2 228 m alt.), aflată la cea mai înaltă altitudine din România (2 145 m).

Ursucel mai semnificativ lac heliotermic din România, situat în oraşul Sovata, jud. Mureş, în care, pe timpul verii, temperatura apei variază diferit de la suprafaţă către adâncime; astfel, temperatura apei la suprafaţă este de circa 20 de grade Celsius, la adâncimea de un metru este de 30-40 grade Celsius, iar la 1,50 m adâncime are între 40 si 60 de grade Celsius.

V

Vidra, lac de acumulare costruit pe cursul superior al râului Lotru (în anii 1970–1973) ale cărui ape pun în mişcare turbinele hidrocentralei Ciunget (519,3 MW) – cea mai mare hidrocentrală din România de pe râurile interioare.

Vişeu de Sus, oraş în jud. Maramureş cu cea mai mare suprafaţă din România (443 km2).

Vântului, Peştera ~ → Peştera Vântului (cea mai lungă peşteră din România, 52 km).

Vodiţa, mãnãstire de cãlugãri situatã în partea de Sud Vest a României, pe malul stâng al fluviului Dunãrea, la 18 km Vest de municipiul Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, fiind cea mai veche ctitorie voievodalã de pe teritoriul actual al României, înfiinţatã în anii 1370-1372 de cãlugãrul Nicodim (venit de la o mănăstire de pe Muntele Athos şi stabilit în Ţara Româneascã în timpul domniei lui Vladislav I/Vlaicu – 1364-1377) cu sprijinul material al domnului Vladislav I (Vlaicu Vodã) care, de altfel, a fãcut şi nenumãrate danii acestei mãnãstiri.

Voroneţ, mănăstire de călugăriţe, situată în comuna Voroneţ, judeţul Suceava, cu o biserică de mari dimensiuni (29,50 m lungime, fără pridvor, 7,70 m lãţime în naos şi 10,50 m lăţime în zona absidelor), cu hramul “Sfântul Gheorghe”, ctitorie a lui Ştefan cel Mare (domn al Moldovei în perioada 1457-1504) la îndemnul sihastrului Daniil (sfetnicul său). Ziditã din piatrã brutã, în stil moldovenesc de epocă, biserica a fost construitã foarte repede, respectiv între 26 mai şi 14 septembrie 1488 (adicã în 112 zile sau mai bine-zis în 3 luni şi 20 de zile) şi sfinţită în ziua Înălţării Sfintei Cruci, fiind edificiul religios realizat în cel mai scurt timp ( capitolul Mănăstiri, litera V).

Z

Zănoaga, lac glaciar în M-ţii Retezat, cel mai adânc lac de acest fel din România (29 m).

Zimniceaoraş în extremitatea de Sud a României, considerat punctul cel mai de Sud al teritoriului României (43°37ʹ07ʺ latitudine nordică).