Buzău

Versiunea în limba engleză (English version)

Date generale

Judeţul Buzău se află în partea central-estică a României, în SE Carpaţilor Orientali, axat pe cursul superior şi mijlociu al râului Buzău, între 44°44′ şi 45°49′ latitudine N şi între 26°04′ şi 27°26′ longitudine E, între jud. Vrancea (N şi NE), Brăila (E şi SE), Ialomiţa (S), Prahova (SV şi V), Braşov (NV) şi Covasna (NV). Supr.: 6 103 km2 (2,56% din supr. ţării). Populaţia (1 ian. 2019): 465 901 loc. (2,10% din populaţia ţării), din care 227 454 de sex masc. (48,82%) şi 238 447 fem. (51,18%). Populaţia urbană: 197 556 loc. (42,40%); rurală: 268 345 loc. (57,60%). Densitatea: 76,3 loc./km2. Structura populaţiei pe naţionalităţi (la recensământul din 20-31 oct. 2011): 90,7% români, 4,5% rromi şi restul alte minorităţi (maghiari, germani, italieni, turci ş.a.). Reşed.: municipiul BuzăuOraşeNehoiuPătârlagele, Pogoanele, Râmnicu Sărat (municipiu). Comune: 82. Sate: 477 (din care 22 aparţin oraşelor). Localit. componente ale oraşelor: 2.

Relieful

Relieful este reprezentat prin trei trepte majore (munţi 19%, dealuri subcarpatice 31%, câmpii 50%) care coboară de la NV către SE. Treapta înaltă cuprinde M-ţii Buzăului, constituiţi din cinci masive  (Penteleu,  sub  forma  unei piramide, înalt de 1 772 m – alt. max. a jud. Buzău, Siriu 1 657 m, Podu Calului 1 439 m, Monteoru 1 344 m şi Ivăneţu 1 191 m), şi prelungirile de SV ale M-ţilor Vrancea,  iar  cea  mijlocie  include Subcarpaţii Buzăului, formaţi dintr-un ansamblu de culmi deluroase (Cornăţel, Blidişel, Ciolanu, Istriţa, Dâlma, Bocu, Pâclele ş.a.) separate de depresiuni subcarpatice (Nehoiu, Siriu, Chiojdu, Pătârlagele, Sibiciu, Nişcov, Lopătari, Cislău, Pârscov ş.a.) şi o mică porţiune din Subcarpaţii Vrancei (Dealurile Bisoca, Blăjani, Buda). Caracteristicile pr. ale Dealurilor  Pâclelor,  axate  pe  un anticlinal, cu înălţimi ce variază între 300 şi 550 m, sunt degradările de teren, care au dat naştere la aşa-numitele „badlands” (pământuri rele), şi prezenţa vulcanilor noroioşi. Zona de câmpie, extinsă în jumătatea SE a jud., este alcătuită  din  patru  subunităţi  pr. (Câmpiile Sărata, Bărăganul Ialomiţei sau Câmpia Bărăganului de Mijloc, Buzău-Călmăţui şi Câmpia Râmnicului) care aparţin Câmpiei Române. Trecerea de la zona subcarpatică la cea de câmpie se face prin intermediul a două glacisuri (Glacisul Istriţei şi Glacisul Râmnicului) cu altitudini de c. 250 m.

Clima

Clima are un caracter temperat-continental, cu nuanţe locale determinate de formele de relief. În sectorul montan, temp. medii multianuale oscilează între 4 şi 6°C, în cel deluros variază între 8 şi 10°C, iar în cel de câmpie sunt în jur de 10,5°C. Mediile termice ale lunii cele mai calde (iul.) depăşesc 22°C în câmpie şi coboară sub 10°C pe culmile montane înalte, iar temp. medii ale lunii cele mai reci (ian.) ating –2,4°C în zona de câmpie şi –8,0°C pe crestele munţilor. Temp. max. absolută (41,5°C) s-a înregistrat la staţia meteorologică Ruşeţu, în data de 11 aug. 1951, iar temp. minimă absolută a atins valoarea de –30,7°C la staţia meteorologică Istriţa de Jos, în data de 9 ian. 1938. Cantităţile medii anuale de precipitaţii variază între 500 mm în câmpie, 600–700 mm în zona dealurilor subcarpatice şi peste 1 200 mm pe culmile montane înalte. Vânturile predominante bat dinspre NE, cu o frecvenţă de 25,4% pe an, urmate de cele dinspre SV (11,8%) şi NV (9,3%). Culmile montane înalte sunt biciuite mai frecvent de vânturile ce bat din sectorul vestic. În sezonul rece al anului, zona de câmpie şi poalele subcarpaţilor sunt adeseori invadate de masele de aer rece provenite din aria anticiclonului siberian, cunoscute sub numele de Crivăţ (vânt puternic care bate în rafale, spulberând sau viscolind zăpada). O caracteristică locală o reprezintă prezenţa föhn-ului în zona dealurilor Istriţa, Ciolanu, Dâlma (sau Botanu) ş.a., care favorizează dezvoltarea unor specii termofile. Vitezele medii anuale ale vânturilor oscilează între 1,4 m/s în zona de câmpie şi între 2,0 şi 6,0 m/s pe culmile montane.

Reţeaua  hidrografică

Reţeaua  hidrografică  este  reprezentată, în principal, de cursul superior şi mijlociu al râului Buzău, care străbate jud. pe o lungime de 175 km, pe direcţie NV-SE, colectând majoritatea râurilor mai mici, printre care: Caşoca, Bâsca Mică, Sibiciu, Bălăneasa, Băligoasa, Slănic, Câlnău ş.a., pe stânga, şi Siriu, Nehoiu, Bâsca Chiojdului, Nişcov ş.a., pe dreapta. Terit. jud. Buzău mai este drenat şi de cursurile superioare ale râurilor Râmnic (în NE), Călmăţui (în SE) şi Sărata (în SV). Lacurile existente în arealul jud. Buzău sunt numeroase şi variate ca origine şi mărime: Lacul Vulturilor (de origine periglaciară), lacurile Joseni, Policiori, Odăile, Mlăjet ş.a. (formate între valurile de alunecare), Lacul Tâlharilor de pe Valea Hânsar (de baraj natural), lacurile de la Meledic (carstosaline), Costeiu, Amara, Balta Albă ş.a. (limane fluviatile), Lacul Siriu de pe valea superioară a Buzăului (lac artificial) ş.a. Vegetaţia naturală este marcată de o mare diversitate. Culmile înalte ale masivelor Penteleu, Siriu, Vrancea, Podu Calului (la peste 1 450–1 550 m alt.) sunt acoperite de pajişti secundare, alcătuite din iarba stâncilor (Agrostis rupestris), păiuş (Festuca rubra), ţăpoşică (Nardus  stricta), stirigoaia (Veratrum album), hiruşor (Poa anua) ş.a., şi tufişuri de jneapăn (Pinus mugo), smirdar (Rhododendron kotschyi), ienupăr (Juniperus sibirica), afin (Vaccinium myrtillus) ş.a. Etajul pădurilor de molid, care alternează uneori cu pajiştile secundare, este bine reprezentat doar în masivele Penteleu, Siriu şi Vrancea, la altitudini cuprinse între 1 350 m şi 1 600 m. Cel mai bine dezvoltat este etajul pădurilor de foioase, extins între 1 500 şi 300 m alt., format din păduri de gorun (Quercus petraea) în amestec cu carpen (Carpinus betulus) şi fag (Fagus sylvatica). Pădurile amestecate de fag, brad şi molid sunt mai compacte la alt. de peste 1 000 m. Zona silvostepei, extinsă între 130 şi 300 m alt., ocupă aproape jumătate din supr. jud. Buzău. În prezent, vegetaţia naturală din stepă şi silvostepă a fost în cea mai mare parte înlocuită prin culturi. Vegetaţie ierboasă de silvostepă se mai întâlneşte pe marginea exterioară a dealurilor subcarpatice (în zona Berca–Policiori–Aldeni), fiind reprezentată îndeosebi de păiuş (Festuca valesiaca), bărboasă (Botriochloa ischaemum), negară (Stipa capillata), colilie (Stipa lessingiana) şi pir crestat (Agropyron cristatum), ruscuţă de primăvară (Adonis vernalis) ş.a. Pâlcuri de stejar pufos (Quercus pubescens) se întâlnesc, dispersat, în tot arealul subcarpatic, pe versanţii însoriţi şi bine drenaţi. În câmpie se mai păstrează câteva pâlcuri de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora), iar în zona de obârşie a Călmăţuiului (lângă municipiul Buzău), există două păduri de stejar brumăriu în amestec cu frasin cu frunză îngustă (Fraxinus angustifolia) şi frasin pufos (Fraxinus pallisae).

Fauna

Fauna, asemenea vegetaţiei, are o distribuţie altitudinală, fiind alcătuită dintr-o mare varietate de specii. Pădurile de munte şi din Subcarpaţi adăpostesc o bogată şi variată lume animală (cerbi, căprioare, mistreţi, urşi, râşi, jderi, veveriţe, lupi, vulpi, coioţi/ pătrunşi aici la începutul mileniul 3, cocoşi de munte, ierunci, mierle, sturzi, ciocănitori, iepuri, şoareci, şerpi, şopârle, salamandre). În marginea externă a Subcarpaţilor şi în zona de stepă şi silvostepă trăiesc nenumărate rozătoare (şoareci de câmp, popândăi, iepurele de câmp, dihor etc.), păsări (prepeliţa, potârnichea, graurul, ciocârlia de Bărăgan, prigoria, dumbrăveanca, uliul, cioara etc.), insecte (lăcuste, cosaşi, greieri, păianjeni) etc. Apele râurilor sunt bogate în păstrăvi (în zona de munte), clean, biban, lipan, somn ş.a.

Resursele naturale

Păduri (163 904 ha, 2008), zăcăminte de petrol (Berca, Arbănaşi, Tisău, Plopeasa, Scorţoasa, Beceni, Scutelnici ş.a.), de gaze naturale (Tisău, Boldu, Roşioru, Padina, Ghergheasa ş.a.) şi de lignit (Ojasca); diatomit (Pătârlagele), chihlimbar (perimetrul Mlăjet–Sibiciu–Colţi–Bozioru), argilă de calitate superioară (Simileasca, Sătuc, Râmnicu Sărat), sare (Mânzăleşti, Bisoca, Brătileşti), gresie de Tarcău şi gresie de Kliwa, nisipuri cuarţoase (Crivineni), calcar (Dealul Istriţa, Vipereşti, Ciuta, Măgura), gips etc. O bogăţie aparte o reprezintă apele minerale sulfuroase, feruginoase, clorosodice (Sărata-Monteoru, Fişici, Nehoiu, Siriu ş.a.) şi nămolul sapropelic, cu valoare terapeutică, de la Balta Albă.

Istoric

Mărturii ale vieţii materiale (unelte şi arme din piatră sau os – topoare, măciuci de luptă, vârfuri din silex etc. –, produse ceramice variate – ceşti, căni, castroane etc.), scoase la iveală prin săpăturile arheologice de la Aldeni, Sudiţi ş.a., atestă prezenţa omului în această zonă încă din Neolitic (milen. 4 î.Hr.). Epoca bronzului (milen. 2 î.Hr.) este ilustrată în mod special de cultura Monteoru (descoperiri la Sărata-Monteoru, Aldeni, Merei, Cernăteşti, Săpoca, Smeeni ş.a.), care indică un habitat dezvoltat al omului primitiv, mai ales în arealul subcarpatic, produs al celui mai puternic grup nord-tracic. Urme ale civilizaţiei geto-dace au fost indentificate în arealul localit. Cârlomăneşti (sec. 2–1 î.Hr.) şi Gherăseni (sec. 4), iar castrul de la Pietroasele este o mărturie a stăpânirii romane a acestor locuri. Începând cu sec. 3 şi până prin sec. 7, numeroasa populaţie daco-getică existentă în această regiune a suferit de pe urma frecventelor penetraţii ale diferitelor popoare migratoare, fără a fi însă dislocată. Invazia şi trecerea goţilor prin aceste părţi este dovedită de faimosul tezaur din aur, numit „Cloşca cu puii de aur”, în greutate de 19 kg, compus din 12 piese (iniţial au fost 22), între care o tavă mare, mai multe vase, fibule în formă de vultur, încrustate cu pietre preţioase, colane din aur, îngropat la Pietroasele de regele vizigot Athanaric, în anul 375, şi descoperit în 1837. Descoperirile de la Cândeşti şi Sărata-Monteoru atestă că populaţia autohtonă s-a menţinut şi după marea năvălire a hunilor din sec. 4–5. Continuitatea de locuire în vetrele străbune mai este dovedită şi de vestigiile arheologice descoperite la Budureasa (sec. 6), Sărata-Monteoru (sec. 6–7), Pruneni şi Blăjani (sec. 6–10) ş.a. Prezenţa unor aşezări omeneşti bine închegate în sec. 13–15, dar cu existenţă anterioară, începe să fie menţionată în documente: Buzău, atestat iniţial în anul 372, apoi în 1234, Colţi în 1277, Pănătău, 1415, Chiojdu, 1418, Râmnicu Sărat în 1439, Cozieni, 1525, Beceni, 1526, Cernăteşti, 1535, Blăjani, 1545, Odăile în 1545, Lopătari în 1579 ş.a. O serie de materiale cartografice din sec. 16–18 confirmă existenţa în aceste locuri a mai multor localităţi, drumuri comerciale, denumiri de munţi, ape etc. Astfel, pe harta lui N. Germanus (1507), aşezarea Buzău este înscrisă cu numele Boza, pe hărţile atlasului lui Mercator (1595) Râmnicu Sărat apare cu numele Rebnick, iar pe o hartă militară din 1595 este consemnat Pasul Buzăului ca loc de bătălie. Pe harta Stolnicului Constantin Cantacuzino din anul 1700 este redată, pentru prima oară, împărţirea ad-tivă a Ţării Româneşti în 17 judeţe, între care sunt consemnate şi judeţele Buzău, Râmnic şi Saac (sau Săcueni) ale căror teritorii se încadrează, în cea mai mare parte, în supr. actualului judeţ Buzău. Pe aceeaşi hartă mai erau trecute 72 de localit. (între care două târguri, câteva lacuri, câţiva vulcani noroioşi şi unele bogăţii (sare, sulf ş.a.). După 1 ian. 1845, când a fost desfiinţat jud. Saac şi înglobat în cea mai mare parte la jud. Buzău, acesta s-a extins spre V şi N evoluând între aceste limite, cu unele modificări de la sf. sec. 19, până în 1950, când regimul comunist a adoptat o nouă împărţire ad-tiv-teritorială, după model sovietic, jud. Buzău devenind una dintre cele 28 de regiuni ale ţării. În 1952 au avut loc unele modificări ale împărţirii ad-tiv-teritoriale din 1950, jud. Buzău fiind încadrat în cea mai mare parte în regiunea Ploieşti. Prin noua împărţire ad-tiv-teritorială din 17 febr. 1968, a fost reînfiinţat jud. Buzău, iar oraşul de reşedinţă (Buzău) a fost trecut în categoria municipiilor.

Economia

Economia jud. Buzău are un caracter complex şi dinamic, cu un profil industrial-agrar.

Industria

Industria reprezintă ramura principală a economiei jud. Buzău, fiind concentrată în cea mai mare parte în municipiile Buzău şi Râmnicu Sărat. Structura producţiei globale industriale scoate în evidenţă, ca primă ramură, ind. constr. de maşini şi de prelucr. a metalelor (cu unităţi la Buzău şi Râmnicu Sărat) în cadrul căreia se produc utilaje tehnologice pentru ind. metalurgică, petrolieră şi chimică, subansamble pentru tractoare, materiale feroviare (schimbători cu ace flexibile, trifoane pentru fixarea şinelor de cale ferată), garnituri de frână şi etanşare, rezervoare, cisterne şi containere metalice, instalaţii de filtrare, diverse bunuri metalice de larg consum (maşini de gătit, sobe de încălzit, vermorele, extinctoare pentru incendii, fiare de călcat etc.). Alte ramuri, cu ponderi importante în producţia industrială a jud. sunt: metalurgia feroasă (sârmă şi produse din sârmă, corduri metalice pentru anvelope – singura producătoare din ţară –, pulberi metalice, la Buzău), ind. de expl. a combustibililor, ind. chimică (prelucr. maselor plastice, folii de vinilin, tuburi şi plăci, la Buzău şi Beceni, regenerarea uleiurilor uzate, la Râmnicu Sărat), ind. mat. de constr. (calcar la Istriţa, diatomit la Pătârlagele, geamuri şi prefabricate din beton la Buzău, var la Măgura, cărămizi la Berca, Pătârlagele), ind. de prelucr. a lemnului (Buzău, Râmnicu Sărat, Nehoiu, Verneşti, Gura Teghii), ind. textilă şi a confecţiilor (Buzău, Râmnicu Sărat, Smeeni, Pătârlagele, Nehoiu), alim. (preparate din carne şi lapte, conserve de legume şi fructe, uleiuri vegetale, zahăr, vin, bere, produse de panificaţie etc., la Buzău, Râmnicu Sărat, Nehoiu, Pietroasele, Zărneşti, Săhăteni ş.a.). O pondere însemnată o deţin şi activităţile meşteşugăreşti, mici şi mijlocii, producătoare de covoare manuale (Bisoca, Lopătari, Siriu, Gura Teghii), împletituri din răchită (Ziduri), confecţii artizanale, vase ceramice (Nişcov, Pârscov, Plopeasa, Calvini, Olari, Policiori ş.a.), instrumente muzicale (Mânzăleşti, Cătina), obiecte de tâmplărie şi dogărie (Tisău, Lopătari, Gura Teghii, Vipereşti, Bozioru, Chiojdu, Bisoca ş.a.), cioplituri în piatră (Măgura, Năeni, Pietroasele, Breaza, Cătina) etc.

Agricultura

Agricultura, a doua ramură a economiei jud. Buzău, se caracterizează prin varietate şi complexitate structurală, repartiţie zonală în raport cu marile unităţi de relief şi prin continuitate tradiţională de activităţi. La sf. anului 2007, supr. agricolă a jud. Buzău era de 402 069 ha, din care 257 749 ha terenuri arabile, 89 161 ha păşuni naturale, 28 746 ha fâneţe naturale, 15 435 ha vii şi pepiniere viticole şi 10 978 ha livezi şi pepiniere pomicole. Din totalul supr. agricole a jud. Buzău, 96,9% revine sectorului privat. În anul 2007, supr. arabile erau dominate de culturile de porumb (103 159 ha), urmate de cele de plante uleioase (53 965 ha), grâu şi secară (51 535 ha), floarea-soarelui (39 707 ha), plante de nutreţ (18 932 ha), orz şi orzoaică (8 489 ha), sfeclă de zahăr, legume, leguminoase pentru boabe, cartofi, tutun etc. Culturile viticole au o extindere mai mare în zona dealurilor subcarpatice, concentrându-se în două mari areale viticole: podgoria Dealu Mare, pe versanţii sudici ai Dealului Istriţa, cu centrele de mare productivitate Pietroasele, Breaza, Verneşti, Zoreşti, Merei ş.a. şi podgoria din zona Piem. Râmnicului, cu centrele Cernăteşti, Zărneşti, Râmnicu Sărat ş.a. Dispersate sunt şi podgoriile din reg. de câmpie, de la Cochirleanca, Săgeata, Pogoanele, Padina, Boldu, Ruşeţu ş.a. Aceste podgorii produc o gamă variată de sortimente de struguri de masă şi de vinuri. De remarcat faptul că, în cadrul Staţiunii de cercetare şi producţie viticolă Pietroasele (înfiinţată în 1892), au fost create mai multe soiuri de viţă de vie, între care se evidenţiază Tămâioasa românească. Pomicultura, cu vechi tradiţii în jud. Buzău, se practică, mai ales, în zonele subcarpatică şi piemontană, unde formează bazine pomicole compacte în arealele localit. Nehoiu, Pătârlagele, Cislău, Pârscov, Chiojdu, Sibiciu, Verneşti, Merei ş.a. Din producţia totală de fructe (35 179 tone, în anul 2007), 16 045 tone aparţin merelor, 10 262 tone prunelor, iar restul cireşelor şi vişinelor, perelor, nucilor ş.a. Sectorul zootehnic cuprindea, la începutul anului 2008, efective din mai toate speciile de animale, respectiv 79 783 capete bovine, 143 937 capete porcine, 210 723 capete ovine, 21 779 capete caprine, 24 408 capete cabaline; avicultură (4 038 234 capete păsări, locul 2 pe ţară, după jud. Teleorman); apicultură (25 301 familii de albine). Peste 99% din efectivele de animale aparţine sectorului privat, iar în unele cazuri (la caprine) sectorul privat reprezintă 100%. La Cislău şi Ruşeţu există mari crescătorii de cai de rasă, folosiţi la concursurile hipice interne şi internaţionale, iar la Cislău se află o importantă crescătorie de viermi de mătase.

Căile de comunicaţie

Căile de comunicaţie de pe terit. jud. Buzău, aflat la interferenţa celor trei provincii istorice româneşti (Muntenia, Transilvania şi Moldova), reflectă strânsa legătură a acestora cu desfăşurarea reliefului şi a vechilor axe comerciale ce traversau jud. Buzău. La sfârşitul anului 2007, reţeaua căilor de comunicaţii însuma 244 km de cale ferată (din care 113 km electrificate), cu o densitate de 40 km/1 000 km2 de teritoriu, şi 2 646 km de drumuri publice (din care 334 km modernizate), cu o densitate de 43,4 km/100 km2 de teritoriu. O deosebită importanţă în activitatea de transport de mărfuri şi călători o au magistralele rutieră (E 85) şi feroviară Siret–Suceava–Bacău–Focşani–Buzău–Ploieşti–Bucureşti–Giurgiu care trec prin jud. Buzău şi prin municipiul Buzău unul dintre principalele noduri feroviare şi rutiere ale ţării prin care trec fluxurile de mărfuri şi călători dintre cele trei provincii istorice româneşti.

Învăţământ, cultură şi artă

În anul şcolar 2007–2008, pe terit. jud. Buzău funcţionau 25 grădiniţe de copii, cu 14 427 copii înscrişi şi 779 educatoare, 133 de şcoli generale (învăţământ primar şi gimnazial), cu 40 509 elevi şi 3 239 cadre didactice, 29 de licee, cu 15 636 elevi şi 1 335 profesori, zece şcoli profesionale, cu 4 738 elevi şi 157 cadre didactice şi un institut de învăţământ superior, cu 206 studenţi şi 27 profesori. În aceeaşi perioadă, reţeaua instituţiilor de cultură şi artă cuprindea 6 muzee, 319 biblioteci, cu 2 515 000 volume, şase case de cultură, 81 cămine culturale, patru uniuni de creaţie, o orchestră profesională de muzică populară, numeroase ansambluri folclorice, formaţii corale şi de dansuri etc. Activitatea sportivă se desfăşoară în cadrul celor 76 de secţii sportive care cuprind 1 957 sportivi legitimaţi, 116 arbitri şi 100 antrenori.

Ocrotirea sănătăţii

La sf. anului 2007, reţeaua sanitară a jud. Buzău era formată din şapte spitale cu 2 665 de paturi, revenind un pat de spital la 183 locuitori, şase dispensare medicale, patru policlinici şi 137 de farmacii şi puncte farmaceutice, în cadrul cărora activau 541 medici (1 medic la 903 locuitori), 145 stomatologi (1 medic stomatolog la 3 370 locuitori) şi 2 547 personal sanitar cu pregătire medie.

Turismul

Turismul reprezintă o componentă pr. a activităţii jud. Buzău, legat de prezenţa numeroaselor obiective turistice, a bogăţiei şi varietăţii elementelor de ordin istoric, etnografic şi folcloric, cât şi de existenţa unei bune reţele de unităţi de cazare (21 hoteluri, două vile, două moteluri, un camping, trei pensiuni turistice urbane şi 26 de pensiuni turistice rurale, nenumărate case particulare), cu o capacitate totală de 2 181 de locuri. Principalele obiective de interes turistic sunt: peisajele din zonele montană şi subcarpatică (valea superioară a Buzăului, marcată de un defileu de mare atractivitate, însoţită de o şosea modernizată ce asigură, prin pasul Buzău, legătura dintre Transilvania şi Muntenia; masivele muntoase Siriu, Penteleu, Podu Calului ş.a., cu numeroase trasee marcate, cu zone de interes cinegetic etc; vulcanii noroioşi din arealul localit. Pâclele Mari, Pâclele Mici, Beciu – fenomen rar întâlnit –, declaraţi monumente ale naturii; „focurile nestinse” de pe terit. satului Terca din com. Lopătari, unde gazele naturale ies la supr. prin crăpăturile scoarţei terestre, arzând permanent şi imprimând terenului un aspect pârjolit; trovanţii din arealul satului Ulmet, com. Bozioru (); rezervaţia geologică de la Bădila, cu stânci de calcar, denumite „Sarea lui Buzău” – declarate monumente ale naturii; rezervaţia forestieră „Milea-Viforâta”, cu molizi seculari etc.), monumentele şi locurile istorice (mănăstirile Ciolanu, Barbu, Cetăţuia, Cârnu, Găvanu, Nifon, Răteşti, complexul arheologic de la Sărata-Monteoru, urmele castrului roman de la Pietroasele şi locul unde s-a descoperit celebrul tezaur de la Pietroasele, numit „Cloşca cu puii de aur” etc.), diversitatea şi bogăţia elementelor etnografice (sculpturi în lemn la Bisoca, Chiojdu, Lopătari, Buda, ţesături şi covoare la Bisoca, Siriu, Lopătari, instrumente muzicale la Mânzăleşti şi Cătina, olărit la Nişcov, Pârscov, Plopeasa, Olari ş.a., cioplitul în piatră la Măgura, Năeni, Breaza, Cătina ş.a.), expoziţia de sculptură în aer liber de la Măgura, existenţa staţiunilor balneoclimaterice Sărata-Monteoru, Siriu, festivalurile folclorice „Floarea-de-Colţi”, „Festivalul Slănicului” (Lopătari), „Pe plaiuri bisocene” şi „Pe urme de baladă” (Gura Teghii), „Drăgaica” (Buzău) etc. Indicativ auto: BZ.

Localităţile judeţului Buzău

(între paranteze sunt înscrişi anii primei menţiuni documentare)

I. Municipii
1. BUZĂU (anul 372)
2. RÂMNICU SĂRAT (1439)

 

II. Oraşe  Localit. componente ale oraşelorSatele care apaţin oraşelor
1. NEHOIU (1549)  1. Lunca Priporului
2. Nehoiaşu  
1. Bâsca Rozilei
2. Chirleşti
3. Curmătura
4. Mlăjet
5. Păltineni
6. Stănila
7. Vineţişu
2. PĂTÂRLĂGELE (1573)   1. Calea Chiojdului
2. Crâng
3. Fundăturile
4. Gornet
5. Lunca
6. Mănăstirea
7. Mărunţişu
8. Muşcel
9. Poienile
10. Sibiciu de Sus (1515)
11. Stroeşti
12. Valea Lupului
13. Valea Sibiciului
14. Valea Viei
3. POGOANELE (sec. 19) 1. Căldărăşti (1550)
III. Comune  Satele componente
(primul sat este reşed. com.)
1. AMARU  1. Amaru (1699)
2. Câmpeni
3. Dulbanu
4. Lacu Sinaia
5. Lunca
6. Scorţeanca
2. BALTA ALBĂ  1. Balta Albă
2. Amara
3. Băile
4. Stăvărăşti
3. BĂLĂCEANU1. Bălăceanu (1864)
4. BECENI   1. Beceni (1526)
2. Arbănaşi
3. Cărpiniştea
4. Dogari
5. Floreşti
6. Gura Dimienii
7. Izvoru Dulce
8. Mărgăriţi
9. Valea Părului
5. BERCA   1. Berca (1552)
2. Băceni
3. Cojanu
4. Joseni
5. Mânăstirea Răteşti
6. Pâclele
7. Pleşcoi
8. Pleşeşti
9. Răteşti
10. Sătuc
11. Tâţârligu
12. Valea Nucului
13. Viforâta
6. BISOCA   1. Bisoca (1552)
2. Băltăgari
3. Lacurile
4. Lopătăreasa
5. Pleşi
6. Recea
7. Sările
8. Şindrila
7. BLĂJANI   1. Blăjani (1545)
2. Soreşti
8. BOLDU 1. Boldu (1830)
9. BOZIORU   1. Bozioru
2. Buduile
3. Fişici
4. Găvanele
5. Gresia
6. Izvoarele
7. Nucu
8. Scăeni
9. Ulmet
10. Văvălucile
10. BRĂDEANU  1. Brădeanu
2. Mitropolia
3. Smârdan
11. BRĂEŞTI  1. Brăeşti (1538)
2. Brătileşti
3. Goideşti
4. Ivăneţu
5. Pinu (1582)
6. Pârscovelu
7. Ruginoasa
12. BREAZA  1. Breaza (1560)
2. Bădeni
3. Greceanca
4. Văleanca-Vilăneşti
5. Vispeşti
13. BUDA  1. Buda
2. Alexandru Odobescu
3. Dănuleşti
4. Muceşti-Dănuleşti
5. Spidele
6. Toropăleşti
7. Valea Largă
14. CALVINI  1. Calvini (1587)
2. Bâscenii de Jos
3. Bâscenii de Sus
4. Frăsinet
5. Olari
15. C.A. ROSETTI  1. C.A. Rosetti
2. Bălteni
3. Bâlhacu
4. Cotu Ciorii
5. Lunca
6. Vizireni
16. CĂNEŞTI  1. Căneşti
2. Gonţeşti
3. Negoşina
4. Păcurile
5. Şuchea
6. Valea Verzei
17. CĂTINA  1. Cătina (1528)
2. Corbu
3. Slobozia
4. Valea Cătinei
5. Zeletin
18. CERNĂTEŞTI  1. Cernăteşti (1535)
2. Aldeni
3. Băeşti
4. Căldăruşa
5. Fulga
6. Manasia
7. Vlădeni
8. Zărneştii de Slănic
19. CHILIILE  1. Chiliile (1720)
2. Budeşti
3. Creveleşti
4. Ghiocari
5. Glodu-Petcari
6. Poiana Pletari
7. Trestioara
20. CHIOJDU  1. Chiojdu (1418)
2. Bâsca Chiojdului
3. Cătiaşu
4. Lera
5. Plescioara
6. Poeniţele
21. CILIBIA  1. Cilibia (1822)
2. Gara Cilibia
3. Mânzu (1700)
4. Movila Oii (1830)
5. Poşta
22. CISLĂU  1. Cislău (1523)
2. Bărăşti
3. Buda Crăciuneşti
4. Gura Bâscei
5. Scărişoara
23. COCHIRLEANCA  1. Cochirleanca (f. 1820)
2. Boboc (f. 1848)
3. Gara Bobocu
4. Roşioru (f. 1884)
5. Târlele
24. COLŢI  1. Colţi (1277)
2. Aluniş (1578)
3. Colţii de Jos
4. Muscelu Cărămăneşti
25. COSTEŞTI  1. Costeşti (1559)
2. Budişteni
3. Gomoeşti
4. Groşani
5. Pietrosu
6. Spătaru
26. COZIENI  1. Cozieni (1525)
2. Anini
3. Bălăneşti
4. Berceşti
5. Ciocăneşti
6. Cocârceni
7. Colţeni
8. Faţa lui Nan
9. Glodurile
10. Izvoru
11. Lungeşti
12. Nistoreşti
13. Pietraru
14. Punga
15. Teişu
16. Trestia
17. Tulburea
18. Valea Banului
19. Valea Roatei
20. Zăpodia
27. FLORICA1. Florica (1879)
28. GĂLBINAŞI  1. Gălbinaşi
2. Bentu
3. Tăbărăşti
29. GHERĂSENI  1. Gherăseni (1840)
2. Sudiţi
30. GHERGHEASA  1. Ghergheasa
2. Sălcioara
31. GLODEANU SĂRAT  1. Glodeanu Sărat (1500)
2. Căldăruşeanca
3. Ileana
4. Pitulicea
32. GLODEANU-SILIŞTEA  1. Glodeanu-Siliştea (1571)
2. Casota
3. Cârligu Mare
4. Cârligu Mic
5. Corbu
6. Cotorca
7. Satu Nou
8. Văcăreasca
33. GREBĂNU  1. Grebănu
2. Homeşti
3. Livada
4. Livada Mică
5. Plevna
6. Zăplazi
34. GURA TEGHII  1. GuraTeghii
2. Furtuneşti
3. Nemertea
4. Păltiniş
5. Secuiu
6. Vadu Oii
7. Varlaam
35. LARGU  1. Largu (1700)
2. Scărlăteşti
36. LOPĂTARI  1. Lopătari (1579)
2. Brebu
3. Fundata
4. Luncile
5. Pestriţu
6. Plaiu Nucului
7. Ploştina
8. Potecu
9. Săreni
10. Terca
11. Vârteju
37. LUCIU  1. Luciu (1810)
2. Caragele
38. MĂGURA1. Măgura (1782)
39. MĂRĂCINENI  1. Mărăcineni (1597)
2. Căpăţâneşti
3. Potoceni
40. MĂRGĂRITEŞTI  1. Mărgăriteşti
2. Câmpulungeanca
3. Fântânele
41. MÂNZĂLEŞTI  1. Mânzăleşti (1522)
2. Beşlii
3. Buştea
4. Cireşu
5. Ghizdita
6. Gura Bădicului
7. Jghiab
8. Plavăţu
9. Poiana Vâlcului
10. Satu Vechi
11. Treistioara
12. Valea Cotoarei
13. Valea Ursului
42. MEREI  1. Merei
2. Ciobănoaia
3. Dealul Viei
4. Dobrileşti
5. Gura Sărăţii
6. Izvoru Dulce
7. Lipia (1583)
8. Nenciuleşti
9. Ogrăzile
10. Sărata-Monteoru
11. Valea Puţului Merei
43. MIHĂILEŞTI  1. Mihăileşti (1830)
2. Colţăneni
3. Mărgineanu
4. Satu Nou
44. MOVILA BANULUI  1. Movila Banului (1644)
2. Cioranca
3. Limpeziş
45. MURGEŞTI  1. Murgeşti
2. Batogu
3. Valea Ratei
46. NĂENI  1. Năeni (sec. 16)
2. Fântânele
3. Finţeşti
4. Proşca
5. Vârf
47. ODĂILE  1. Odăile (1545)
2. Capu Satului
3. Corneanu
4. Gorâni
5. Lacu
6. Piatra Albă
7. Posobeşti (1545)
8. Scoroşeşti
9. Valea Fântânei
10. Valea Ştefanului
48. PADINA1. Padina (1536)
49. PARDOŞI  1. Pardoşi (1664)
2. Chiperu
3. Costomiru
4. Valea lui Lalu
5. Valea Şchiopului
50. PĂNĂTĂU  1. Pănătău (1415)
2. Begu
3. Lacu cu Anini
4. Măguricea
5. Plăişor
6. Râpile
7. Sibiciu de Jos
8. Tega
9. Zahareşti
51. PÂRSCOV  1. Pârscov (1515)
2. Bădila
3. Curcăneşti
4. Lunca Frumoasă
5. Oleşeşti
6. Pârjoleşti
7. Robeşti
8. Runcu
9. Târcov
10. Tocileni
11. Trestieni
12. Valea Purcarului
52. PIETROASELE  1. Pietroasele (1523)
2. Câlţeşti
3. Clondiru de Sus
4. Dara
5. Pietroasa Mică
6. Şarânga
53. PODGORIA  1. Podgoria (1586)
2. Coţatcu
3. Oratia
4. Pleşeşti
5. Tăbăcari
54. POŞTA CÂLNĂU  1. Poşta Câlnău (1519)
2. Aliceni
3. Coconari
4. Potârnicheşti
5. Sudiţi
6. Zilişteanca
55. PUIEŞTI  1. Puieştii de Jos (1581)
2. Dăscăleşti
3. Lunca
4. Măcrina
5. Nicoleşti
6. Plopi
7. Puieştii de Sus
56. RACOVIŢENI  1. Racoviţeni
2. Budrea
3. Petrişoru
57. RÂMNICELU  1. Râmnicelu (1599)
2. Colibaşi
3. Fotin
4. Ştiubei
58. ROBEASCA  1. Robeasca (1687)
2. Moşeşti
59. RUŞEŢU  1. Ruşeţu (1510)
2. Sergent Ionel Ştefan
60. SĂGEATA  1. Săgeata
2. Baniţa
3. Beilic
4. Borduşani
5. Dâmbroca
6. Găvăneşti
7. Moviliţa
61. SĂHĂTENI1. Săhăteni (f. 1830)
2. Găgeni
3. Istriţa de Jos
4. Vintileanca
62. SĂPOCA  1. Săpoca (1526)
2. Măteşti
63. SĂRULEŞTI  1. Săruleşti
2. Cărătnău de Jos
3. Cărătnău de Sus
4. Goicelu
5. Sările-Cătun
6. Valea Largă-Săruleşti
7. Valea Stanei
64. SCORŢOASA  1. Scorţoasa
2. Balta Tocila
3. Beciu
4. Dâlma
5. Deleni
6. Golu Grabicina
7. Grabicina de Jos
8. Grabicina de Sus
9. Gura Văii
10. Plopeasa
11. Policiori
65. SCUTELNICI  1. Scutelnici
2. Arcanu
3. Brăgăreasa
4. Lipănescu
66. SIRIU  1. Lunca Jariştei
2. Caşoca (1534)
3. Colţu Pietrii
4. Gura Siriului
5. Muşceluşa
67. SMEENI  1. Smeeni
2. Albeşti
3. Bălaia
4. Călţuna
5. Moisica
6. Udaţi-Lucieni
7. Udaţi-Mânzu
68. STÂLPU1. Stâlpu (1475)
69. TISĂU  1. Izvoru
2. Bărbunceşti
3. Grăjdana
4. Haleş
5. Izvoranu
6. Leiculeşti
7. Pădurenii
8. Salcia
9. Strezeni
10. Tisău
11. Valea Sălciilor
70. TOPLICENI  1. Topliceni
2. Băbeni
3. Ceairu
4. Deduleşti
5. Gura Făgetului
6. Poşta
7. Răduceşti
71. ŢINTEŞTI  1. Ţinteşti (1575)
2. Maxenu
3. Odaia Banului
4. Pogonele (f. 1863)
72. ULMENI  1. Ulmeni
2. Băltăreţi
3. Clondiru
4. Sărata
5. Vâlcele
73. UNGURIU  1. Unguriu
2. Ciuta
74. VADU PAŞII  1. Vadu Paşii
2. Băjani
3. Făcşănei
4. Gura Câlnăului
5. Scurteşti
6. Stănceşti
75. VALEA RÂMNICULUI  1. Valea Râmnicului (1721)
2. Oreavul
3. Rubla
76. VALEA SALCIEI  1. Valea Salciei (sec. 17)
2. Modreni
3. Valea Salciei-Cătun
77. VÂLCELELE1. Vâlcelele (1846)
78. VERNEŞTI  1. Vereneşti (1530)
2. Cândeşti
3. Cârlomăneşti
4. Mierea
5. Nenciu
6. Nişcov
7. Săsenii Noi
8. Săsenii pe Vale
9. Săsenii Vechi
10. Zoreşti
79. VINTILĂ VODĂ  1. Vintilă Vodă (1532)
2. Bodineşti
3. Coca-Antimireşti
4. Coca-Niculeşti
5. Niculeşti
6. Petrăcheşti
7. Podu Muncii
8. Sârbeşti
9. Smeeşti
80. VIPEREŞTI  1. Vipereşti (1534)
2. Muscel
3. Pălici
4. Ruşavăţ
5. Tronari
6. Ursoaia
81. ZĂRNEŞTI  1. Fundeni
2. Pruneni
3. Vadu Soreşti
4. Zărneşti
82. ZIDURI  1. Ziduri
2. Costieni
3. Cuculeasa
4. Heliade Rădulescu
5. Lanurile
6. Zoiţa

About

Buzău County is located in the central-eastern part of Romania, in the SE of the Eastern Carpathians, on the upper and middle course of the Buzău River, latitude between 44°44′ and 45°49′ N and longitude between 26°04′ and 27°26′ E, surrounded by the counties of Vrancea (N and NE), Brăila (E and SE), Ialomiţa (S), Prahova (SW and W), Braşov (NW) and Covasna (NW). Area: 6 103 km2 (2.56% of the country’s area). Population (January 1, 2019): 465,901 inhabitants (2.10% of the country’s population), of which 227,454 males (48.82%) and 238 447 females (51.18%). Urban population: 197,556 inhabitants (42.40%); rural: 268 345 inhabitants. (57.60%). Density: 76.3 inhabitants/km2. Demographics by ethnicity (by the census of October 20-31 , 2011): 90.7% Romanians, 4.5% Roma and the rest other minorities (Hungarians, Germans, Italians, Turks, etc.). Residence: Buzău municipality. Cities: Nehoiu, Pătârlagele, Pogoanele, Râmnicu Sărat (municipality). Municipalities: 82. Villages: 477 (of which 22 belong to cities). Localities that are component parts of cities: 2.

Relief

The relief is represented by three major categories (mountains 19%, Subcarpathian hills 31%, plains 50%) that descend from NW to SE. The highest level includes the Buzău Mountains, consisting of five massifs (Penteleu, in the form of a pyramid, 1,772 m high – the maximum altitude in the Buzău County, Siriu 1,657 m, Podu Calului 1,439 m, Monteoru 1,344 m and Ivăneţu 1 191 m), and the SW extensions of the Vrancea Mountains. The middle level includes the Buzău Subcarpathians, consisting in a group of hilly peaks (Cornăţel, Blidişel, Ciolanu, Istriţa, Dâlma, Bocu, Pâclele etc.), separated by Subcarpathian depressions (Nehoiu, Siriu, Chiojdu, Pâtârlagele, Sibiciu, Nișcov, Lopătari, Cislău, Pârscov, etc.) and a small portion of the Vrancea Subcarpathians (Bisoca Hills, Blăjani, Buda). The main characteristics of the Pâclele Hills, placed on an anticline, with altitudes between 300 and 550 m, are the land degradations, which gave rise to the so-called “badlands”, and the presence of mud volcanoes. The plain area, extended in the SE half of the county, is made up of four main subunits (Sărata Plains, Bărăganul Ialomiţei or Middle Bărăgan Plain, Buzău-Călmăţui and Râmnicul Plains) that belong to the Romanian Plain. The transition from the Subcarpathian area to the plain area is made through two glacis (Istriţi Glacis and Râmnicul Glacis) with altitudes of approximately 250 m.

Climate

The climate is temperate continental, with local variations determined by the landforms. In the mountain area, the multiannual average temperatures vary between 4 and 6°C, in the hills area, they vary between 8 and 10°C, and in the plain area, they are around 10.5°C. The average temperatures of the warmest month (July) exceed 22°C in the plains and drop below 10°C on the high mountain tops, while the average temperatures of the coldest month (January) reach -2.4°C in the plain area and -8.0°C on the mountain tops. The absolute maximum temperature (41.5°C) was recorded at the Ruşețu weather station on August 11, 1951, while the absolute minimum temperature reached the value of -30.7°C at the meteorological station Istriţa de Jos, on January 9, 1938. Average annual precipitation amounts vary between 500 mm in the plains, 600–700 mm in the area of the Subcarpathian hills and over 1,200 mm on the high mountain peaks. The predominant winds blow from the NE, with a frequency of 25.4% per year, followed by those from the SW (11.8%) and NW (9.3%). The high mountain peaks are more frequently whipped by the winds that blow from the western sector. In the cold season of the year, the plain area and the foothills of the Subcarpathians are often invaded by cold air masses coming from the area of the Siberian anticyclone, known as Crivăţ (strong wind that blows in gusts, shattering or whirling the snow). A local characteristic is the presence of föhn in the area of the Istriţa, Ciolanu, Dâlma (or Botanu) hills, etc., which favors the development of some thermophilic species. Average annual wind speed varies between 1.4 m/s in the plain area and between 2.0 and 6.0 m/s on the mountain peaks.

Hydrographic Network

The hydrographic network is mainly represented by the upper and middle course of the Buzău river, which crosses the county for a length of 175 km, in the NW-SE direction, collecting most of the smaller rivers, including: Caşoca, Bâsca Mică, Sibiciu, Bălăneasa, Băligoasa, Slănic, Calnău, etc., on the left, and Siriu, Nehoiu, Bâsca Chiojdului, Nișcov, etc., on the right. Buzău county territory is also drained by the upper courses of the rivers Râmnic (in the NE), Calmăţui (in the SE) and Sărata (in the SW). The lakes in the Buzău county are numerous and varied in origin and size: Vulturilor Lake (The Vultures Lake) (of periglacial origin), Joseni, Policiori, Odăile, Mlăjet Lakes, etc. (formed between the sliding banks), Lacul Tâlharilor (The Robbers Lake) on Valea Hânsar (Hânsar Valley) (natural dam), Meledic Lake (carstosaline), Costeiu, Amara, Balta Albă Lakes etc. (river banks), Lake Siriu from the upper valley of Buzău (artificial lake) etc.

Vegetation

The natural vegetation is very diverse. The high peaks of the Penteleu, Siriu, Vrancea, Podu Calului massifs (over 1,450–1,550 m altitude) are covered by secondary meadows (which appeared as a result of human activities), made up of rock grass (Agrostis rupestris), red fescue (Festuca rubra), matgrass (Nardus stricta) , European white hellebore (Veratrum album), annual meadow grass (Poa anua), etc., and dwarf mountain pine (Pinus mugo), Rhododendron kotschyi, common juniper (Juniperus sibirica), blueberry (Vaccinium myrtillus), etc. The spruce forest biome, which sometimes alternates with the secondary meadows, is well represented only in the Penteleu, Siriu and Vrancea massifs, at altitudes between 1,350 m and 1,600 m. The best developed is the deciduous forest biome, between 1,500 and 300 m altitude, consisting of sessile oak forests (Quercus petraea) mixed with common hornbeam (Carpinus betulus) and European beech (Fagus sylvatica). The mixed forests of beech, fir and spruce are more compact at altitudes of more than 1,000 m. The silvosteppe area, extended between 130 and 300 m above sea level, occupies almost half of the Buzău county. Currently, the natural vegetation of the steppe and forest-steppe has been mostly replaced by crops. Grassy forest-steppe vegetation can also be found on the outer edge of the Subcarpathian hills (in the Berca–Policiori–Aldeni area), being represented especially by Volga fescue (Festuca valesiaca), yellow bluestem (Botriochloa ischaemum), Stipa capillata, and feather grass (Stipa lessingiana). and crested wheat grass (Agropyron cristatum), pheasant’s eye (Adonis vernalis) etc. Groves of downy oak (Quercus pubescens) can be found scattered throughout the Subcarpathian area, on sunny and well-drained slopes. In the plains, there are still some groves of grayish oak (Quercus pedunculiflora), and at the springs of Călmațui river (near the municipality of Buzău), there are two forests of grayish oak mixed with narrow-leaved ash (Fraxinus angustifolia) and downy ash (Fraxinus pallisae).

Fauna

The fauna, like the vegetation, has an altitudinal distribution, consisting in a wide variety of species. The mountain and Subcarpathian forests shelter a rich and diverse fauna (deer, roe deer, wild boar, bears, lynxes, martens, squirrels, wolves, foxes, coyotes – who started dwelling here at the beginning of the 3rd millennium -, the Eurasian capercaillie, blackbirds, the hazel grouse, the song thrush, woodpeckers, rabbits, mice, snakes, lizards, salamanders). In the outer edge of the Subcarpathians and in the steppe and forest-steppe area, countless rodents live (field mice, voles, hares, ferrets, etc.), birds (quails, partridges, starlings, the Bărăgan’s lark, the European bee-eater, woodpeckers, owls, crows etc.), insects (grasshoppers, crickets, spiders), etc. The waters of the rivers are rich in trout (in the mountain area), perch, the European grayling, catfish, etc.

Natural Resources

Forests (163,904 ha, 2008), oil deposits (Berca, Arbănaşi, Tisău, Plopeasa, Scorţoasa, Beceni, Scutelnici, etc.), natural gas deposits (Tisău, Boldu, Roşioru, Padina, Ghergheasa, etc.) and lignite deposits (Ojasca); diatomite (Pătârlagele), amber (Mlăjet–Sibiciu–Colţi–Bozioru area), high-quality clay (Simileasca, Sătuc, Râmnicu Sărat), salt (Mânzăleşti, Bisoca, Brătileşti), Tarcău sandstone and Kliwa sandstone, quartz sands (Crivineni), limestone (Dealul Istriţa, Vipereşti, Ciuta, Măgura), gypsum, etc. A particular wealth of the county is represented by sulphurous, ferruginous, chlorosodic mineral waters (Sărata-Monteoru, Fisici, Nehoiu, Siriu, etc.) and sapropelic mud, with therapeutic value, from Balta Albă.

History

Evidence of everyday life (tools and weapons made of stone or bone – axes, battle clubs, flint spears, etc. -, various ceramic products – cups, mugs, bowls, etc.), unearthed by the archaeological excavations in Aldeni, Sudiți etc., confirm the presence of humans in this area since the Neolithic (4th millennium BC). The Bronze Age (2nd millennium BC) is particularly represented by the Monteoru culture (discoveries at Sărata-Monteoru, Aldeni, Merei, Cernăteşti, Săpoca, Smeeni, etc.), which suggest an advanced habitat of primitive man, especially in the Subcarpathian area, product of the strongest North Thracian group. Traces of the Geto-Dacian civilization were identified in the area of Cârlomăneşti (2nd-1st century BC) and Gherăseni (4th century), and the Pietroasele fort is a testimony of the Roman ruling in this area. Starting with the 3rd century and until the 7th century, the numerous Dacian-Getae population existing in this region suffered from the frequent invasions of various migratory peoples, without being displaced though. The invasion and passage of the Goths through this area is testified by the famous gold treasure, called “Hatching Hen with Golden Chicks”, weighing 19 kg, composed of 12 pieces (initially there were 22), among which a large tray, several dishes , fibulae in the shape of an eagle, inlaid with precious stones, gold necklaces, buried at Pietroasele by the Visigoth king Athanaric, in the year 375, and discovered in 1837. The discoveries from Cândêşti and Sărata-Monteoru validate that the native population remained even after the Great invasion of the Huns from the 4th–5th centuries. The continuity of living in the ancient hearths is also proven by the archaeological artifacts discovered in Budureasa (6th century), Sărata-Monteoru (6th-7th century), Pruneni and Blăjani (6th-10th century) etc. The presence of well-established human settlements in the 13th–15th centuries, with previous existence, begins to be mentioned in documents: Buzău, initially attested in year 372, then in 1234, Colţi in 1277, Pănătău, 1415, Chiojdu, 1418, Râmnicu Sărat in 1439, Cozieni, 1525, Beceni , 1526, Cernăteşti, 1535, Blajani, 1545, Odăile in 1545, Lopătari in 1579, etc. A series of cartographic materials from the 16th–18th centuries confirm the existence in these places of several localities, commercial roads, names of mountains, waters, etc. Thus, on the map of N. Germanus (1507), the settlement of Buzău appears with the name Boza, on the maps of Mercator’s atlas (1595) Râmnicu Sărat appears with the name Rebnick, and on a military map from 1595 the Buzău Pass is recorded as a place of battle . On a map of Stolnic (boyard responsible with the royal kitchen) Constantin Cantacuzino, from the year 1700, for the first time in history can be seen the administrative division of Romania into 17 counties, among which the counties of Buzău, Râmnic and Saac (or Săcueni), whose territories can be found today within the borders of present-day Buzău county. On the same map, there were 72 other localities (including two fairs, several lakes, several mud volcanoes and some natural resoucrs, such as salt, sulphur, etc.). After January 1, 1845, when Saac county was dissolved and mostly incorporated in Buzău county, the latter expanded to the W and N, evolving between these limits, with some changes at the end of the 19th century, until 1950, when the communist regime adopted a new administrative territorial division, according to the Soviet model, Buzău county becoming one of the country’s 28 regions. In 1952, new changes affected the territorial division of 1950, with Buzău county being mostly included in the Ploieşti region. After the new territorial division of 17 February 1968, Buzău county was re-established, and the capital city (Buzău) was transferred to the category of municipalities.

Economy

The economy of Buzău county is complex and dynamic, being focused on both industry and agriculture.

Industry

Industry represents the main branch of the economy of Buzău county, being mostly concentrated in the municipalities of Buzău and Râmnicu Sărat. The main component of the total industrial production is the machine building and metal processing industry (with units in Buzău and Râmnicu Sărat), which produces technological machinery for the metallurgical, petroleum and chemical industries, subassemblies for tractors, railway products (flexible needle changers, clamps for fixing railway tracks), brake and sealing gaskets, tanks, cisterns and metal containers, filtration installations, various metal consumer goods (cooking machines, heating stoves, fire extinguishers, irons, etc.). Other branches, which also wiegh significantly within the county’s industrial production, are ferrous metallurgy (wire and wire products, metal cords for tires – the only producer in the country -, metal powders, in Buzău), the fuel industry, the chemical industry (the processing of plastics, vinyl films, tubes and plates, in Buzau and Beceni, the regeneration of used oils, in Râmnicu Sărat), the construction materials industry (limestone in Istriţa, diatomite in Pâtârlagele, windows and precast concrete in Buzău, lime in Măgura, bricks in Berca, Pâtârlagele), the wood processing (Buzău, Râmnicu Sărat, Nehoiu, Verneşti, Gura Teghii), textile and clothing industry (Buzău, Râmnicu Sărat, Smeeni, Pătârlagele, Nehoiu), food industry (meat and milk products, canned vegetables and fruits, vegetable oils, sugar, wine, beer, bakery products, etc., in Buzău, Râmnicu Sărat, Nehoiu, Pietroasele, Zărneşti, Săhăteni, etc.). A significant share is also held by small and medium-sized craft activities, producing handmade carpets (Bisoca, Lopătari, Siriu, Gura Teghii), wickerwork (Ziduri), handicrafts, ceramic vessels (Nișcov, Părscov, Plopeasa, Calvini, Olari , Policiori, etc.), musical instruments (Mânzăleşti, Cătina), carpentry and staves (Tisău, Lopătari, Gura Teghii, Vipereşti, Bozioru, Chiojdu, Bisoca, etc.), stone carvings (Măgura, Năeni, Pietroasele, Breaza, Cătina) etc.

Agriculture

Agriculture, the second branch of the economy of Buzău county, is characterized by variety and structural complexity, zonal distribution in relation to the large relief units and by traditional continuity of activities. At the end of 2007, the agricultural area of Buzău County was 402,069 ha, of which 257,749 ha are arable land, 89,161 ha are natural pastures, 28,746 ha are natural hayfields, 15,435 ha are vineyards and wine nurseries, and 10,978 ha are orchards and fruit nurseries. Out of total agricultural land of Buzău County, 96.9% belongs to the private sector. In 2007, the arable land was mainly covered by corn crops (103 159 ha), followed by oil crops (53 965 ha), wheat and rye (51 535 ha), sunflower (39 707 ha), fodder crops (18 932 ha), barley and two-rowed barley (8,489 ha), sugar beet, vegetables, beans, potatoes, tobacco, etc. Viticulture is mostly present in the area of the Subcarpathian hills, concentrated in two large viticultural areas: the Dealu Mare vineyard, on the southern slopes of the Istriţa Hill, with the high productivity centres of Pietroasele, Breaza, Verneşti, Zoreşti, Merei, etc. and the vineyard in the area of the Râmnicul Hill, with the centres Cernăteşti, Zărneşti, Râmnicu Sărat etc. The vineyards in the area of the plains (Cochirleanca, Săgeata, Pogoanele, Padina, Boldu, Rusețu) are also spread out on the territory etc. These vineyards produce a wide range of table grapes and wine grapes. It should be noted that, within the Pietroasele Viticultural Research and Production Station (founded in 1892), several grape varieties were created, among which the Romanian Tămâioasa stands out. Fruit growing, with old traditions in Buzău county, is practiced, especially, in the Subcarpathian and hill areas, where it consists of compact fruit orchards in the localities Nehoiu, Pâtârlagele, Cislău, Pârscov, Chiojdu, Sibiciu, Verneşti, Merei etc. Of the total fruit production (35,179 tons in 2007), 16,045 tons were apples, 10,262 tons plums, and the rest were cherries, pears, walnuts, etc. The livestock sector included, at the beginning of 2008, livestock of almost all animal species, namely 79,783 cattle, 143,937 pigs, 210,723 sheep, 21,779 goats, 24,408 horses; poultry farming (4,038,234 birds, 2nd place in the country, after Teleorman county); beekeeping (25,301 bee families). Over 99% of livestock belongs to the private sector, and in some cases (goats) the private sector represents 100%. In Cislău and Ruşețu there are large thoroughbred horse breeders, used in domestic and international equestrian competitions, and in Cislău there is an important silkworm breeding centre.

Transportation

The transportation system of Buzău county (located at the interference of the three historical Romanian provinces: Muntenia, Transylvania and Moldova), reflects its close connection with the landscape and the ancient commercial roads. At the end of 2007, the transportation network included 244 km of railway (of which 113 km electrified), with a density of 40 km/1 000 km2 of territory, and 2 646 km of public roads (of which 334 km modernized) , with a density of 43.4 km/100 km2 of territory. The Siret–Suceava–Bacău–Focșani–Buzău–Ploieşti–Bucureşti–Giurgiu highway and railway, which both pass through Buzău county and the municipality of Buzău, are of particular importance in the activity of transporting goods and passengers among the three historical Romanian provinces.

Education, Culture and Art

In the school year 2007-2008, in Buzău county operated 25 kindergartens, with 14,427 enrolled children and 779 teachers, 133 elementary schools (primary and secondary education), with 40,509 students and 3,239 teachers, 29 high schools, with 15,636 students and 1,335 teachers, ten professional schools, with 4,738 students and 157 teachers, and a higher education institute, with 206 students and 27 professors. During the same interval of time, the network of culture and art institutions included 6 museums, 319 libraries, with 2,515,000 volumes, six houses of culture, 81 community centres, four creative retreats, a professional folk music orchestra, numerous folk ensembles, choirs and dance troupes etc. The sports event take place within 76 sports sections that include 1,957 registered athletes, 116 referees and 100 coaches.

Health

At the end of 2007, the health system of Buzău County consisted of seven hospitals with 2,665 beds (one hospital bed per 183 inhabitants), six medical dispensaries, four polyclinics and 137 pharmacies and pharmaceutical points, where 541 doctors worked (1 doctor per 903 inhabitants), 145 dentists (1 dentist per 3,370 inhabitants) and 2,547 health personnel with medium training.

Tourism

Tourism is one of the main activities in Buzău County, due to the presence of numerous tourist attractions, the rich history and traditions (especially related to ethnography and folklore), and the excellent accommodation (21 hotels, two villas, two motels, a campsite, three urban tourist guesthouses and 26 rural tourist guesthouses, countless private houses), with a total capacity of 2,181 places. The main attractions are: the Subcarpathian and mountain landscapes (the upper valley of Buzău, with a magnificent gorge, and a modern highway that ensures, through the Buzău Pass, the connection between Transylvania and Muntenia; the Siriu, Penteleu,  Podu Calului mountains, with numerous trails, hunting areas; the mud volcanoes from Pâclele Mari, Pâclele Mici, Beciu, declared natural monuments, the “everlasting fires” on the territory of the village of Terca in Lopătari commune, where natural gases come to the surface through cracks in the earth’s crust, generating a fire that never extinguishes, and giving the land a scorched appearance; the “trovants” (“Old Women”_ rock formations from the area of Ulmet village, Bozioru commune (→), the geological reserve from Bădila, with limestone rocks, called “Buzău Salt” – declared natural monuments; the “Milea-Viforâta” forest reserve, with centuries-old spruce trees, etc.), the monuments and historical places (the monasteries of Ciolanu, Barbu, Cetăţuia, Cârnu, Găvanu, Nifon, Răteşti, the archaeological complex from Sărata-Monteoru, the traces of the Roman fort from Pietroasele and the place where the famous treasure from Pietroasele, called the “Hatching Hen with Golden Chicks “, was discovered etc.), the diversity and wealth of ethnographic elements (wooden sculptures in Bisoca, Chiojdu, Lopătari, Buda, woven textiles and rugs in Bisoca, Siriu, Lopătari, musical instruments in Mânzălești and Cătina, pottery in Nișcov, Pârscov, Plopeasa, Olari, etc., stone carving in Măgura, Naeni, Breaza, Cătina, etc.), the outdoor sculpture exhibition in Măgura, the resorts Sărata-Monteoru, Siriu, the folklore festivals “Floarea-de-Colţ” (Edelweiss), “Slănic Festival” (Lopătari), “Pe plaiuri bisocene” (Songs and dances from Bisoca) and “Pe urme de baladă” (Ballads Festival) (Gura Teghii), “Drăgaica” (Midsummer celebration) (Buzău), etc. Vehicle registration code: BZ.

The localities of Buzău County

(the year of the first documentary mention is displayed in parenthesis)

I. Municipalities
1. BUZĂU (year 372)
2. RÂMNICU SĂRAT (1439)
II. Cities Localities that are part of the citiesVillages that belong to cities
1. NEHOIU (1549)  1. Lunca Priporului
2. Nehoiaşu  
1. Bâsca Rozilei
2. Chirleşti
3. Curmătura
4. Mlăjet
5. Păltineni
6. Stănila
7. Vineţişu
2. PĂTÂRLĂGELE (1573)   1. Calea Chiojdului
2. Crâng
3. Fundăturile
4. Gornet
5. Lunca
6. Mănăstirea
7. Mărunţişu
8. Muşcel
9. Poienile
10. Sibiciu de Sus (1515)
11. Stroeşti
12. Valea Lupului
13. Valea Sibiciului
14. Valea Viei
3. POGOANELE (19th century) 1. Căldărăşti (1550)
III. Communes Component villages
(the first village is the seat of the commune )
1. AMARU  1. Amaru (1699)
2. Câmpeni
3. Dulbanu
4. Lacu Sinaia
5. Lunca
6. Scorţeanca
2. BALTA ALBĂ  1. Balta Albă
2. Amara
3. Băile
4. Stăvărăşti
3. BĂLĂCEANU1. Bălăceanu (1864)
4. BECENI   1. Beceni (1526)
2. Arbănaşi
3. Cărpiniştea
4. Dogari
5. Floreşti
6. Gura Dimienii
7. Izvoru Dulce
8. Mărgăriţi
9. Valea Părului
5. BERCA   1. Berca (1552)
2. Băceni
3. Cojanu
4. Joseni
5. Mânăstirea Răteşti
6. Pâclele
7. Pleşcoi
8. Pleşeşti
9. Răteşti
10. Sătuc
11. Tâţârligu
12. Valea Nucului
13. Viforâta
6. BISOCA   1. Bisoca (1552)
2. Băltăgari
3. Lacurile
4. Lopătăreasa
5. Pleşi
6. Recea
7. Sările
8. Şindrila
7. BLĂJANI   1. Blăjani (1545)
2. Soreşti
8. BOLDU 1. Boldu (1830)
9. BOZIORU   1. Bozioru
2. Buduile
3. Fişici
4. Găvanele
5. Gresia
6. Izvoarele
7. Nucu
8. Scăeni
9. Ulmet
10. Văvălucile
10. BRĂDEANU  1. Brădeanu
2. Mitropolia
3. Smârdan
11. BRĂEŞTI  1. Brăeşti (1538)
2. Brătileşti
3. Goideşti
4. Ivăneţu
5. Pinu (1582)
6. Pârscovelu
7. Ruginoasa
12. BREAZA  1. Breaza (1560)
2. Bădeni
3. Greceanca
4. Văleanca-Vilăneşti
5. Vispeşti
13. BUDA  1. Buda
2. Alexandru Odobescu
3. Dănuleşti
4. Muceşti-Dănuleşti
5. Spidele
6. Toropăleşti
7. Valea Largă
14. CALVINI  1. Calvini (1587)
2. Bâscenii de Jos
3. Bâscenii de Sus
4. Frăsinet
5. Olari
15. C.A. ROSETTI  1. C.A. Rosetti
2. Bălteni
3. Bâlhacu
4. Cotu Ciorii
5. Lunca
6. Vizireni
16. CĂNEŞTI  1. Căneşti
2. Gonţeşti
3. Negoşina
4. Păcurile
5. Şuchea
6. Valea Verzei
17. CĂTINA  1. Cătina (1528)
2. Corbu
3. Slobozia
4. Valea Cătinei
5. Zeletin
18. CERNĂTEŞTI  1. Cernăteşti (1535)
2. Aldeni
3. Băeşti
4. Căldăruşa
5. Fulga
6. Manasia
7. Vlădeni
8. Zărneştii de Slănic
19. CHILIILE  1. Chiliile (1720)
2. Budeşti
3. Creveleşti
4. Ghiocari
5. Glodu-Petcari
6. Poiana Pletari
7. Trestioara
20. CHIOJDU  1. Chiojdu (1418)
2. Bâsca Chiojdului
3. Cătiaşu
4. Lera
5. Plescioara
6. Poeniţele
21. CILIBIA  1. Cilibia (1822)
2. Gara Cilibia
3. Mânzu (1700)
4. Movila Oii (1830)
5. Poşta
22. CISLĂU  1. Cislău (1523)
2. Bărăşti
3. Buda Crăciuneşti
4. Gura Bâscei
5. Scărişoara
23. COCHIRLEANCA  1. Cochirleanca (f. 1820)
2. Boboc (f. 1848)
3. Gara Bobocu
4. Roşioru (f. 1884)
5. Târlele
24. COLŢI  1. Colţi (1277)
2. Aluniş (1578)
3. Colţii de Jos
4. Muscelu Cărămăneşti
25. COSTEŞTI  1. Costeşti (1559)
2. Budişteni
3. Gomoeşti
4. Groşani
5. Pietrosu
6. Spătaru
26. COZIENI  1. Cozieni (1525)
2. Anini
3. Bălăneşti
4. Berceşti
5. Ciocăneşti
6. Cocârceni
7. Colţeni
8. Faţa lui Nan
9. Glodurile
10. Izvoru
11. Lungeşti
12. Nistoreşti
13. Pietraru
14. Punga
15. Teişu
16. Trestia
17. Tulburea
18. Valea Banului
19. Valea Roatei
20. Zăpodia
27. FLORICA1. Florica (1879)
28. GĂLBINAŞI  1. Gălbinaşi
2. Bentu
3. Tăbărăşti
29. GHERĂSENI  1. Gherăseni (1840)
2. Sudiţi
30. GHERGHEASA  1. Ghergheasa
2. Sălcioara
31. GLODEANU SĂRAT  1. Glodeanu Sărat (1500)
2. Căldăruşeanca
3. Ileana
4. Pitulicea
32. GLODEANU-SILIŞTEA  1. Glodeanu-Siliştea (1571)
2. Casota
3. Cârligu Mare
4. Cârligu Mic
5. Corbu
6. Cotorca
7. Satu Nou
8. Văcăreasca
33. GREBĂNU  1. Grebănu
2. Homeşti
3. Livada
4. Livada Mică
5. Plevna
6. Zăplazi
34. GURA TEGHII  1. GuraTeghii
2. Furtuneşti
3. Nemertea
4. Păltiniş
5. Secuiu
6. Vadu Oii
7. Varlaam
35. LARGU  1. Largu (1700)
2. Scărlăteşti
36. LOPĂTARI  1. Lopătari (1579)
2. Brebu
3. Fundata
4. Luncile
5. Pestriţu
6. Plaiu Nucului
7. Ploştina
8. Potecu
9. Săreni
10. Terca
11. Vârteju
37. LUCIU  1. Luciu (1810)
2. Caragele
38. MĂGURA1. Măgura (1782)
39. MĂRĂCINENI  1. Mărăcineni (1597)
2. Căpăţâneşti
3. Potoceni
40. MĂRGĂRITEŞTI  1. Mărgăriteşti
2. Câmpulungeanca
3. Fântânele
41. MÂNZĂLEŞTI  1. Mânzăleşti (1522)
2. Beşlii
3. Buştea
4. Cireşu
5. Ghizdita
6. Gura Bădicului
7. Jghiab
8. Plavăţu
9. Poiana Vâlcului
10. Satu Vechi
11. Treistioara
12. Valea Cotoarei
13. Valea Ursului
42. MEREI  1. Merei
2. Ciobănoaia
3. Dealul Viei
4. Dobrileşti
5. Gura Sărăţii
6. Izvoru Dulce
7. Lipia (1583)
8. Nenciuleşti
9. Ogrăzile
10. Sărata-Monteoru
11. Valea Puţului Merei
43. MIHĂILEŞTI  1. Mihăileşti (1830)
2. Colţăneni
3. Mărgineanu
4. Satu Nou
44. MOVILA BANULUI  1. Movila Banului (1644)
2. Cioranca
3. Limpeziş
45. MURGEŞTI  1. Murgeşti
2. Batogu
3. Valea Ratei
46. NĂENI  1. Năeni (sec. 16)
2. Fântânele
3. Finţeşti
4. Proşca
5. Vârf
47. ODĂILE  1. Odăile (1545)
2. Capu Satului
3. Corneanu
4. Gorâni
5. Lacu
6. Piatra Albă
7. Posobeşti (1545)
8. Scoroşeşti
9. Valea Fântânei
10. Valea Ştefanului
48. PADINA1. Padina (1536)
49. PARDOŞI  1. Pardoşi (1664)
2. Chiperu
3. Costomiru
4. Valea lui Lalu
5. Valea Şchiopului
50. PĂNĂTĂU  1. Pănătău (1415)
2. Begu
3. Lacu cu Anini
4. Măguricea
5. Plăişor
6. Râpile
7. Sibiciu de Jos
8. Tega
9. Zahareşti
51. PÂRSCOV  1. Pârscov (1515)
2. Bădila
3. Curcăneşti
4. Lunca Frumoasă
5. Oleşeşti
6. Pârjoleşti
7. Robeşti
8. Runcu
9. Târcov
10. Tocileni
11. Trestieni
12. Valea Purcarului
52. PIETROASELE  1. Pietroasele (1523)
2. Câlţeşti
3. Clondiru de Sus
4. Dara
5. Pietroasa Mică
6. Şarânga
53. PODGORIA  1. Podgoria (1586)
2. Coţatcu
3. Oratia
4. Pleşeşti
5. Tăbăcari
54. POŞTA CÂLNĂU  1. Poşta Câlnău (1519)
2. Aliceni
3. Coconari
4. Potârnicheşti
5. Sudiţi
6. Zilişteanca
55. PUIEŞTI  1. Puieştii de Jos (1581)
2. Dăscăleşti
3. Lunca
4. Măcrina
5. Nicoleşti
6. Plopi
7. Puieştii de Sus
56. RACOVIŢENI  1. Racoviţeni
2. Budrea
3. Petrişoru
57. RÂMNICELU  1. Râmnicelu (1599)
2. Colibaşi
3. Fotin
4. Ştiubei
58. ROBEASCA  1. Robeasca (1687)
2. Moşeşti
59. RUŞEŢU  1. Ruşeţu (1510)
2. Sergent Ionel Ştefan
60. SĂGEATA  1. Săgeata
2. Baniţa
3. Beilic
4. Borduşani
5. Dâmbroca
6. Găvăneşti
7. Moviliţa
61. SĂHĂTENI1. Săhăteni (f. 1830)
2. Găgeni
3. Istriţa de Jos
4. Vintileanca
62. SĂPOCA  1. Săpoca (1526)
2. Măteşti
63. SĂRULEŞTI  1. Săruleşti
2. Cărătnău de Jos
3. Cărătnău de Sus
4. Goicelu
5. Sările-Cătun
6. Valea Largă-Săruleşti
7. Valea Stanei
64. SCORŢOASA  1. Scorţoasa
2. Balta Tocila
3. Beciu
4. Dâlma
5. Deleni
6. Golu Grabicina
7. Grabicina de Jos
8. Grabicina de Sus
9. Gura Văii
10. Plopeasa
11. Policiori
65. SCUTELNICI  1. Scutelnici
2. Arcanu
3. Brăgăreasa
4. Lipănescu
66. SIRIU  1. Lunca Jariştei
2. Caşoca (1534)
3. Colţu Pietrii
4. Gura Siriului
5. Muşceluşa
67. SMEENI  1. Smeeni
2. Albeşti
3. Bălaia
4. Călţuna
5. Moisica
6. Udaţi-Lucieni
7. Udaţi-Mânzu
68. STÂLPU1. Stâlpu (1475)
69. TISĂU  1. Izvoru
2. Bărbunceşti
3. Grăjdana
4. Haleş
5. Izvoranu
6. Leiculeşti
7. Pădurenii
8. Salcia
9. Strezeni
10. Tisău
11. Valea Sălciilor
70. TOPLICENI  1. Topliceni
2. Băbeni
3. Ceairu
4. Deduleşti
5. Gura Făgetului
6. Poşta
7. Răduceşti
71. ŢINTEŞTI  1. Ţinteşti (1575)
2. Maxenu
3. Odaia Banului
4. Pogonele (f. 1863)
72. ULMENI  1. Ulmeni
2. Băltăreţi
3. Clondiru
4. Sărata
5. Vâlcele
73. UNGURIU  1. Unguriu
2. Ciuta
74. VADU PAŞII  1. Vadu Paşii
2. Băjani
3. Făcşănei
4. Gura Câlnăului
5. Scurteşti
6. Stănceşti
75. VALEA RÂMNICULUI  1. Valea Râmnicului (1721)
2. Oreavul
3. Rubla
76. VALEA SALCIEI  1. Valea Salciei (sec. 17)
2. Modreni
3. Valea Salciei-Cătun
77. VÂLCELELE1. Vâlcelele (1846)
78. VERNEŞTI  1. Vereneşti (1530)
2. Cândeşti
3. Cârlomăneşti
4. Mierea
5. Nenciu
6. Nişcov
7. Săsenii Noi
8. Săsenii pe Vale
9. Săsenii Vechi
10. Zoreşti
79. VINTILĂ VODĂ  1. Vintilă Vodă (1532)
2. Bodineşti
3. Coca-Antimireşti
4. Coca-Niculeşti
5. Niculeşti
6. Petrăcheşti
7. Podu Muncii
8. Sârbeşti
9. Smeeşti
80. VIPEREŞTI  1. Vipereşti (1534)
2. Muscel
3. Pălici
4. Ruşavăţ
5. Tronari
6. Ursoaia
81. ZĂRNEŞTI  1. Fundeni
2. Pruneni
3. Vadu Soreşti
4. Zărneşti
82. ZIDURI  1. Ziduri
2. Costieni
3. Cuculeasa
4. Heliade Rădulescu
5. Lanurile
6. Zoiţa

Back to Romanian version