Comune (D)

DAGÂŢA, com. în jud. Iaşi, alcătuită din 9 sate, situată în Pod. Central Moldovenesc, pe râul Mănăstirea; 4 840 loc. (1 ian. 2011): 2 557 de sex masc. şi 2 283 fem. Staţie de c.f. Culturi de cereale şi plante tehnice. Creşterea ovinelor. În satul Dagâţa, menţionat documentar în 1469 cu numele Brudureşti, se află conacul „V. Tăutu” (jumătatea sec. 19), iar în satul Mănăstirea există biserica din lemn cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul” (1723).

DAIA, com. în jud. Giurgiu, alcătuită din 2 sate, situată în Câmpia Burnas; 2 732 loc. (1 ian. 2011): 1 334 de sex masc. şi 1 398 fem. Haltă de c.f. Nod rutier. Culturi de cereale, plante tehnice şi de nutreţ, floarea-soarelui etc. Legumicultură; viticultură. Între 17 febr. 1968 şi 23 ian. 1981 com. Daia a fost în jud. Ilfov.

DAIA ROMÂNĂ, com. în jud. Alba, formată dintr-un sat, situată în Pod. Secaşelor; 3 120 loc. (1 ian. 2011): 1 568 de sex masc. şi 1 552 fem. Izvoare cu ape sărate. Pe terit. satului Daia Română, menţionat documentar, prima oară, în 1293, au fost descoperite (în punctul „Părăuţ”) urmele unei aşezări neolitice aparţinând culturii materiale Petreşti (sf. milen. 3 î.Hr.) şi vestigiile unor aşezări suprapuse (în punctul „Turnul”) din Epocile bronzului (cultura materială Wietenberg, sec. 16–13 î.Hr.), fierului (Hallstatt, 1200–450/300 î.Hr. şi La Tène, sec. 5 î.Hr.–1 d.Hr.), dacică (sec. 1 î.Hr.–1 d.Hr.) şi romană. Biserică având hramul „Sfânta Treime” (1664, pictată în sec. 18).

DALBOŞEŢ, com. în jud. Caraş-Severin, alcătuită din 7 sate, situată în Depr. Almăj, la poalele de NV ale M-ţilor Almăj, pe stg. râului Nera; 1 700 loc. (1 ian. 2011): 815 de sex masc. şi 885 fem. Expl. de lignit. Prelucr. lemnului. Pomicultură (meri, peri, pruni). În satul Dalboşeţ, menţionat documentar, prima oară, în 1603, se află biserica „Naşterea Maicii Domnului” (1828, cu picturi murale interioare din 1910), iar în satul Şopotu Vechi, atestat documentar în 1607, există o biserică ortodoxă din 1810.

DALNIC, com. în jud. Covasna, formată dintr-un sat, situată în Depr. Târgu Secuiesc, la 25 km E de municipiul Sfântu Gheorghe; 961 loc. (1 ian. 2011): 480 de sex masc. şi 481 fem. Prelucr. lemnului şi a cărnii. Creşterea bovinelor. Herghelie specializată în creşterea cailor de rasă Lipiţan. Vestigii neolitice şi din Epocile bronzului şi fierului. Tezaur monetar datând din sec. 1 î.Hr. şi din sec. 3 d.Hr. În satul Dalnic, atestat documentar în 1332, se află o biserică fortificată datând din 1230, cu transformări din 1526, care în prezent aparţine cultului reformat. Conacele „Gál” (sec. 19), „Hadnagy” (1850) şi „Becszásy” (1885) acesta din urmă aflat în mijlocul parcului dendrologic cu acelaşi nume. Com. Dalnic a fost înfiinţată la 9 apr. 2004 prin desprinderea satului Dalnic din com. Moacşa, jud. Covasna.

DANEŞ, com. în jud. Mureş, alcătuită din 4 sate, situată în Pod. Târnavelor, la confl. râului Seleuş cu Târnava Mare; 5 090 loc. (1 ian. 2011): 2 545 de sex masc. şi 2 545 fem. Staţie de c.f. Centru viticol. Satul Daneş este menţionat documentar, prima oară, în 1343, cu numele Danus. Pustiit de tătari în 1661. În satul Criş, atestat documentar în 1305, se află un castel construit în anii 1559–1589, în stilul Renaşterii transilvănene, prevăzut cu turnuri circulare de apărare la fiecare colţ (Turnul arcaşilor are încăperi de locuit). Corpul rezidenţial este dotat cu frumoase ancadramente din piatră, în stil renascentist, şi vitralii originare. Castelul este acoperit cu ţigle smălţuite. În curtea castelului au fost descoperite (sept. 1997) 6 000 de monede din argint din sec. 16. În satul Seleuş, atestat documentar în 1392, există o cetate ţărănească (1503–1504), cu biserică de incintă (1476), în stil gotic, azi aparţinând cultului evanghelic, iar în satul Daneş se află o biserică din sec. 15–16, cu turn din 1927, azi aparţinând cultului evanghelic, şi o biserică ortodoxă cu hramul „Sfântul Nicolae” (1796).

DANEŢI, com. în jud. Dolj, alcătuită din 4 sate, situată în Câmpia Romanaţi; 6 364 loc. (1 ian. 2011): 3 160 de sex masc. şi 3 204 fem. Produse alim. Fermă de creştere a bovinelor. Creşterea viermilor de mătase. Viticultură. Pe terit. com. D. au fost descoperite vestigiile unei necropole daco-romane (sec. 2–3). Bisericile având hramurile „Cuvioasa Parascheva” (1842), „Sfântul Nicolae” (1825) şi „Adormirea Maicii Domnului” (1774, reparată în 1891–1895 şi 1906, cu picturi murale interioare din 1895), în satele Brabeţi, Branişte şi Locusteni.

DAROVA, com. în jud. Timiş, alcătuită din 3 sate, situată în Câmpia Lugojului; 3 002 loc. (1 ian. 2011): 1 537 de sex masc. şi 1 465 fem. Expl de lignit. Produse textile. Pe terit. satului Sacoşu Mare, atestat documentar în 1369, au fost descoperite urmele unei aşezări dacice, datând din a doua Epocă a fierului, în care s-a găsit un tezaur de aur format din 11 brăţări şi un inel. În satul Darova, întemeiat în 1786, se află o biserică romano-catolică (1880).

DASCĂLU, com. în jud. Ilfov, alcătuită din 4 sate, situată în Câmpia Vlăsiei; 2 576 loc. (1 ian. 2011): 1 297 de sex masc. şi 1 279 fem. Culturi de cereale, de plante tehnice şi de nutreţ etc. Morărit şi panificaţie. Între 23 ian. 1981 şi 10 apr. 1997 com. Dascălu a făcut parte din Sectorul Agricol Ilfov. Bisericile „Cuvioasa Parascheva” (sec. 17) şi „Adormirea Maicii Domnului” (sf. sec. 19), în satele Dascălu şi Runcu; biserică din lemn, cu hramul „Sfântul Dumitru” (1800–1801), şi o biserică de cărămidă (1870), în satul Gagu.

DAVIDEŞTI, com. în jud. Argeş, alcătuită din 3 sate, situată în Piem. Cândeşti, pe râul Argeşel; 3 044 loc. (1 ian. 2011): 1 524 de sex masc. şi 1 520 fem. Fermă de creştere a bovinelor. Pomicultură (meri, pruni, peri). Centru de dogărit. Biserică având hramul „Înălţarea Domnului” (1794), în satul Davideşti; biserica din lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (începutul sec. 19, reparată în 1847 şi 1969), în satul Voroveni; conacul „Perieţeanu” (sec. 19) şi biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” (1839), în satul Conţeşti.

DĂBÂCA, com. în jud. Cluj, alcătuită din 3 sate, situată în NE Dealurilor Clujului, pe râul Lonea; 1 543 loc. (1 ian. 2011): 763 de sex masc. şi 780 fem. Pomicultură. În arealul com. au fost descoperite urmele unui castru roman, precum şi ale unei cetăţi inelare cu diametrul de 600 m, fortificată cu şanţ, val de pământ şi palisadă, datând din sec. 9, identificată ca reşedinţă a voievodului Gelu. Distrusă de invazia mongolă în 1241, cetatea a fost reclădită ulterior. În satul Dăbâca, menţionat documentar, prima oară, în 1219 cu numele Villa Castri Doboka, se află o biserică reformată (1743) şi conacul „Rhedy” (sec. 18), declarat monument istoric în anul 2004; în satul Luna de Jos există o biserică reformată (1727) şi Turnul (înalt de 35 m) fostului castel „Teleki”, castel construit în anii 1650– 1700 şi demolat în sec. 18 din ordinul Curţii imperiale de la Viena.

DĂENI, com. în jud. Tulcea, formată dintr-un sat, situată pe dr. braţului Dunărea Veche; 2 135 loc. (1 ian. 2011): 1 095 de sex masc. şi 1 040 fem. Produse alim. Fermă de creştere a bovinelor. Pescuit.

DĂEŞTI, com. în jud. Vâlcea, alcătuită din 4 sate, situată în Subcarpaţii Olteniei, pe stg. văii Oltului şi a lacului de acumulare Dăeşti; 3 053 loc. (1 ian. 2011): 1 494 de sex masc. şi 1 559 fem. Staţie de c.f. Hidrocentrală (37 MW) intrată în funcţiune în 1976. În arealul com. fost descoperite (1931) vestigiile unui castru roman în care s-au găsit monede romane emise în perioada 33–223. În satul Fedeleşoiu se află o mică biserică, cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, a fostului schit, ctitorită în 1673 de domnul Grigore Gheorghe Ghica şi terminată în anul 1700, cu remarcabile picturi murale interioare executate în 1702 de o echipă de zugravi formată din Sima, Ranite, Gheorghe şi Ştefan. În satul Sânbotin există o biserică ortodoxă cu dublu hram – „Intrarea în Biserică a  Maicii Domnului” şi „Sfântul Grigore Decapolitul” (1774–1782, cu fresce originare), iar în satul Dăeşti se află biserica având hramul „Sfântul Nicolae” (1814).

DĂMIENEŞTI, com. în jud. Bacău, alcătuită din 4 sate, situată în zona de contact a Pod. Central Moldovenesc cu terasele de pe stg. Siretului; 1 859 loc. (1 ian. 2011): 934 de sex masc. şi 925 fem. Bisericile din lemn cu hramurile „Sfinţii Voievozi” (1773) şi „Sfântul Nicolae” (1779), în satele Drăgeşti şi Dămieneşti.

DĂMUC, com. în jud. Neamţ, alcătuită din 3 sate, situată la poalele M-ţilor Tarcău, pe râul Dămuc, în zona Cheilor Bicazului; 3 069 loc. (1 ian. 2011): 1 581 de sex masc. şi 1 488 fem.

DĂNCIULEŞTI, com. în jud. Gorj, alcătuită din 7 sate, situată în Piem. Olteţului, pe râul Plosca; 2 621 loc. (1 ian. 2011): 1 313 de sex masc. şi 1 308 fem. Muzeu etnografic cu colecţii de costume populare şi obiecte de uz casnic (în satul Rădineşti). Bisericile cu hramurile „Sfântul Gheorghe” (1833–1836) şi „Sfântul Dumitru” (1837), în satele Hălăngeşti şi Zăicoiu.

DĂNEASA, com. în jud. Olt, alcătuită din 5 sate, situată în zona de contact a Câmpiei Boian cu terasele de pe stg. Oltului; 3 590 loc. (1 ian. 2011): 1 801 de sex masc. şi 1 789 fem. Haltă de c.f. Nod rutier. Orezării. Bisericile cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” (1657) şi „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” (1861, reparată în 1874 şi 1888), în satele Pestra şi Dăneasa; conacul „Comăneanu” (începutul sec. 20), în satul Berindei. În satul Zănoaga există o biserică ortodoxă din anul 1766 cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”.

DĂNEŞTI, com. în jud. Gorj, alcătuită din 11 sate, situată în E Depr. Târgu Jiu, la poalele de NV ale Dealului Bran; 3 715 loc. (1 ian. 2011): 1 822 de sex masc. şi 1 893 fem. Producţie de băuturi răcoritoare. Pomicultură (meri, peri, pruni). Conacul „Vasile Brătuianu” (sec. 19), în satul Trocani şi biserica din lemn cu hramul „Sfinţii Voievozi” (sec. 19), în satul Brătuia. În arealul satului Botorogi, la 185 m alt., se află pădurea Botorogi, declarată rezervaţie naturală forestieră. Este un şleau de luncă în care predomină stejarul (Quercus robur) şi frasinul de luncă (Fraxinus angustifolia), alături de  care se mai dezvoltă ulmul, jugastrul şi plopul. Subarboretul este alcătuit din arţar tătăresc, păducel, alun, măceş, sânger ş.a. Pătura ierbacee este abundentă şi variată: laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris), mărăgăritarul (Convallaria majalis), leurda (Allium ursinum).

DĂNEŞTI, com. în jud. Harghita, formată dintr-un sat, situată în N Depr. Ciuc, pe cursul superior al Oltului; 2 369 loc. (1 ian. 2011): 1 118 de sex masc. şi 1 251 fem. Haltă de c.f. Expl. de balast. Centru de olărit (ceramică neagră). Izvoare cu ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, slab sulfuroase, calcice, magneziene, hipotermale (21°C), valorificate local. Muzeu sătesc (Dăneşti). Expl. şi prelucr. lemnului (ambalaje din lemn). Tăbăcirea pieilor de animale. Produse ceramice (cărămidă, ţiglă), ţesături, covoare de lână. Creşterea ovinelor, bovinelor şi cabalinelor. Culturi de cereale, plante furajere, cartofi ş.a. Agroturism. Până la 18 mart. 2002, com. Dăneşti a avut în componenţă satul Mădăraş care la acea dată a devenit comună de sine stătătoare.

DĂNEŞTI, com. în jud. Vaslui, alcătuită din 6 sate, situată în Pod. Central Moldovenesc, pe Valea Fereştilor; 2 176 loc. (1 ian. 2011): 1 096 de sex masc. şi 1 080 fem. Muzeu de arheologie şi etnografie „Eugenia şi Costache Burada”; casa memorială „Emil Racoviţă” (în satul Emil Racoviţă); biserica din lemn cu hramul „Sfântul Nicolae” (1739, reconstruită în 1834 şi refăcută în 1933), în satul Dăneşti; biserica având hramul „Sfântul Nicolae” (ante 1809), în satul Boţoaia.

DĂNICEI, com. în jud. Vâlcea, alcătuită din 13 sate, situată în Piem. Cotmeana, pe stg. râului Topolog; 2 267 loc. (1 ian. 2011): 1 121 de sex masc. şi 1 146 fem. Reşed. com. este satul Dealu Lăunele. Bisericile din lemn cu hramurile „Înălţarea Domnului” (1767), „Sfântul Nicolae” (1828) şi „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” (1844), în satele Valea Scheiului, Drăguleşti şi Bădeni; biserica de zid cu hramul „Sfinţii Trei Ierarhi” (sec. 18, refăcută în 1853), în satul Linia pe Vale.

DĂRĂŞTI-ILFOV, com. în jud. Ilfov, formată dintr-un sat, situată în Câmpia Română, pe râul Argeş; 2 654 loc. (1 ian. 2011): 1 300 de sex masc. şi 1 354 fem. Centru viticol. Legumicultură. Între 23 ian. 1981 şi 2 dec. 1985 a făcut parte din jud. Giurgiu, iar între 2 dec. 1985 şi 10 apr. 1997, din Sectorul Agricol Ilfov. Biserica„Sfântul Nicolae”, construită în anii 20032011 pe locul uneia din 1880 care a fost grav avariată de cutremurul din 4 mart. 1977 şi demolată la 20 apr. 1977.

DĂRMĂNEŞTI, com. în jud. Dâmboviţa, alcătuită din 2 sate, situată în Câmpia Cricovului, pe râul Proviţa; 4 403 loc. (1 ian. 2011): 2 202 de sex masc. şi 2 201 fem. Produse electronice de larg consum (din 2011); morărit şi panificaţie. Centru de ceramică populară. Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” (1861–1862), în satul Mărginenii de Sus. Până la 8 mai 2003, com. Dărmăneşti a avut în componenţă satul Vlădeni, care la acea dată a devenit comună de sine stătătoare.

DĂRMĂNEŞTI, com. în jud. Suceava, alcătuită din 6 sate, situată în Pod. Sucevei, în zona de confl. a râului Hătnuţa cu Suceava; 5 868 loc. (1 ian. 2011): 2 903 de sex masc. şi 2 965 fem. Staţie de c.f. Nod rutier. Expl. şi prelucr. lemnului (mobilă). Reşed. com. este satul Măriţei. Bisericile din lemn cu hramurile „Înălţarea Domnului” (sf. sec. 18) şi „Sfântul Dumitru” (1794), în satele Dărmăneşti şi Călineşti.

DÂMBOVICIOARA, com. în jud. Argeş, alcătuită din 3 sate, situată în mica Depr. Podu Dâmboviţei, la poalele SE ale M-ţilor Piatra Craiului, pe râul Dâmbovicioara; 902 loc. (1 ian. 2011): 448 de sex masc. şi 454 fem. Expl. de calcar. Prelucr. pieilor de animale. Turism. În satul Dâmbovicioara există o biserică din 1903, iar în satul Podu Dâmboviţei se află podul lui Brâncoveanu (1711) şi biserica având hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, construită în 1940 după planurile arhitectului D.I. Berechet.

DÂNGENI, com. în jud. Botoşani, alcătuită din 4 sate, situată în Câmpia Jijiei Superioare, pe râul Jijia; 3 058 loc. (1 ian. 2011): 1 488 de sex masc. şi 1 570 fem. Staţie de c.f. (inaugurată la 1 iun. 1896). Complex avicol. Pe terit. satului Iacobeni a fost descoperit un cazan scitic din bronz (sec. 6–5 î.Hr.), cu bazin semisferic, având patru toarte zoomorfe (în formă de capră de munte), susţinut de un picior central, evazat la bază. În satul Dângeni, atestat documentar la 8 iul. 1633, se află un conac de la sf. sec. 19 şi biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1902), iar în satul Iacobeni există biserica „Sfântul Nicolae” (1889).

DÂRJIU, com. în jud. Harghita, alcătuită din 2 sate, situată în Subcarpaţii Homoroadelor, la poalele de SE ale Dealului Pietriş; 1 057 loc. (1 ian. 2011): 511 de sex masc. şi 546 fem. Haltă de c.f. Prelucr. lemnului şi a laptelui. Creşterea bovinelor. Culturi de cartofi. În satul Dârjiu, menţionat documentar, prima oară, în 1334, se află o biserică, iniţial romanică (sec. 14–15), transformată ulterior în stil gotic, fortificată în anul 1400 (incintă poligonală cu ziduri înalte şi turn de poartă), cu picturi murale interioare de factură gotică (se remarcă „Legenda regelui Ladislau”, „Conversiunea Sfântului Pavel” ş.a.), realizate în 1419 de meşterul Paul. Biserica aparţine cultului unitarian şi a fost declarată monument UNESCO în anul 1999. În satul Mujna, atestat documentar în 1520, există o biserică din sec. 15 (azi aparţine cultului unitarian), de mari dimensiuni (28 m lungime, 7,25 m lăţime, 20 m înălţime), acoperită cu ţiglă în 1760, cu zid de incintă, înalt de 5 m, şi turn-clopotniţă construite în 1834–1837.

DÂRLOS, com. în jud. Sibiu, alcătuită din 3 sate, situată în Pod. Târnavelor, pe râul Târnava Mare; 3 385 loc. (1 ian. 2011): 1 707 de sex masc. şi 1 678 fem. Producţie de mobilă şi de ţesături. Centru viticol. În satul Dârlos, menţionat documentar, prima oară, în 1317, se află o biserică de factură gotică târzie (sec. 15) având ancadramentele ferestrelor bogat dantelate. În interior păstrează fragmente de pictură murală cu scene din patimile mântuitorului nostru Iisus Hristos, executate înainte de anul 1544. În prezent, biserica aparţine cultului evanghelic. Tot aici, a fost dezvelit (12 nov. 1995) un monument închinat eroilor căzuţi în timpul celor două războaie mondiale. În satul Curciu există o cetate cu biserică evanghelică de incintă (sec. 15–16, cu transformari din 1810-1814).

DÂRMĂNEŞTI, com. în jud. Argeş, alcătuită din 5 sate, situată în Piem. Cândeşti, pe Râu Doamnei; 3 666 loc. (1 ian. 2011): 1 821 de sex masc. şi 1 845 fem. Constr. de piese şi accesorii pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule. Pomicultură (meri, pruni, peri). Bisericile având hramurile „Sfântul Nicolae” (1773, cu picturi din 1777) şi „Sfinţii Voievozi” (1798), în satele Piscani şi Negreni.

DÂRVARI, com. în jud. Mehedinţi, alcătuită din 2 sate, situată în SE Câmpiei Blahniţei; 2 711 loc. (1 ian. 2011): 1 380 de sex masc. şi 1 331 fem. Nod rutier. Creşterea porcinelor. Apicultură. Culturi de cereale, plante tehnice şi uleioase. Muzeu sătesc. În satul Dârvari se află o biserică din 1909.

DEALU, com. în jud. Harghita, alcătuită din 7 sate, situată la poalele de SV ale M-ţilor Gurghiu; 3 966 loc. (1 ian. 2011): 2 006 de sex masc. şi 1 960 fem. Producţie de ambalaje din material plastic. Expl. şi prelucr. lemnului. Agroturism. Satul Dealu este atestat documentar în 1334, iar Tibod în 1566. Centru de cioplit lemnul. În satul Dealu există case din lemn (sec. 18), porţi sculptate în lemn şi pictate şi o poiană cu narcise.

DEALU MORII, com. în jud. Bacău, alcătuită din 14 sate, situată în Colinele Tutovei, pe râul Berheci; 2 771 loc. (1 ian. 2011): 1 400 de sex masc. şi 1 371 fem. Expl. de gaze naturale. Centru viticol. Satul Tăvădăreşti este menţionat documentar în 1428, iar Grădeşti în 1455. În satul Calapodeşti se află mănăstirea „Sfântul Cuvios Antipa” (de călugări), cu biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” construită în 1889, renovată în 1993-1995 şi pictată în 1994-1995, în satul Blaga există biserica „Sfântul Nicolae” (1850-1861), în satul Căuia este biserica din lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1926), iar în satul Neguleşti, biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1974-1984).

1 DECEMBRIE, com. în jud. Ilfov, formată dintr-un sat, situată în Câmpia Română, pe interfluviul Argeş–Sabar, la 20 km S de Bucureşti; 6 829 loc. (1 ian.  2011): 3 218 de sex masc. şi 3 611 fem. Expl. de balast. Port pe canalul Bucureşti–Dunăre, rămas în fază avansată de construcţie la sf. anului 1989. Producţie de lacuri, vopsele şi cerneluri tipografice şi de prefabricate din beton. Produse alim. (preprate din carne şi lapte, conserve din legume şi fructe, băuturi răcoritoare – îmbuteliere de Pepsi-Cola). Fabrică de nutreţuri combinate. Mari sere legumicole şi floricole (c. 50 ha). Ferme pomicole (cireşi, piersici, caişi), avicole, de creştere a bovinelor şi taurinelor tinere (baby-beef) şi de creştere a animalelor pentru blană. Legumicultură în câmp. Culturi de cereale şi de plante tehnice. Com. a fost declarată oraş la 18 apr. 1989 şi trecută din nou în categoria localit. rurale la 23 ian. 1990, în urma abrogării Legii nr. 2/1989. Între 23 ian. 1981 şi 10 apr. 1997, com. 1 Decembrie a făcut parte din Sectorul Agricol Ilfov. Înainte de anul 1912 satul era cunoscut cu numele Careda, după care a avut denumirea Regele Ferdinand (1912–1948). Între 1948 şi 17 febr. 1968 comuna s-a numit Copăceni, între 17 febr. 1968 şi 20 mai 1996 s-a numit 30 Decembrie, iar din 20 mai 1996 poartă numele actual. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1827-1835, restaurată în 1988). Până la 25 mart. 2005, com. 1 Decembrie a avut în componenţă satul Copăceni, care la acea dată a devenit comună de sine stătătoare.

DEDA, com. în jud. Mureş, alcătuită din 4 sate, situată pe râul Mureş, la ieşirea acestuia din defileul Topliţa-Deda, la poalele M-ţilor Gurghiu; 4 477 loc. (1 ian. 2011): 2 213 de sex masc. şi 2 264 fem. Staţie de c.f., inaugurată în anul 1910. Expl. şi prelucr. lemnului (ambalaje din lemn). Producţie de îmbrăcăminte pentru lucru. Centru de confecţionare a pieselor de port popular. Moară modernă de cereale, dată în folosinţă la 22 oct. 1994. În satul Deda, menţionat documentar, prima oară, în 1393 se află un muzeu cu obiecte vechi, tradiţionale, şi o bibliotecă (10 500 vol.), iar în satul Pietriş există biserica din lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1879-1881, renovată în 2009). Rezervaţia naturală defileul Topliţa-Deda (6 000 ha). Agroturism.

DELENI, com. în jud. Constanţa, alcătuită din 4 sate, situată în Pod. Cobadin; 2 404 loc. (1 ian. 2011): 1 216 de sex masc. şi 1 188 fem. Nod rutier. Expl. de calcar. Pe terit. com. a fost identificată, de către Grigore Tocilescu, în 1883–1898, cariera din care au fost extrase blocurile de calcar pentru paramentul monumentului „Tropaeum Traiani” de la Adamclisi. Până în 1940, satul Deleni s-a numit Ienidja. Schitul Deleni (de călugări), cu biserica din lemn „Naşterea Maicii Domnului” (2004-2008).

DELENI, com. în jud. Iaşi, alcătuită din 6 sate, situată în zona de contact a Dealului Mare cu Câmpia Jijiei Inferioare, pe cursul superior al râului Bahlui; 10 327 loc. (1 ian. 2011): 5 339 de sex masc. şi 4 988 fem. Expl. de calcare compacte şi de gresii microconglomeratice, foarte dure, care din sec. 15 sunt folosite la confecţionarea pietrelor de moară. Olărit. Prelucr. lemnului şi a pieilor de animale. Morărit. Culturi de cererale, de floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, soia, legume ş.a. Viticultură. Centru pomicol. Creşterea bovinelor şi ovinelor (rasa merinos); sericicultură; apicultură; piscicultură în iazurile Gurguiata, Strâmbu, Leahu. Rezervaţie forestieră (pădurea Humosu, 73,3 ha, pe Dealu Mare) cu arbori seculari în care, alături de fag (Fagus sylvatica), se întâlnesc carpenul (Carpinus betulus), paltinul (Acer platanoides), teiul argintiu (Tilia tomentosa), frasinul (Fraxinus excelsior) ş.a. Sanatoriu T.B.C. Parc dendrologic. În satul Deleni, atestat documentar la 7 iul. 1430, se află mănăstirea Lacuri (de călugări), cu biserica „Sfântul Nicolae”, ctitorie din 1724 a marelui vistier Iordache Cantacuzino, desfiinţată la 28 oct. 1959 de către autorităţile comuniste şi apoi redeschisă şi renovată în 1990; biserica „Adormirea Maicii Domnului”, ctitorie din anii 1668– 1669 a marelui vornic Todiraşcu Conta (cu transformări din 1722), cu picturi murale interioare executate de Ioasaf de la Vatopedia; palatul „Ghica” (1730). În satul Feredeni se află casele curţii boiereşti „Crupenschi” (căzute în ruină în sec. 18 şi refăcute în sec. 19) şi biserica având hramul „Adormirea Maicii Domnului” (1791, cu catapeteasmă din 1800 şi zid de incintă din 1791), iar în satul Maxut există biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1842).

DELENI, com. în jud. Vaslui, alcătuită din 4 sate, situată în E Colinelor Tutovei, la izv. râului Ghilanoiu; 2 472 loc. (1 ian. 2011): 1 244 de sex masc. şi 1 228 fem. Expl. de calcar. Prelucr. lemnului. Ţesături populare. Viticultură; apicultură. În satul Moreni se află o mănăstire de maici, cu biserica „Adormirea Maicii Domnului”, construită în 1801 prin grija credincioşilor Hordună şi Giuşcă. Desfiinţată la 28 oct. 1959 de către autorităţile comuniste, mănăstirea a fost reînfiinţată în 1990.

DELEŞTI, com. în jud. Vaslui, alcătuită din 6 sate, situată în Pod. Central Moldovenesc, pe râul Buda; 2 415 loc. (1 ian. 2011): 1 243 de sex masc. şi 1 172 fem. Morărit şi panificaţie. Pomicultură; viticultură. Biserica „Sfântul Gheorghe” (1818), în satul Răduieşti. În satul Mănăstirea se află biserica din lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fostului schit „Sfântul Nicolae”-Hârşova, construită în 1771 pe locul uneia din 1669. Până la 7 mai 2004, com. D. a avut în componenţă satele Băleşti, Cozmeşti, Fâstâci şi Hordileşti, care la acea dată au format com. Cozmeşti, jud. Vaslui.

DENSUŞ, com. în jud. Hunedoara, alcătuită din 7 sate, situată în V Depr. Haţeg-Pui, la poalele de SE ale M-ţilor Poiana Ruscăi; 1 575 loc. (1 ian. 2011): 779 de sex masc. şi 796 fem. Expl. de min. de fier (în satul Poieni). Expl. şi prelucr. lemnului. Pomicultură. Agroturism. În satul Densuş, menţionat documentar, prima oară, în 1247, se află una dintre cele mai vechi biserici din România. Pe ruinele unui edificiu din sec. 4 a fost construită, în sec. 13, biserica actuală, din pietre brute scoase din ruinele oraşului roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa, aflate în apropiere. Biserica având hramul „Sfântul Nicolae”, de plan pătrat (c. 6 x 6 m), ctitorie din sec. 13 a familiei cneziale Muşana, are o înfăţişare ciudată (o masă cubică cu acoperiş de piatră peste care se înalţă o turlă deasupra naosului, cu baza tot cubică, dar cu corpul prismatic, terminat cu patru frontoane triunghiulare) care nu ascunde, însă, amprentele stilistice ale romanicului târziu. În interior păstrează fragmente de picturi murale datând din 1443, executate de meşterul Ştefan cu echipa lui. Biserica a fost restaurată în 1961–1963 şi declarată monument de arhitectură,  iar în anii 2004-2006 a fost consolidată şi restaurată. În satul Peşteana, atestat documentar în 1404, există biserica ortodoxă cu hramul „Sfântul Prooroc Ilie” (sec. 19), o biserică reformată (sec. 16–şi casa „Breasovay Alexe” (sec. 18). Până la 17 febr. 1968, com. Densuş s-a numit Demsuş.

DENTA, com. în jud. Timiş, alcătuită din 4 sate, situată în Câmpia Bârzavei, pe râul Bârzava; 3 209 loc. (1 ian. 2011): 1 586 de sex masc. şi 1 623 fem. Haltă de c.f. Satul Denta este menţionat documentar, prima oară, în 1322. În anul 1720 aici au fost colonizate mai multe familii de germani, iar la 18 iun. 1951 numeroşi locuitori din com. Denta au fost deportaţi în Bărăgan. În satul Denta se află o biserică ortodoxă din 1884 şi o biserică romano-catolică din 1890, iar în satul Breştea există o biserică ortodoxă din 1904.

DERNA, com. în jud. Bihor, alcătuită din 5 sate, situată în zona de contact a Dealurilor Barcăului cu M-ţii Plopiş; 2 695 loc. (1 ian. 2011): 1 352 de sex masc. şi 1 343 fem. Expl. de petrol şi de nisip bituminos. Producţie de încălţăminte, de cleiuri, de uleiuri esenţiale şi de produse textile. Pomicultură. Satul Derna este menţionat documentar, prima oară, în 1406. Biserica din lemn cu hramul „Sfântul Nicolae” (1721, restaurată în 1962, declarată monument istoric), din satul Sacalasău, a fost mutată la mănăstirea Voivozi din satul cu acelaşi nume, com. Popeşti, jud. Bihor, care a fost reînfiinţată în 1994. În satul Derna se află biserica „Sfântul Nicolae” (1902), în satul Tria există biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, iar în satul Sacalasău, biserica „Pogorârea Duhului Sfânt” (1990-2000, pictată în 1997-1999).

DERSCA, com. în jud. Botoşani, formată dintr-un sat, situată în Dealurile Ibăneşti, pe râul Buhai, la graniţa cu Ucraina; 3 110 loc. (1 ian. 2011): 1 548 de sex masc. şi 1 562 fem. Expl. de turbă. Prelucr. lemnului şi a laptelui. Creşterea bovinelor. În satul Dersca, atestat documentar la 25 aug. 1470, au fost scoase la iveală (în 1973) urmele unei cetăţi dacice, în care s-a descoperit un tezaur alcătuit din 51 dinari de argint, republicani şi imperiali, şi o brăţară din argint de 165,5 g. Rateş construit în anul 1700, folosit ca han pentru diligenţele de poştă. Conac (sf. sec. 19), în stilul Renaşterii. Biserica „Sfinţii Voievozi” (1929), în satul Dersca. Rezervaţie botanică (10 ha), cu plante de turbărie, în care au fost identificate 204 specii de ferigi şi plante cu flori. Până la 17 iul. 2003, com. Dersca a avut în componenţă satele Lozna şi Străteni, care la acea dată au format com. Lozna, jud. Botoşani.

DESA, com. în jud. Dolj, formată dintr-un sat, situată în Câmpia Desnăţui, în lunca şi pe terasele de pe stg. Dunării; 4 820 loc. (1 ian. 2011): 2 400 de sex masc. şi 2 420 fem. Produse zaharoase (iclusiv ciocolată). În arealul com. Desa se găsesc întinse şiruri de dune de nisip, parţial fixate de vegetaţie. Viticultură. Aici s-au descoperit urmele unei aşezări civile şi ale unui castru roman din piatră (sec. 2 î.Hr.–4 d.Hr.) Tot aici s-a găsit un cazan din bronz, cu picior evazat şi cupă cilindrică terminată cu 2 toarte trilobate, de tip hunic (sec. 5). Biserică având hramul „Sfântul Nicolae” construită în 1860 (pe locul uneia ce data dinainte de anul 1845) şi reparată în 1906.

DESEŞTI, com. în jud. Maramureş, alcătuită din 3 sate, situată în V Depr. Maramureş, la poalele de N ale M-ţilor Gutâi, pe râul Mara; 2 442 loc. (1 ian. 2011): 1 202 de sex masc. şi 1 240 fem. Centru de prelucr. artistică a lemnului (porţi, obiecte din lemn pentru uz casnic etc.) şi de confecţionare a pieselor de port popular tradiţional. În satul Deseşti, menţionat documentar, prima oară, în 1360, se află biserica din lemn cu hramul „Cuvioasa Parascheva” (1717, pictată în 1780 de către Radu Munteanu), inclusă pe lista Patrimoniului cultural mondial UNESCO în 1999, iar în satul Hărniceşti, atestat documentar în 1360, există o biserică din lemn cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” (1770), cu pereţii interiori acoperiţi de picturi cu scene biblice care alternează cu motive decorative florale datorate zugravului Radu Munteanu. Colecţie de icoane pe lemn. Punct de plecare spre rezervaţiile Creasta Cocoşului (50 ha) şi Cheile Tătarului (15 ha).

DEVESEL, com. în jud. Mehedinţi, alcătuită din 6 sate, situată în Câmpia Blahniţei, pe terasele şi în lunca de pe stg. Dunării; 3 124 loc. (1 ian. 2011): 1 516 de sex masc. şi 1 608 fem. Morărit. Presă de ulei. Avicultură. Fermă de creştere a bovinelor. Viticultură. În satul Devesel, atestat documentar în 1637, se află o biserică din 1865, în satul Batoţi există o biserică ortodoxă din 1870, iar în satul Dunărea Mică este biserica „Sfântul Gheorghe” (sec. 19).

DEVESELU, com. în jud. Olt, alcătuită din 2 sate, situată în Câmpia Romanaţi, pe Valea Pârliţi; 3 167 loc. (1 ian. 2011): 1 565 de sex masc. şi 1 602 fem. Staţie de c.f. Produse chimice. Morărit şi panificaţie. Fermă de creştere a bovinelor. Culturi de cereale şi plante tehnice. Aici au fost descoperite urmele unui castru roman (sec. 2–3). Bisericile cu acelaşi hram „Sfântul Nicolae”, în satele Deveselu (1905-1912) şi Comanca (1786-1798, refăcută în 1824). Conac (sec. 19), în satul Deveselu. Bază militară NATO (din 2011), cu 24 de rachete balistice destinate sistemului defensiv antirachetă.

DEZNA, com. în jud. Arad, alcătuită din 5 sate, situată în depresiunea omonimă, în zona de contact dintre Dealurile Codru-Moma şi M-ţii Codru-Moma, la confl. râului Moneasa cu Sebiş; 1 303 loc. (1 ian. 2011): 645 de sex masc. şi 658 fem. Producţie de maşini şi utilaje de folosinţă generală. Prelucr. marmurei, a lemnului şi a laptelui de bivoliţă. Creşterea bubalinelor. Pomicultură. Două heleşteie. Sanatoriu pentru recuperarea bolnavilor cu afecţiuni neuromotorii. Urmele unei cetăţi de piatră (sec. 13–16) pe dealul Ozoiu (390 m alt.), cucerită de turci în 1657; în satul Dezna, menţionat documentar, prima oară, în 1318, se află o biserică ortodoxă cu hramul „Pogorârea Duhului Sfânt”(sec. şi un castel în stil neoclasic (sec. 19).

DICHISENI, com. în jud. Călăraşi, alcătuită din 4 sate, situată în E Câmpiei Bărăganului, pe terasele şi în lunca de pe stg. braţului Borcea al Dunării; 1 643 loc. (1 ian. 2011): 818 de sex masc. şi 825 fem. Producţie de furnire şi panouri din lemn. Cherhana. Legumicultură; viticultură. Fond cinegetic. Între 17 febr. 1968 şi 23 ian. 1981, com. Dichiseni a făcut parte din jud. Ilfov. Pe grădiştea Coslogeni, de pe terit. satului Coslogeni, a fost descoperită o staţiune arheologică cu două niveluri de locuire: o aşezare neolitică, aparţinând culturii materiale Hamangia şi o aşezare de la sf. Epocii bronzului şi începutul Epocii fierului (bordeie, ceramică cu decor simplu). Biserica din lemn cu hramul „Sfântul Nicolae” (sec. 19), în satul Coslogeni; biserica având hramul „Sfântul Nicolae” (1875–1886), în satul Dichiseni. Com. Dichiseni are în componenţă satul Libertatea care s-a depopulat la sf. sec. 20.

DICULEŞTI, com. în jud. Vâlcea, alcătuită din 4 sate, situată în Piem. Olteţului, pe stg. râului Olteţ; 2 065 loc. (1 ian. 2011): 1 053 de sex masc. şi 1 012 fem. În satul Diculeşti, atestat documentar în 1625, se află biserica „Sfântul Nicolae” (1913), în satul Băbeni-Olteţu, menţionat documentar la 9 mart. 1602, există biserica „Sfântul Nicolae” (1779, pictată în 1812 şi renovată în 1940 şi 1989), declarată monument istoric, iar în satul Budeşti, atestat documentar la 25 iun. 1536, este biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1825). Com. Diculeşti a fost înfiinţată la 7 mai 2004 prin desprinderea satelor Diculeşti, Băbeni-Olteţu, Budeşti şi Colelia din com. Făureşti, jud. Vâlcea. 20 şi începutul sec. 21, existând din punct de vedere ad-tiv, dar fără locuitori.

DIDEŞTI, com. în jud. Teleorman, alcătuită din 3 sate, situată în Câmpia Găvanu-Burdea, la confl. râului Tecuci cu Vedea; 1 302 loc (1 ian. 2011): 670 de sex masc. şi 632 fem. Producţie de amidon şi produse din amidon. Prelucr. lemnului (mobilă). Culturi de cereale, de plante tehnice şi de nutreţ etc. Legumicultură. În satul Dideşti se află biserica având hramul „Adormirea Maicii Domnului” (1705) a fostului schit, construită de logofătul Şerban Ştirbei şi pictată în 1936. În satul Dideşti s-a născut scriitorul Gala Galaction.

DIECI, com. în jud. Arad, alcătuită din 5 sate, situată în Depr. Gurahonţ, în zona Dealurilor Codru-Moma, pe dr. Crişului Alb; 1 569 loc. (1 ian. 2011): 789 de sex masc. şi 780 fem. Expl. de balast şi andezit. Expl. şi prelucr. lemnului. Prelucr. laptelui. Creşterea bovinelor. Pomicultură (meri, peri, pruni, piersici). Satul Dieci este menţionat documentar, prima oară, în 1613. În satul Roşia, atestat documentar în 1553, se află biserica „Buna Vestire” zidită în anii 1846–1850 pe locul unei biserici din lemn care data din 1692. Muzeu etnografic, în satul Revetiş. Agroturism.

DIMĂCHENI, com. în jud. Botoşani, alcătuită din 3 sate, situată în Câmpia Jijiei Superioare; 1 403 loc. (1 ian. 2011): 699 de sex masc. şi 704 fem. Staţie de c.f. Morărit. Pe terit. satului Verbia (azi Recia-Verbia), menţionat documentar, prima oară, în 1437, au avut loc două bătălii: în zilele de 17 şi 18 nov. 1561, oastea domnului Alexandru Lăpuşneanu (trădat de o mare parte a boierilor) a fost înfrântă, după o luptă înverşunată, de armata lui Ioan Iacob Heraclid (Despot Vodă), sprijinită de Habsburgi şi nobilimea protestantă polonă în frunte cu nobilul Albert Laski. După ocuparea Sucevei, Despot Vodă a fost uns domn, obţinând recunoaşterea Porţii Otomane în mart. 1562; la 6/16 mai 1600, armata Ţării Româneşti, comandată de Mihai Viteazul, a înfrânt, la Verbia, resturile forţelor polono-moldoveneşti, alungându-l de pe tron pe Ieremia Movilă şi punând stăpânire pe Moldova. În acest fel, Mihai Viteazul a realizat pentru prima dată unirea politică a celor trei Ţări Române, intitulându-se „domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată ţara Moldovei”. În satul Dimăcheni se află biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1612), declarată monument istoric. Com. Dimăcheni a fost înfiinţată la 17 iul. 2003 prin desprinderea satelor Dimăcheni, Mateieni şi Recia-Verbia din com. Corlăteni, jud. Botoşani.

DIMITRIE CANTEMIR, com. în jud. Vaslui, alcătuită din 5 sate, situată în NE Colinelor Fălciului, pe cursul superior al râului Elan; 2 813 loc. (1 ian. 2011): 1 427 de sex masc. şi 1 386 fem. Morărit. Producţie de ulei comestibil. Fermă de creştere a bovinelor. Muzeu etnografic (în satul Grumezoaia), inaugurat în 1968. Pădure de stejari seculari, în satul Grumezoaia, declarată rezervaţie forestieră. Înainte de 23 mart. 1974, com. Dimitrie Cantemir s-a numit Hurdugi. Reşed. com. este satul Hurdugi. În satul Grumezoaia se află mănăstirea „Dimitrie Cantemir” (de maici) cu biserica din lemn având hramul „Vovidenia”, ctitorie din anul 1692 a domnului Dimitrie Cantemir, construită pe locul unei biserici ce data din sec. 15. Până în 1802 a funcţionat ca mănăstire de călugări, dată după care a devenit mănăstire de maici. Desfiinţată de autorităţile comuniste la 28 oct. 1959, mănăstirea a fost reînfiinţată în 1997. În biserică sunt păstrate valoroase icoane pictate în ulei pe lemn, pe piei de animale şi pe pânză, datând din sec. 17–18.

DIOSIG, com. în jud. Bihor, alcătuită din 2 sate, situată în Câmpia Ierului, pe râul Ier; 6 944 loc. (1 ian. 2011): 3 484 de sex masc. şi 3 460 fem. Staţie de c.f. Viticultură. Producţie de ulei comestibil, de confecţii textile şi de încălţăminte. Produse alim. Culturi de cereale, de plante tehnice şi de nutreţ etc. În perimetrul com. Diosig a fost scos la iveală un tezaur de monede romane, republicane. În satul Diosig, menţionat documentar, prima oară, în 1278, se află castelul „Zichy” (1701) şi o biserică din 1928. Până la 23 apr. 2003, com. Diosig a avut în componenţă satele Roşiori, Mihai Bravu şi Vaida care la acea dată au format com. Roşiori, jud. Bihor.

DIOŞTI, com. în jud. Dolj, alcătuită din 3 sate, situată în Câmpia Romanaţi, în zona de izv. a râului Gologan; 3 088 loc. (1 ian. 2011): 1 547 de sex masc. şi 1 541 fem. Culturi de cereale, de plante tehnice şi de nutreţ etc. Complex avicol. În satul Dioşti se află bisericile cu hramurile „Sfântul Nicolae” (1866–1868, refăcută în 1925) şi „Sfinţii Voievozi” (1834, reclădită în 1871); în satul Radomir se află biserica „Sfântul Gheorghe”, construită în 1815 prin strădania lui Hagi Maciu şi reparată în 1897–1898 şi în 1937, iar în satul Ciocăneşti există un han din  sec. 19 şi biserica având hramul „Sfinţii 40 de Mucenici” (1910).

DITRĂU, com. în jud. Harghita, alcătuită din 3 sate, situată în Depr. Gheorgheni, la poalele de SV ale M-ţilor Giurgeu, pe râul Ditrău; 5 754 loc. (1 ian. 2011): 2 854 de sex masc. şi 2 900 fem. Staţie de c.f. Nod rutier. Zăcăminte de minereuri şi sulfuri polimetalice. Expl. de roci pentru constr. Producţie de încălţămine, de băuturi răcoritoare şi de cherestea. Morărit. Culturi de cartofi. În satul Ditrău, menţionat documentar, prima oară, în 1567, se află biserica ortodoxă cu hramul „Sfânta Ecaterina” (sec. 17) şi o biserică romano-catolică de mari dimensiuni (56 m lungime şi 23 m lăţime) construită în anii 1908–1913, după planul arhitectului Kiadek Ştefan din Subotica (Serbia), pe locul unei biserici care data dinainte de anul 1500 şi care fusese reconstruită în 1747 şi înconjurată de un zid de incintă construit în 1771. Biserica actuală este străjuită de două turnuri gemene de 75 m înălţime fiecare. Ferestre cu frumoase vitralii.

DOBA, com. în jud. Satu Mare, alcătuită din 5 sate, situată în Câmpia Someşului, la graniţa cu Ungaria; 2 847 loc. (1 ian. 2011): 1 371 de sex masc. şi 1 476 fem. Producţie de palincă. Creşterea bovinelor, ovinelor, porcinelor. Culturi de cereale. Poieni cu narcise şi cu lalele pestriţe. Bibliotecă publică (c. 10 000 vol.). În satul Doba, menţionat documentar, prima oară, în 1323, se află biserica ortodoxă cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, construită în 1946 pe locul unei biserici din anul 1804, şi o biserică greco-catolică, ctitorie din 1854 a grofului Károlyi. Bisericile cu acelaşi hram – „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, în satele Boghiş (1858) şi Traian (1931). În satul Dacia există biserica „Sfiinţii Apostoli Petru şi Pavel” (1951).

DOBÂRCENI, com. în jud. Botoşani, alcătuită din 6 sate, situată în Câmpia Jijiei Superioare, la izv. râului Corogea; 2 765 loc. (1 ian. 2011): 1 383 de sex masc. şi 1 382 fem. Nod rutier. Confecţii  metalice. Satul Dobârceni este menţionat documentar, prima oară, în 1427.

DOBÂRLĂU, com. în jud. Covasna, alcătuită din 4 sate, situată în SE Depr. Sfântu Gheorghe; 2 128 loc. (1 ian. 2011): 1 085 de sex masc. şi 1 043 fem. În satul Dobârlău, menţionat documentar, prima oară, în jurul anului 1760, se află o biserică ortodoxă cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, construită în 1795, restaurată în 1883, 1920, 1964 şi pictată în 1965, iar în satul Mărcuş, atestat documentar în 1505, există mănăstirea Mărcuş (de maici) cu biserica având dublu hram „Sfinţii Români” şi „Acoperământul Maicii Domnului”, ctitorie din anii 1992– 1995 a stareţei Serafima Comşa, întemeiată pe locul unei biserici, a unui paraclis şi a mai multor chilii construite de mătuşa ei, Suzana Comşa, în anii 1950– 1952 şi demolate de autorităţile comuniste în 1973. În sec. 17–18 pe acest loc a existat un schit ortodox, care a fost distrus din ordinul generalului Adolph von Buccow la 13 iun. 1761. Pe lângă mănăstirea Mărcuş funcţionează, din anul 2001, orfelinatul „Sfânta Iustina” care adoptă fete orfane sau abandonate de părinţi.

DOBRA, com. în jud. Dâmboviţa, alcătuită din 2 sate, situată în Câmpia Cricovului, la confl. râului Pârscov cu Ialomiţa; 3 753 loc. (1 ian. 2011): 1 843 de sex masc. şi 1 910 fem. Nod rutier. Producţie de ambalaje din carton. Legumicultură (roşii, ardei, morcovi ş.a.). Pădure (150 ha) în care se află o rezervaţie de zimbri. Fond cinegetic (mistreţi, iepuri ş.a.). În satul Dobra se află biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” (1810, renovată în 1860).

DOBRA, com. în jud. Hunedoara, alcătuită din 13 sate, situată în depresiunea omonimă, în zona de contact a teraselor de pe stg. Mureşului cu prelungirile de NV ale M-ţilor Poiana Ruscăi, la confl. râului Dobra cu Mureşul; 3 348 loc. (1 ian. 2011): 1 671 de sex masc. şi 1 677 fem. Staţie de c.f. Expl. de calcar (în satul Roşcani). Prelucr. lemnului. Balastieră. Pomicultură. Satul Abucea este menţionat documentar, prima oară, în 1491 cu numele Habwcha (sau Habucha), iar în 1750 cu toponimul Abucsa. Satul Dobra este atestat documentar în 1387. În satul Roşcani se află biserica având hramul „Buna Vestire” (sec. 15) cu ancadramente gotice şi picturi murale interioare din 1766. Biserici din lemn, cu acelaşi hram „Cuvioasa Parascheva”, în satele Abucea (sec. 18) şi Stânceşti (sec. 19) şi biserici din zid, cu acelaşi hram – „Cuvioasa Parascheva”, în satele Lăpuşnic (sec. şi Răduleşti (sec. 17).

DOBRENI, com. în jud. Neamţ, alcătuită din 3 sate, situată în N Depr. Cracău-Bistriţa, la confl. râului Almaş cu Horaiţa; 1 738 loc. (1 ian. 2011): 858 de sex masc. şi 880 fem. Nod rutier. Prelucr. lemnului. Agroturism. Pădure de mesteceni (rezervaţie forestieră). În satul Dobreni se află mănăstirea Horaiţa (de călugări), înfiinţată în anul 1822 prin hrisov domnesc semnat de Ioan (Ioniţă) Sandu Sturdza şi prin osârdia arhimandritului Irinarh, pe locul unei biserici care data din prima jumătate a sec. 15 şi menţionată documentar la 11 iul. 1428 într-un hrisov semnat de domnul Alexandru cel Bun. Biserica actuală a mănăstirii Horaiţa, cu hramul „Botezul Domnului”, de mari dimensiuni (30 m lungime, 17 m lăţime, 20 m înălţime), a fost construită în anii 1848–1867 prin strădania arhimandritului Ermoghen Buhuş. Biserica este unică în felul ei deoarece prezintă elemente de arhitectură romano-bizantină, precum şi influenţe inspirate din configuraţia bisericilor ruseşti, respectiv numărul mare de turle (opt). Picturile murale interioare au fost executate în stil neobizantin, pe un fond cărămiziu, în anii 1988–1993, de un colectiv condus de Mihai Chiuaru. În biserică este păstrată icoana Maicii Domnului, despre care se spune ca este făcătoare de minuni, datând din prima jumătate a sec. 18. Pe latura de N a complexului monahal se află paraclisul „Sfântului Nicolae” construit în anii 1850–1852 în timpul stărăţiei arhimandritului Ermoghen Buhuş. Turnul-clopotniţă, în care se află şi paraclisul „Pogorârea Duhului Sfânt”, a fost ridicat în anii 1853–1855, iar celelalte anexe din cadrul ansamblului monastic au fost construite după 1920. La această mănăstire a fost surghiunit, pentru 75 de zile (începând cu sept. 1918), principele Carol (fiul regelui Ferdinand şi al reginei Maria), ca urmare a căsătoriei în ascuns cu Zizi Lambrino precum şi a faptului că principele Carol trecuse graniţa în Rusia cu un paşaport fals. Bisericile din lemn cu hramurile „Sfinţii Voievozi” (1832) şi „Sfântul Dumitru” (1752, cu pridvor adăugat în 1933), în satele Căşăria şi Sărata. Până la 25 mart. 2005, com. Dobreni a avut în componenţă satele Negreşti şi Poiana, care la acea dată au format com. Negreşti, jud. Neamţ.

DOBREŞTI, com. în jud. Argeş, alcătuită din 2 sate, situată în Piem. Cândeşti; 1 812 loc. (1 ian. 2011): 906 de sex masc. şi 906 fem. Expl. şi prelucr. lemnului. Pomicultură. În satul Dobreşti se află biserica „Înălţarea Domnului” (1865, restaurată în anul 2010).

DOBREŞTI, com. în jud. Bihor, alcătuită din 8 sate, situată în depr. omonimă, în zona Dealurilor Pădurea Craiului, la poalele vestice ale M-ţilor Pădurea Craiului, pe cursul superior al râului Holod; 5 476 loc. (1 ian. 2011); 2 763 de sex masc. şi 2 713 fem. Expl. de bauxită (în satul Luncasprie). Instalaţie de preparare a bauxitei. Expl. si prelucr. lemnului (mobilă pentru birouri); producţie de articole de voiaj, de marochinărie şi de încălţăminte. Satul Dobreşti este menţionat documentar, prima oară, în 1508. Bisericile din lemn cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” (1756) şi „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1725, pictată în 1769), în satele Topa de Jos şi Luncasprie.

DOBREŞTI, com. în jud. Dolj, alcătuită din 5 sate, situată în Câmpia Romanaţi; 2 544 loc. (1 ian. 2011): 1 320 de sex masc. şi 1 224 fem. Nod rutier. Morărit. Fermă de creştere a porcinelor. Legumicultură. În satul Murta se află biserica având hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” (1839–1845, refăcută în 1894), iar în satul Căciulăteşti există schitul Zdrelea (Jdrelea)-Roaba, ctitorie de la sf. sec. 15, probabil, a boierilor Craioveşti, refăcut în sec. 17 şi apoi reconstruit în alt loc, şi biserica „Sfântul Dumitru” (1854–1855).

DOBREŢU, com. în jud. Olt, alcătuită din 3 sate, situată în SE Piem. Olteţului, pe râul Horezu; 1 272 loc. (1 ian. 2011): 619 de sex masc. şi 653 fem. Pomicultură (meri, pruni). Biserica din lemn cu hramul „Sfinţii Voievozi” (1789), în satul Curtişoara.

DOBRIN, com. în jud. Sălaj, alcătuită din 6 sate, situată în Dealurile Sălajului, pe râul Sălaj; 1 735 loc. (1 ian. 2011): 847 de sex masc. şi 888 fem. Pomicultură; viticultură. Satul Dobrin este menţionat documentar, prima oară, în 1423. Bisericile din lemn cu acelaşi hram, „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, în satele Dobrin (1720) şi Doba (sec. 17).

DOBROEŞTI, com. în jud. Ilfov, alcătuită din 2 sate, situată în Câmpia Vlăsiei, pe stg. râului Colentina, la marginea de E a municipiului Bucureşti; 7 479 loc. (1 ian. 2011): 3 654 de sex masc. şi 3 825 fem. Creşterea bovinelor. Culturi de cereale, de plante tehnice şi de nutreţ etc. Legumicultură. Între 23 ian. 1981 şi 10 apr. 1997 com. Dobroeşti a făcut parte din Sectorul Agricol Ilfov. În satul Fundeni se află biserica având hramul „Sfântul Eftimie” (1699; → Fundeni), iar în satul Dobroeşti există biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1861, reparată în 1896 şi restaurată în 1999), cu picturi murale interioare executate în anii 1932-1933 de Constantin Vasilescu şi catapeteasmă din lemn de stejar montată în anul 2006.

DOBROMIR, com. în jud. Constanţa, alcătuită din 6 sate, situată în Pod. Oltinei, pe râul Valea Mare; 2 991 loc. (1 ian. 2011): 1 563 de sex masc. şi 1 428 fem. Expl. de calcar (în satul Lespezi). Creşterea ovinelor şi caprinelor. Culturi de cereale, de plante uleioase şi de nutreţ etc. Pomicultură (piersici, cireşi, caişi). Înainte de 17 febr. 1968 s-a numit Dobromiru din Vale.

DOBROSLOVENI, com. în jud. Olt, alcătuită din 5 sate, situată în Câmpia Romanaţi, la confl. râului Frăsinet cu Teslui; 3 883 loc. (1 ian. 2011): 1 879 de sex masc. şi 2 004 fem. Nod rutier. Morărit şi panificaţie. Apicultură. Legumicultură. Muzeu de istorie. Pe terit. satului Reşca au fost descoperite vestigii  neolitice, aparţinând culturilor materiale Sălcuţa şi Vădastra (milen. 4 î.Hr.), din Epocile bronzului (cultura materială Verbicioara, sec. 16–13 î.Hr.) şi fierului (cultura materială Basarabi, sec. 9–6 î.Hr.). Tot aici, au fost identificate ruinele oraşului roman Romula (sec. 2–3), dezvoltat pe locul unei vechi aşezări dacice, cunoscută sub numele de Malva. Oraşul Romula, devenit capitala prov. Dacia Malvensis, era format din 2 castre, construite la începutul sec. 2 (unul dintre ele de dimensiuni mari, 60 x 80 m), incluse în sistemul defensiv al limesului alutan, şi din oraşul propriu-zis, înconjurat cu două centuri de apărare: prima consta dintr-un zid de cărămidă, gros de 1,95 m, cu laturile de 182 x 216 m, iar a doua, exterioară, era formată dintr-un val de pământ (300 x 200 m), dublat de şanţ, construită în anul 248 pe vremea lui Filip Arabul. În timpul domniei împăratului Hadrian, oraşul Romula a fost ridicat la rangul de municipium, iar în timpul lui Septimius Severus la cel de colonia. În interiorul ariei urbane au fost descoperite, în anii 1965–1977, urmele unor temple, terme, ateliere, canale de scurgere, cuptoare pentru ars cărămida, precum şi inscripţii, opaiţe, capul unei statui din marmură reprezentând o divinitate (probabil Fortuna), capul unei statuete înfăţişând pe Liber Pater, o placă din bronz a Cavalerilor danubieni etc. Oraşul Romula a fost locuit până în sec. 6. Biserică cu dublu hram „Sfântul Nicolae” şi „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” (1781– 1786, reparată în 1927), cu fresce originare, declarată monument istoric, în satul Reşca. Bisericile cu acelasi hram „Sfântul Nicolae”, în satele Dobrosloveni (1847, reparată în anii 1929-1931) şi Frăsinetu (1853).

DOBROTEASA, com. în jud. Olt, alcătuită din 4 sate, situată în Piem. Cotmeana, pe stg. văii Oltului; 1 871 loc. (1 ian. 2011): 885 de sex masc. şi 986 fem. Nod rutier. Producţie de ţigle şi cărămizi. Biserică având hramul „Cuvioasa Parascheva” (1843–1845) şi cula „Galiţa” (1790–1800), în satul Câmpu Mare.

DOBROTEŞTI, com. în jud. Dolj, alcătuită din 2 sate, situată în Câmpia Romanaţi; 1 916 loc. (1 ian. 2011): 940 de sex masc. şi 976 fem. În satul Dobroteşti se află bisericile din lemn cu hramurile „Sfântul Nicolae” (1818, refăcută în 1848  sau 1858) şi „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” (1790). Com. Dobroteşti a fost înfiinţată la 7 apr. 2004 prin desprinderea satelor Dobroteşti şi Nisipuri din com. Amărăştii de Sus, jud. Dolj.

DOBROTEŞTI, com. în jud. Teleorman, alcătuită din 2 sate, situată în Câmpia Găvanu-Burdea, pe râul Tecuci; 4 695 loc. (1 ian. 2011): 2 312 de sex masc. şi 2 483 fem. Produse lactate. Creşterea bovinelor. Culturi de cereale şi plante tehnice. Biserica având hramul „Sfinţii Voievozi” (1753, refăcută în 1870 şi pictată în 1913) şi clădirea Primăriei (1935), în satul Dobroteşti.

DOBROVĂŢ, com. în jud. Iaşi, formată dintr-un sat, situată în E Pod. Central Moldovenesc, la poalele Dealului Coloneasa, pe pârâul Dobrovăţ, afl. al râului Vasluieţ; 2 473 loc. (1 ian. 2011): 1 242 de sex masc. şi 1 231 fem. Expl. lemnului. Creşterea ovinelor şi bovinelor. În satul Dobrovăţ, menţionat documentar, prima oară, în 1499, se află mănăstirea cu acelaşi nume (de călugări), cu biserica „Pogorârea Duhului Sfânt”, ctitorită de Ştefan cel Mare; construcţia bisericii a început la 27 apr. 1503 şi s-a terminat în 1504. Este un edificiu monumental (restaurat în 1975–1977) cu o lungime de 32 m şi o lăţime de 8 m, ce conservă la interior un valoros ansamblu de picturi murale executate între anii 1527 şi 1531, reprezentând teme iconografice cu orientare monastică („Scara lui Ioan Climax”, „Minunea Sfântului Sava” ş.a.). O valoare deosebită prezintă tabloul votiv care îl înfăţişează pe domnitorul ctitor, cu macheta bisericii în mâini, alături de fiii săi, Bogdan III şi Petru Rareş. Turn de poartă cu decoraţii de factură baroc-moldovenească (sec. 18). După secularizarea averilor mănăstireşti în 1863, mănăstirea Dobrovăţ a sărăcit complet, fapt ce a determinat transformarea ei în penitenciar (1865–1900), apoi în orfelinat de fete (1900–1903) şi Şcoală de agricultură (1903–1930). Între 1930 şi 1948 a funcţionat din nou ca mănăstire de călugări, apoi ca şcoală, până în 1970, ca biserică de mir până în 1990 şi reînfiinţată ca mănăstire de maici în 1990. Din 1992 a devenit mănăstire de călugări. În satul Dobrovăţ mai există o biserică paraclis, cu hramul „Sfântul Gheorghe” (1743) şi o biserică din lemn cu hramul „Sfântul Pantelimon” (1797).

DOBRUN, com. în jud. Olt, alcătuită din 5 sate, situată în Câmpia Romanaţi, pe râul Olteţ; 1 397 loc. (1 ian. 2011): 711 de sex masc. şi 686 fem. Bisericile cu acelaşi hram „Sfântul Nicolae”, în satele Dobrun (1846, reparată în 1924; picturile murale originare au fost spălate în 1937) şi Roşienii Mari (1843, reconstruită în 1901). Până la 7 mai 2004, com. Dobrun a avut în componenţă satele Osica de Jos şi Bobu, care la acea dată au format com. Osica de Jos.

DOCHIA, com. în jud. Neamţ, alcătuită din 2 sate, situată în Depr. Cracău-Bistriţa din Subcarpaţii Neamţului, pe cursul inferior al râului Cracău, la 20 km NE de municipiul Piatra-Neamţ; 2 785 loc. (1 ian. 2011): 1 363 de sex masc. şi 1 422 fem. Producţie de ambalaje din lemn. Satul Dochia a fost întemeiat în anul 1880, iar satul Băluşeşti apare consemnat în documente în anul 1864. Com. Dochia a fost înfiinţată la 19 iun. 2003 prin desprinderea satelor Dochia şi Băluşeşti din com. Girov, jud. Neamţ.

DOCLIN, com. în jud. Caraş-Severin, alcătuită din 3 sate, situată în zona de contact a Dealurilor Dognecei cu M-ţii Dognecei; 2 009 loc. (1 ian. 2011): 1 029 de sex masc. şi 980 fem. Staţie de c.f. Expl. de nisip. Centru viticol (satul Tirol) şi de ceramică populară (satul Biniş). În satul Doclin, menţionat documentar, prima oară, în 1597, se află biserica „Adormirea Maicii Domnului” (sec. 19, pictată în 1911 şi reparată în 1999).

DODEŞTI, com. în jud. Vaslui, alcătuită din 2 sate, situată în zona Colinelor Fălciului, pe interfluviul Bârlad-Urdeşti; 1 858 loc. (1 ian. 2011): 909 de sex masc. şi 949 fem. Haltă de c.f. (în satul Dodeşti). Săpăturile arheologice efectuate în anii 1967–1975 au scos la iveală fragmente de vase ceramice datând din Neolitic şi vestigii materiale din sec. 4–11. Satul Dodeşti apare consemnat în documente, prima oară, la 3 febr. 1495, iar satul Urdeşti în 1467. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1825), în satul Dodeşti. Com. Dodeşti a fost înfiinţată la 7 mai 2004 prin desprinderea satelor Dodeşti şi Urdeşti din com. Viişoara, jud. Vaslui.

DOFTEANA, com. în jud. Bacău, alcătuită din 7 sate, situată în Depr. Dărmăneşti, la confl. râului Dofteana cu Trotuş; 11 256 loc. (1 ian. 2011): 5 647 de sex masc. şi 5 609 fem. Staţie de c.f. Expl. de petrol şi nisip. Producţie de mobilă şi de cherestea. Muzeu etnografic. În satul Dofteana, atestat documentar la 8 sept. 1436, se află o biserică ortodoxă cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (1885-1888, pictată în 1906-1907), o biserică romano-catolică (1997) şi un conac din sec. 19, iar în satul Larga există biserica „Sfinţii Voievozi” (1804-1812). Parc dendrologic (25,7 ha), cu specii exotice: pin oriental (Pinus armandii), molid american (Picea rubra, Picea omorika), pin (Pinus nigra var. carmanica), ienupăr de Virginia (Juniperus virginiana) etc.

DOGNECEA, com. în jud. Caraş-Severin, alcătuită din 2 sate, situată la poalele de S ale M-ţilor Dognecei, pe râul Dognecea; 2 050 loc. (1 ian. 2011): 1 010 de sex masc. şi 1 040 fem. Expl. de min. de fier, de plumb şi de sulfuri polimetalice. Producţie de articole din material plastic pentru construcţii şi de echipamente de ventilaţie şi frigorifice. Prelucr. lemnului. Staţie de îmbuteliere a apei plate şi a sucurilor naturale (în satul Calina). Pomicultură. În satul Dognecea, menţionat documentar în 1722, se află o biserică romano-catolică (1736-1741), iar în satul Calina există o biserică din lemn cu hramul „Mântuirea Maicii Domnului” (1780), declarată monument istoric. Agroturism.

DOICEŞTI, com. în jud. Dâmboviţa, formată dintr-un sat, situată în Subcarpaţii Ialomiţei, pe râul Ialomiţa; 4 995 loc. (1 ian. 2011): 2 411 de sex masc. şi 2 584 fem. Staţie de c.f. (inaugurată la 1 ian. 1890). Termocentrală (120 MW), dată în folosinţă în 1954. Produse chimice (pigmenţi şi coloranţi) şi ceramice (cărămizi, ţigle, blocuri ceramice). Morărit. Pomicultură. Biserică având hramul „Naşterea Maicii Domnului” (1701–1706), cu picturi murale de epocă, parţial refăcute, şi coloane, în pridvor, cu caneluri în torsadă. Ruinele caselor domneşti ale lui Constantin Brâncoveanu (case construite în anul 1706).

DOLHEŞTI, com. în jud. Iaşi, alcătuită din 3 sate, situată în E Pod. Central Moldovenesc, pe cursul superior al râului Crasna; 2 868 loc. (1 ian. 2011): 1 461 de sex masc. şi 1 407 fem. Expl. de argilă, de nisip şi de gresii. Iazul Crăşniţa (2,5 ha). În arealul satului Dolheşti, menţionat documentar, prima oară, în 1406, a fost descoperit un tezaur compus din monede de aur şi un lanţ de aur datând din sec. 11. În satul Brădiceşti se află mănăstirea cu acelaşi nume (de călugări), întemeiată ca schit în anul 1691 de către Varlaam, episcop de Huşi, pe moşia Mariei Racoviţă. În 1740, schitul a fost jefuit de tătari, iar monahii luaţi ca robi. Schitul a fost refăcut abia în 1756 prin strădania episcopului Inochentie cu sprijinul domnului Matei Ghica. Biserica din lemn, cu hramul „Buna Vestire”, a fost construită în anii 1692–1694, are un pridvor din 1768 şi picturi pe pereţii interiori datând din 1853. Biserica (declarată monument istoric) este dominată de o turlă centrală, mai mare, încadrată de o parte şi de alta de două turle mai mici, toate având aspectul turlelor bisericilor ruseşti. Deasupra pridvorului există o altă turlă, asemănătoare cu celelalte trei. Biserica a fost restaurată în anii 1853, 1883, 1903. În perioada 1940–1945 a fost construită biserica de zid cu hramul „Sfântul Ilie”, aflată în prezent într-o fază avansată de degradare. Mănăstirea a fost desfiinţată de autorităţile comuniste prin decretul 410 din 28 oct. 1959 şi reînfiinţată în 1992. Agroturism.

DOLHEŞTI, com. în jud. Suceava, alcătuită din 3 sate, situată în Pod. Sucevei, pe râul Şomuzu Mare; 3 901 loc. (1 ian. 2011): 1 911 de sex masc. şi 1 990 fem. Haltă de c.f. Reşed. com. este satul Dolheştii Mari. Prelucr. lemnului. Produse lactate. Creşterea bovinelor. Centru de olărit. În perimetrul com. Dolheşti au fost descoperite vestigiile unei aşezări aparţinând culturii materiale Horodiştea-Folteşti (milen. 3– 2 î.Hr.) în care s-au găsit ceşti, pahare, amfore cu decor incizat, topoare din silex etc., precum şi o necropolă datând din perioada de trecere de la Neolitic la Epoca bronzului. În satul Dolheştii Mari se află biserica având hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, ctitorie dinainte de anul 1481 a hatmanului Şendrea, cu picturi murale originare (între care se remarcă tabloul votiv cu chipul ctitorului) şi cu pridvor adăugat în 1854, iar în satul Dolheştii Mici există biserica „Sfântul Nicolae” (1925).

DOLJEŞTI, com. în jud. Neamţ, alcătuită din 4 sate, situată în Colinele Birei, pe stg. văii Siretului; 7 485 loc. (1 ian. 2011): 3 806 de sex masc. şi 3 679 fem. Prelucr. lemnului. În satul Doljeşti se află biserica având hramul „Sfânta Treime” a fostei mănăstiri Doljeşti, ctitorie din 1774 a hatmanului Vasile Ruset, cu turn adăugat în 1884 şi pridvor din 1929, în satul Buhonca există o biserică romano-catolică (1937), iar în satul Buruieneşti, biserica romano-catolică „Sfântul Iosif” construită în 1937 pe locul alteia din 1864.

DOMAŞNEA, com. în jud. Caraş-Severin, alcătuită din 2 sate, situată în Culoarul Timiş-Cerna, pe cumpăna de ape dintre râurile Timiş şi Cerna, în zona pasului Poarta Orientală a Transilvaniei; 1 356 loc. (1 ian. 2011): 633 de sex masc. şi 723 fem. Staţie de c.f. Pomicultură. În arealul com. D. au fost descoperite (1928) urmele unui şanţ roman (40 x 34 m) în care s-a găsit o tăbliţă din bronz cu dimensiunile de 95 mm lăţime, 60 mm înălţime şi 0,5 mm grosime, emisă din porunca împăratului Hadrianus (sec. 2, cu inscripţia „Tabula honestae missionis”) pe numele legionarului veteran Ivornecus, de origine celtică. În prezent, această tăbliţă se află la Muzeul din Viena. În satul Domaşnea, menţionat documentar, pentru prima oară, în 1436, se află biserica având hramul „Sfântul Atanasie” (1807–1808, pictată în 1830 şi restaurată  în 1881), declarată monument istoric în anul 1932.

DOMNEŞTI, com. în jud. Argeş, formată dintr-un sat, situată în zona de contact a Dealurilor Argeşului cu Muscelele Argeşului, pe Râu Doamnei; 3 265 loc. (1 ian. 2011): 1 633 de sex masc. şi 1 632 fem. Producţie de echipamente pentru comunicaţii, de produse din material plastic, de mobilă pentru birouri, de cherestea, de produse ceramice (plăci şi dale din ceramică, articole ceramice pentru uz casnic şi ornamental, produse refractare, cahle de teracotă) şi de sucuri naturale. Centru pomicol (meri, pruni, peri). Muzeu etnografic şi de artă feudală. În satul Domneşti, atestat documentar în 1523, se află biserica având hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” (1828–1831), biserica „Buna Vestire” (1863-1864) şi casa „Mirică Ion” (1802). Agroturism.

DOMNEŞTI, com. în jud. Ilfov, alcătuită din 2 sate, situată în Câmpia Română, pe râul Sabar; 6 719 loc. (1 ian. 2011): 3 326 de sex masc. şi 3 393 fem. Producţie de mobilă, de articole din sticlă, prefabricate din beton şi de produse zaharoase (inclusiv ciocolată). Culturi de cereale, de plante tehnice şi de nutreţ etc. Legumicultură. Între 23 ian. 1981 şi 2 dec. 1985 com. Domneşti a făcut parte din jud. Giurgiu, iar între 2 dec. 1985 şi 10 apr. 1997, din Sectorul Agricol Ilfov. Bisericile cu hramurile „Cuvioasa Parascheva” (1791, ctitorie a lui Petcu Cioroglideanu şi a fiului său Matei) şi „Adormirea Maicii Domnului” (1817), „Izvorul Tămăduirii” (1817, pictată în 1967) şi „Sfântul Spiridon” (1926-1936, cu picturi originare restaurate în 1994), în satul Domneşti.

DOR MĂRUNT, com. în jud. Călăraşi, alcătuită din 6 sate, situată în Câmpia Bărăganului, pe râul Cucuveanu; 6 969 loc. (1 ian. 2011): 3 407 de sex masc. şi 3 562 fem. Staţie de c.f. (în satul Dâlga-Gară). Morărit şi panificaţie. Culturi de cereale, plante tehnice şi de nutreţ etc. Herghelie. Sanatoriu T.B.C. Între 17 febr. 1968 şi 23 ian. 1981 com. Dor Mărunt a făcut parte din jud. Ilfov. Satul Dor Mărunt este atestat documentar în anul 1876. În satul Dâlga se află biserica având hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” (1819), în satul Dor Mărunt există o biserică zidită în 1877-1879, iar în satul Pelinu este biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” (1813, restaurată în 1875).

DORNA-ARINI, com. în jud. Suceava, alcătuită din 6 sate, situată în Depr. Dornelor, la confl. râului Neagra Şarului cu Bistriţa; 2 934 loc. (1 ian. 2011): 1 451 de sex masc. şi 1 483 fem. Reşed. com. este satul Cozăneşti. Expl. forestiere şi de mangan. Recoltarea fructelor de pădure şi a ciupercilor comestibile din flora spontană. Preparate din lapte (în satul Ortoaia). Creşterea bovinelor şi ovinelor. Centru de încondeiere a ouălor. Până la 17 febr. 1968, satul şi com Dorna-Arini s-au numit Dorna. În satul Dorna-Arini, atestat documentar în 1595, se află biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1934), în satul Ortoaia există biserica „Pogorârea Duhului Sfânt” (1866), în satul Gheorghiţeni există biserica „Înălţarea Domnului” (1940) şi o biserică din lemn din sec. 18, iar în satul Cozăneşti este biserica „Acoperământul Maicii Domnului” (1994–2003). Agroturism.

DORNA CANDRENILOR, com. în jud. Suceava, alcătuită din 3 sate, situată în Depr. Dornelor, la 829 m alt., pe râul Dorna, la poalele de S ale vf. Ouşoru (1 639 m) din M-ţii Suhard; 3 014 loc. (1 ian. 2011): 1 522 de sex masc. şi 1 492 fem. Haltă de c.f. Expl. forestiere, de andezit şi de turbă. Prelucr. lemnului (cherestea) şi a laptelui. Creşterea bovinelor. Staţiune balneoclimaterică, în satul Poiana Negrii (→). Nămol de turbă. Staţie de îmbuteliere a apelor minerale şi a apei plate. Cămin cultural (1956). Bibliotecă (f. 2005). Agroturism. În satul Dorna Candrenilor, atestat documentar în 1772, se află biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1863), în satul Dealu Floreni există biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” (1959), iar în satul Poiana Negrii,  biserica „Sfântul Dumitru” (2002). Până la 6 oct. 2003, com. Dorna Candrenilor a avut în componenţă satele Coşna, Podu Coşnei, Româneşti, Teşna şi Valea Bancului, care la acea dată au format com. Coşna, jud. Suceava. Punct de plecare spre rezervaţia 12 Apostoli din M-ţii Căliman (200 ha).

DORNEŞTI, com. în jud. Suceava, alcătuită din 2 sate, situată în N Pod. Sucevei, la confl. râului Ruda cu Suceava; 4 447 loc. (1 ian. 2011): 2 226 de sex masc. şi 2 221 fem. Nod feroviar (staţia de c.f. inaugurată la 17 oct. 1889) şi rutier. Mat. de constr. Morărit şi panificaţie. Producţie de mobiă de bucătarie, de băuturi alcoolice şi de sucuri naturale. Topitorie de in şi cânepă, desfiinţată în 1990. Culturi de cartofi, sfeclă de zahăr, de in şi cânepă. În satul Dorneşti, atestat documentar, prima oară în 1490 şi apoi în mart. 1498, se află o biserică romano-catolică din 1796.

DOROBANŢI, com. în jud. Arad, formată dintr-un sat, situată în Câmpia Aradului, la 25 km Nord de municipiul Arad; 1 605 loc. (1 ian. 2011): 811 de sex masc. şi 794 fem. Izvoare cu ape termale (55°C). Pepiniere pomicolă şi viticolă. În arealul comunei Dorobanţi au fost descoperite fragmente de vase ceramice dacice şi denari romani. Satul Dorobanţi apare menţionat documentar, prima oara, în anul 1418, cu numele Irathws, apoi în 1454, în 1787, cu denumirea Kis Iratos, şi ulterior cu toponimele Iratoşu Mic şi Dorobanţi. În com. Dorobanţi se află un ştrand cu apă termală (1,5 ha), inaugurat în anul 1990, o biserică romano-catolică (1803) şi bustul lui Godó Mihály, operă din anul 2009 a sculptorului Kocsis Rudolf. Com. Dorobanţi a fost înfiinţată la 7 apr. 2004 prin desprinderea satului Dorobanţi din componenţa oraşului Curtici, jud. Arad.

DOROBANŢU, com. în jud. Călăraşi, alcătuită din 3 sate, situată în Câmpia Bărăganu Mostiştei, pe malul SE al lacului Mostiştea; 2 882 loc. (1 ian. 2011): 1 469 de sex masc. şi 1 413 fem. Nod rutier. Culturi de cereale şi plante tehnice. Pescuit. În satul Vărăşti se află o pădure de stejari seculari (Quercus robur), iar pe o înălţime numită Grădiştea Ulmilor din arealul aceluiaşi sat, au fost descoperite vestigii materiale din Neoliticul mijlociu (milen. 5–4 î.Hr.) ale căror caracteristici au determinat atribuirea numelui de cultura Boian pentru întreaga arie de răspândire a ei. Între 17 febr. 1968 şi 23 ian. 1981 com. Dorobanţu a făcut parte din jud. Ialomiţa. Bisericile„Sfântul Nicolae” (1854), în satul Boşneagu şi „Sfânta Treime” (1838), în satul Vărăşti.

DOROBANŢU, com. în jud. Tulcea, alcătuită din 5 sate, situată în NV Pod. Babadag; 1 464 loc. (1 ian. 2011): 749 de sex masc. şi 715 fem. Expl. de calcar (în satul Cârjelari). Până în anii ’90 ai sec. 20, com. Dorobanţu a avut în componenţă satul Ardealu, care în acei în prezent existând fizic, dar fără locuitori.

DOROLŢ, com. în jud. Satu Mare, alcătuită din 4 sate, situată în Câmpia Someşului, la graniţa cu Ungaria; 3 622 loc. (1 ian. 2011): 1 850 de sex masc. şi 772 fem. Creşterea bovinelor. Culturi de cereale, de plante tehnice şi de nutreţ etc. În satul Dorolţ, menţionat documentar, prima oară, în 1245, se află o biserică romano-catolică din 1936, în satul Petea, atestat documentar în 1215, există biserica ortodoxă cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1825), iar în satul Dara este biserica romano-catolică „Adormirea Maicii Domnului” (1739-1769).

DOŞTAT, com. în jud. Alba, alcătuită din 3 sate, situată în Pod. Secaşelor; 985 loc. (1 ian. 2011): 498 de sex masc. şi 487 fem. În satul Doştat, menţionat documentar, prima oară, în 1320, se află biserica ortodoxă cu hramul „Sfântul Nicolae” (1866), iar în satul Boz există o biserică fortificată din 1523 (azi biserică evanghelică), declarată monument istoric, şi vulcani noroioşi.

DRACEA, com. în jud. Teleorman, alcătuită din 3 sate, situată în Câmpia Boian, pe râul Călmăţui; 1 840 loc. (1 ian. 2011): 885 de sex masc. şi 955 fem. Morărit şi panificaţie. Biserica „Sfântul Dumitru” (1845), în satul Zlata. Com. Dracea a fost înfiinţată la 7 mai 2004 prin desprinderea satelor Dracea, Florica şi Zlata din com. Crângu, jud. Teleorman.

DRAGALINA, com. în jud. Călăraşi, alcătuită din 3 sate, situată în Câmpia Bărăganului; 8 651 loc. (1 ian. 2011): 4 412 de sex masc. şi 4 239 fem. Nod feroviar. Reparaţii de maşini şi utilaje agricole. Prelucr. lemnului (mobilă); produse lactate. Morărit şi panificaţie. Creşterea bovinelor. Culturi de cereale, de plante tehnice, uleioase şi de nutreţ etc. Între 17 febr. 1968 şi 23 ian. 1981 com. Dragalina a făcut parte din jud. Ialomiţa. În satul Dragalina se află o biserică din 1948. Satul Dropia a fost desfiinţat la 29 oct. 1977.

DRAGODANA, com. în jud. Dâmboviţa, alcătuită din 7 sate, situată în zona de contact a Câmpiei Târgoviştei cu Câmpia Titu, pe râul Potopu; 6 936 loc. (1 ian. 2011): 3 439 de sex masc. şi 3 498 fem. Producţie de aparate electrocasnice, de mobilă pentru birouri şi de articole de îmbrăcăminte pentru lucru. Fermă de creştere a bovinelor, în satul Picior de Munte. Clădirea Primăriei (1916); capelă (1896); conac (sec. 19) şi biserică din 1912, în satul Dragodana.

DRAGOMIREŞTI, com. în jud. Dâmboviţa, alcătuită din 6 sate, situată în zona de contact a Câmpiei Târgoviştei cu Piem. Cândeşti şi Subcarpaţii Ialomiţei, pe râul Dâmboviţa; 8 672 loc. (1 ian. 2011): 4 406 de sex masc. şi 4 266 fem. Nod rutier. Expl. de petrol. Produse lactate. Creşterea bovinelor. Pomicultură. În satul Dragomireşti se află biserica având hramul „Sfântul Nicolae” (1462, refăcută în 1701 şi 1836) şi casele familiei Greceanu (sec. 17, refăcute în 1733–1734); în satul Decindeni există paraclisul „Radu Vodă” (sec. 16, refăcut în sec. 18), în satul Ungureni se află biserica având hramul„Cuvioasa Parascheva” (1818), iar în satul Mogoşeşti, biserica având hramul „Adormirea Maicii Domnului” (1807, refacută în 1942).

DRAGOMIREŞTI, com. în jud. Neamţ, alcătuită din 6 sate, situată în Subcarpaţii Neamţului; 2 395 loc. (1 ian. 2011): 1 190 de sex masc. şi 1 205 fem. În satul Dragomireşti, atestat documentar în sec. 14, se află un muzeu etnografic şi biserica având dublu hram „Izvorul Tămăduirii” şi „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, construită în două etape, 1902–1916 şi 1921–1934, renovată în anii 1997–1999. Biserica având hramul „Sfinţii Voievozi” (1824), în satul Unghi. Satele componente ale com. D. au atestări documentare foarte vechi: Borniş (sec. 9), Hlăpeşti (1 sept. 1444), Mastacăn (23 aug. 1455), Unghi (sec. 9), Vad (7 mart.1528).

DRAGOMIREŞTI, com. în jud. Vaslui, alcătuită din 12 sate, situată în Colinele Tutovei, la confl. râului Lipova cu Tutova; 5 047 loc. (1 ian. 2011): 2 644 de sex masc. şi 2 403 fem. Nod rutier. Moară de cereale. Satul Dragomireşti este menţionat documentar, prima oară, în 1439, iar satele Tuleşti şi Rădeni în 1443 şi, respectiv, 1498. În satul Dragomireşti se află biserica din lemn cu hramul „Vovidenia” (1774, cu soclu din piatră şi unele adăugiri din 1874)şi biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” zidită în perioada 1936-1956, cu întreruperi).

DRAGOMIREŞTI-VALE, com. în jud. Ilfov, alcătuită din 3 sate, situată în Câmpia Vlăsiei, pe râul Dâmboviţa; 4 539 loc. (1 ian. 2011): 2 177 de sex masc. şi 2 362 fem. Culturi de cereale, de plante tehnice şi de nutreţ etc. Între 23 ian. 1981 şi 2 dec. 1985 com. Dragomireşti-Vale a făcut parte din  jud. Giurgiu, iar între 2 dec. 1985 şi 10 apr. 1997, din Sectorul Agricol Ilfov. Biserică având dublu hram – „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfânta Vineri” (1760–1761), ctitorie a stolnicului Mihai Fălcăianu şi a soţiei sale Safta, în satul Dragomireşti-Deal. În satul Dragomireşti-Vale, atestat documentar la 21 apr. 1453, se află biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1866, restaurată în 1974).

DRAGOSLAVELE, com. în jud. Argeş, alcătuită din 2 sate, situată în depr. omonimă, la poalele de V ale M-ţilor Leaota, pe cursul superior al Dâmboviţei; 2 588 loc. (1 ian. 2011): 1 311 de sex masc. şi 1 277 fem. Expl. de calcar. Microhidrocentrală (7,6 MW). Produse chimice. Fabrică de cherestea. Centru de ţesături populare. În Evul Mediu a fost un important punct de vamă al Ţării Româneşti, pe drumul comercial dintre Ţara Românească şi Transilvania prin pasul Giuvala, din culoarul Rucăr-Bran. În oct. 1916 aici s-au desfăşurat lupte violente între trupele române şi cele germane. În satul Dragoslavele se află biserica având hramul „Adormirea Maicii Domnului”, ctitorie din 1661 a domnului Grigore Gheorghe Ghica, şi biserica din lemn cu hramul „Sfântul Gheorghe” (1660), adusă aici în 1949, din satul Borza (jud. Sălaj), de Patriarhul Iustinian Marina, an în care a fost înfiinţat şi un schit de călugări. Aşezământul monahal este, totodată, şi reşed. patriarhală de odihnă, având o clădire construită în 1930 după proiectul arhitectului D. Ionescu Berechet; cruci din piatră cu inscripţii din 1642, 1664 etc.; biserica având hramul „Înălţarea Domnului” (1745).

DRAGOŞ VODĂ, com. în jud. Călăraşi, alcătuită din 3 sate, situată în Câmpia Bărăganului; 2 932 loc. (1 ian. 2011): 1 443  de sex masc. şi 1 489 fem. Staţie de c.f. Complex avicol. Culturi de cereale, de plante tehnice şi de nutreţ etc. Irigaţii. Între 17 febr. 1968 şi 23 ian. 1981 com. Dragoş Vodă a făcut parte din jud. Ialomiţa. Satul Dragoş Vodă a fost înfiinţat în anul 1896, cu numele Satul Nou, prin împroprietărirea a 474 de ţărani cu pământ, satul Socoalele a fost întemeiat în 1883, iar satul Bogdana în 1899 cu denumirea Gara Bogdana (numele actual datează din 1944). Clădirea Primăriei (1932-1934).

DRAGU, com. în jud. Sălaj, alcătuită din 5 sate, situată în N Dealurilor Clujului, pe râul Voivodeni; 1 303 loc. (1 ian. 2011): 652 de sex masc. şi 651 fem. Aici a fost descoperită o spadă din bronz datând de la începutul Epocii fierului. Satul Dragu este menţionat documentar, prima oară, în 1332. Bisericile din lemn cu hramurile „Sfântul Vasile cel Mare” (1806–1809), declarată monument istoric, şi „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1820, cu picturi interioare din 1831), în satele Dragu şi Voivodeni; castelul „Bethlen” (sec. 18–19), în satul Dragu, aflat în stare de degradare.

DRAJNA, com. în jud. Prahova, alcătuită din 11 sate, situată în depresiunea omonimă din Subcarpaţii Buzăului, pe râul Drajna; 5 529 loc. (1 ian. 2011): 2 696 de sex masc. şi 2 833 fem. Producţie de mobilier, de şuruburi, buloane, şaibe şi nituri. Moară de apă (începutul sec. 19), în satul Drajna de Jos. Pomicultură (meri, peri, pruni, nuci). Reşed. com. este satul Drajna de Sus, menţionat documentar la 10 iul. 1517 într-un hrisov semnat de domnul Neagoe Basarab. Pe terit. satului Drajna de Jos, atestat documentar în 1250, a fost descoperit un mare depozit de bronzuri (240 de obiecte: 199 seceri, arme de luptă, podoabe etc.) datând din sec. 13 î.Hr., iar în arealul satului Drajna de Sus, pe Dealul Grădiştea, au fost identificate urmele unui castru roman de piatră (176 x 200 m), iniţial de pământ, care a rezistat din anul 101 până în anul În apropierea castrului a existat o aşezare civilă dacică (cu numele Ramidava), apoi romană, ale căror vestigii (arme de fier, monede, ceramică, fibule, garnituri vestimentare din bronz, fragmente de terra sigilata, o căţuie dacică, un vas ceramic tronconic ş.a.) au fost scoase la iveală de săpăturile arheologice. În satul Drajna de Jos se află biserica „Sfântul Nicolae” (1896) şi conacul „Filipescu” (sf. sec. 19), iar în satul Ogretin există ruinele bisericii cu dublu hram – „Sfântul Dumitru” şi „Sfânta Parascheva” datând din 1817.

DRĂCŞENEI, com. în jud. Teleorman, alcătuită din 4 sate, situată în Câmpia Găvanu-Burdea, pe râul Burdea; 1 846 loc. (1 ian. 2011): 886 de sex masc. şi 960 fem. Culturi de cereale, de plante tehnice şi de nutreţ etc. În satul Drăcşani se află un muzeu de istorie şi etnografie, biserica „Sfântul Nicolae” (1871), casa „Anton Popescu” (1895) şi o şcoală din 1894. Până la 7 mai 2004, com. Drăcşănei a avut în componenţă satele Beuca şi Plopi, care la acea dată au format com. Beuca, jud. Teleorman.

DRĂGANU, com. în jud. Argeş, alcătuită din 4 sate, situată în Piem. Cotmeana; 1 925 loc. (1 ian. 2011): 929 de sex masc. şi 996 fem. Expl. de petrol şi forestiere. Pomicultură (meri, pruni). Reşed. com. este satul Drăganu-Olteni, în care se află biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” (1892, reparată în 1925). În satul Prislopu Mare există biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1836, reparată în 1889).

DRĂGĂNEŞTI, com. în jud. Bihor, alcătuită din 10 sate, situată în SE Depr. Beiuş, la confl. Crişului Pietros cu Crişu Negru; 2 933 loc. (1 ian. 2011): 1 409 de sex masc. şi 1 524 fem. Producţie de bere, de sucuri naturale, de băuturi alcoolice şi de produse alim. Apicultură. Viticultură. Satul Drăgăneşti este menţionat documentar, prima oară, în 1552. Bisericile din lemn cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” (1731), „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (construită în 1755-1764 pe locul alteia din 1724, pictată în 1764 de David Zugravul) şi „Buna Vestire” (1686), în satele Talpe, Şebiş şi Belejeni. Satul Păcăleşti, care fusese desfiinţat de autorităţile comuniste şi înglobat în satul Ţigăneştii de Beiuş, a fost reînfiinţat la 20 oct. 2008.

DRĂGĂNEŞTI, com. în jud. Galaţi, alcătuită din 2 sate, situată în Câmpia Tecuciului, pe cursul inf. al râului Bârlad; 6 044 loc. (1 ian. 2011): 3 113 de sex masc. şi 2 931 fem. Haltă de c.f. (în satul Malu Alb). Producţie de mobilă pentru birouri şi de ulei comestibil. Viticultură. Culturi de cereale, de plante tehnice şi de nutreţ, de legume etc. Bisericile „Sfântul Dumitru” (1938-1947) şi „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1939-1953), în satele Drăgăneşti şi Malu Alb.

DRĂGĂNEŞTI, com. în jud. Neamţ, alcătuită din 4 sate, situată în Subcarpaţii Neamţului, la 15 km NE de oraşul Târgu-Neamţ; 1 921 loc. (1 ian. 2011): 986 de sex masc. şi 935 fem. În satul Şoimăreşti, atestat documentar la 6 mart. 1533, se află biserica din lemn „Sfinţii Voievozi” (1911). Satul Drăgăneşti este atestat documentar în 1592. Com. Drăgăneşti a fost înfiinţată la 7 mai 2004 prin desprinderea satelor Drăgăneşti, Orţăşti, Râşca şi Şoimăreşti din com. Brusturi-Drăgăneşti, jud. Neamţ.

DRĂGĂNEŞTI, com. în jud. Prahova, alcătuită din 7 sate, situată în Câmpia Gherghiţei, pe stg. Văii Prahova; 5 083 loc. (1 ian. 2011): 2 501 de sex masc. şi 2 582 fem. Staţie de c.f. Culturi de cereale, plante tehnice, leguminoase pentru boabe ş.a. În satul Drăgăneşti, atestat documentar în 1451, se află conacul lui Şerban Cantacuzino (prima jumătate a sec. 17) şi biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” (1667, reparată în 1889).

DRĂGĂNEŞTI DE VEDE, com. în jud. Teleorman, alcătuită din 3 sate, situată în Câmpia Găvanu-Burdea, pe râul Burdea; 2 135 loc. (1 ian. 2011): 1 053 de sex masc. şi 1 082 fem. Staţie de c.f. (în satul Măgura cu Liliac). Culturi de cereale şi plante tehnice.

DRĂGĂNEŞTI-VLAŞCA, com. în jud. Teleorman, alcătuită din 3 sate, situată în Câmpia Burnas, la confl. râului Valea Albă cu Câlniştea; 4 224 loc. (1 ian. 2011): 2 033 de sex masc. şi 2 191 fem. Staţie de c.f. Nod rutier. Reparaţii de maşini şi utilaje agricole. Mobilă; conf.; produse alim. (ulei, amidon şi produse din amidon). Ferme de creştere a păsărilor şi a bovinelor. Culturi de cereale, plante tehnice şi nutreţ etc. Staţiune de cercetări agricole. Biserică având hramul „Sfântul Nicolae” (1853) şi monument închinat eroilor Primului Război Mondial, în satul Drăgăneşti-Vlaşca. Mănăstirea Drăgăneşti-Vlaşca (de maici), înfiinţată în 1998, cu biserica „Sfânta Treime” (aflată în construcţie). Pădure (rest al Codrilor Vlăsiei).

DRĂGEŞTI, com. în jud. Bihor, alcătuită din 5 sate, situată în Dealurile Hidişelului, în zona de izv. a râurilor Hidişel şi Tăşad, pe cursul superior al râului Cârpeştii Mici; 2 535 loc. (1 ian. 2011): 1 267 de sex masc. şi 1 268 fem. Staţie de c.f. Expl. de calcar (în satul Tăşad). Satul Drăgeşti este menţionat documentar, prima oară, în 1508. Punct fosilifer (calcarele tortoniene din satul Tăşad).

DRĂGHICENI, com. în jud. Olt, alcătuită din 3 sate, situată în Câmpia Romanaţi, pe râul Gologan; 1 871 loc. (1 ian. 2011): 975 de sex masc. şi 896 fem. Muzeu etnografic. În satul Drăghiceni se află biserica „Sfântul Nicolae” (1937-1960), în satul Grozăveşti există biserica „Sfântul Gheorghe” (1795), iar în satul Liiceni se află biserica „Adormirea Maicii Domnului” (sec. 18, cu modificări din 1872) şi un conac (sec. 19).

DRĂGOEŞTI, com. în jud. Ialomiţa, alcătuită din 5 sate, situată în Câmpia Bărăganului, pe râul Colceag; 870 loc. (1 ian. 2011): 441 de sex masc. şi 429 fem. Culturi de cereale şi plante tehnice. Între 17 febr. 1968 şi 23 ian. 1981 com. Drăgoeşti a fost în jud. Ilfov. În satul Drăgoeşti, atestat documentar în 1511, se află biserica „Naşterea Maicii Domnului” (1818).

DRĂGOEŞTI, com. în jud. Vâlcea, alcătuită din 3 sate, situată în lunca şi pe terasele de pe stg. Oltului; 2 181 loc. (1 ian. 2011): 1 063 de sex masc. şi 1 118 fem. În satul Drăgoeşti se află un spital de psihiatrie (din 1889), conacul „Suţu” (1880) şi bisericile cu hramurile „Sfinţii Trei Ierarhi” (1530, cu adăugiri din 1769 şi din sec. 19 şi cu fragmente de picturi murale din sec. 18) şi „Sfântul Ioan Botezătorul” (1852–1853), iar în satul  Geamăna există biserica din lemn cu hramul „Sfântul Nicolae” (1874).

DRĂGOIEŞTI, com. în jud. Suceava, alcătuită din 3 sate, situată în Pod. Sucevei, pe râul Moldova; 2 481 loc. (1 ian. 2011): 1 252 de sex masc. şi 1 229 fem. Reşed. com. este satul Măzănăeşti. Biserica având hramul „Naşterea Maicii Domnului” (1818), în satul Drăgoieşti. Până la 25 mart. 2005, com. Drăgoieşti a avut în componenţă satele Berchişeşti şi Corlata, care la acea dată au format com. Berchişeşti, jud. Suceava.

DRĂGOTEŞTI, com. în jud. Dolj, alcătuită din 6 sate, situată în Câmpia Romanaţi, pe râul Teslui; 2 285 loc. (1 ian. 2011): 1 130 de sex masc. şi 1 155 fem. Culturi de cereale, de plante tehnice şi de nutreţ etc. În satul Drăgoteşti se află biserica ortodoxă cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, construită în 1840 prin grija postelnicului Ioniţă Piciu, şi biserica „Sfântul Nicolae” zidită în anii 1837–1845 pe locul uneia din lemn care data din 1780, iar în satul Viişoara există biserica având hramul „Sfântul Nicolae” (1865). Pe terit. satului Popânzăleşti se află mănăstirea cu acelaşi nume (de călugări), ctitorie călugărească din sec. 17, iniţial cu o biserică din lemn, atestată documentar pentru prima oară în 1678. Biserica actuală, cu triplu hram – „Sfântul Calinic”, „Sfântul Nicolae” şi „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, a fost zidită din cărămidă, în anii 1850–1853, pe locul unei biserici din lemn care fusese ridicată în 1799 prin osârdia arhimandritului Metodie pe plasamentul bisericii iniţiale din sec. 17. După secularizarea averilor mănăstireşti, în 1863, călugării s-au risipit treptat, iar mănăstirea a încetat să mai funcţioneze în anul 1870, rămânând biserica de mir. Mănăstirea a fost reactivată la începutul anului 1992, dată după care s-au efectuat unele lucrări de restaurare. Tot în satul Popânzăleşti se mai află bisericile „Sfântul Nicolae” (1799, refăcută în 1853) şi „Izvorul Tămăduirii” (1837).

DRĂGOTEŞTI, com. în jud. Gorj, alcătuită din 3 sate, situată în zona Dealurilor Jiului, pe râul Jilţu; 2 679 loc. (1 ian. 2011): 1 352 de sex masc. şi 1 327 fem. Staţie de c.f. Expl. de lignit. Biserică având hramul „Sfântul Gheorghe” (1850–1855), în satul Trestioara.

DRĂGUŞ, com. în jud. Braşov, formată dintr-un sat, situată în Depr. Făgăraş, pe cursul mijlociu al Oltului; 1 228 loc. (1 ian. 2011): 648 de sex masc. şi 580 fem. Prelucr. lemnului şi a maselor plastice. Produse zaharoase. Morărit şi panificaţie. Culturi de cereale, cartofi şi de căpşuni. Pomicultură. Creşterea bovinelor, bubalinelor, ovinelor şi porcinelor. Centru de cojocărie şi de port popular tradiţional. Muzeu etnografic. Agroturism. Satul Drăguş este atestat documentar în anul 1486. În perioada 1762–1851, la Drăguş a funcţionat Compania a VIII-a de graniţă a Regimentului I de graniţă de la Orlat. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1894-1896, restaurată în anii 2000-2006). Com. Drăguş a fost înfiinţată la 7 apr. 2004 prin desprinderea satului Drăguş din com. Viştea, jud. Braşov.

DRĂGUŞENI, com. în jud. Botoşani, alcătuită din 3 sate, situată în Câmpia Jijiei Superioare, pe râul Podriga; 2 731 loc. (1 ian. 2011): 1 393 de sex masc. şi 1 338 fem. Pe terit. com. au fost descoperite urmele unei aşezări neolitice de tip Cucuteni, în care s-au găsit topoare, dălţi, împungătoare, răzuitoare etc. din piatră şi silex, un pumnal şi o sulă din cupru, o mare diversitate de obiecte din ceramică (străchini, fructiere, pahare etc.) cu decor pictat bogat, cu benzi incizate, adânci şi late, în diferite combinaţii geometrice (spirale, meandre, arc de cerc, triunghiuri etc.) şi numeroase figurine antropomorfe şi zoomorfe (câine, taur, berbec etc.) din lut ars, decorate geometric. Printre acestea se remarcă statueta „Venus”, înaltă de 23 cm, bogat decorată prin incizie cu motive spiralice şi triunghiuri. Tot aici s-a mai descoperit o necropolă sarmatică de înhumaţie (sec. 2–3). Biserică din lemn (1750) şi biserică de zid cu hramul „Sfântul Nicolae” (1857), în satul Drăguşeni. În satul Podriga, atestat documentar în sec. 15 cu numele Podraga, se află biserica „Naşterea Maicii Domnului (1983-1989) şi un castel din sec. 19.

DRĂGUŞENI, com. în jud. Galaţi, alcătuită din 7 sate, situată în S Pod. Covurlui, la izv. râului Suhurlui; 5 703 loc. (1 ian. 2011): 2 956 de sex masc. şi 2 747 fem. Nod rutier. Viticultură. În satul Adam se află mănăstirea Adam (de maici), cu biserica „Adormirea Maicii Domnului”, ctitorie călugărească din 1559, iniţial ca schit cu biserică de lemn. În anii 1652–1653, serdarul Adam a construit pe moşia sa o biserică de zid care a fost distrusă de cutremurul din 8 mai 1738. Biserica actuală a fost zidită în perioada 1802– 1813, pe locul celei vechi, prin osârdia monahilor Ioanichie Greceanu şi Metodie Gociu, dar şi această biserică a suferit grave stricăciuni cauzate de cutremurele din 11 ian. 1838, 1869, 10 nov. 1940 (s-au prăbuşit turla şi clopotniţa), 4 mart. 1977, 30 aug. 1986 şi 31 mai 1990, fiind consolidată şi reparată de fiecare dată. Între 1835 şi 1959 a funcţionat ca mănăstire de maici (la 28 oct. 1959 mănăstirea Adam a fost desfiinţată, prin Decretul 410, de către autorităţile comuniste), după care a slujit ca biserică de parohie până în 1991 când a fost reînfiinţată ca mănăstire de călugări. La 11 sept. 2001, mănăstirea Adam a fost transformată în mănăstire de maici. Clopotul mănăstirii are imprimat pe el anul 1848. În satul Fundeanu există biserica „Sfântul Nicolae” (1887) şi o pădure (53,2 ha), declarată rezervaţie forestieră.

DRĂGUŞENI, com. în jud. Iaşi, alcătuită din 2 sate, situată în Pod. Central Moldovenesc; 1 573 loc. (1 ian. 2011): 787 de sex masc. şi 786 fem. În satul Drăguşeni, atestat documentar în 1432, se află biserica „Sfântul Gheorghe”, declarată monument istoric, zidită în anul 1815 prin strădania lui Alexandru Răşcanu pe locul uneia din lemn ce data dinainte de anul 1737, un rateş de plan dreptunghiular (sec. 19) şi casele boiereşti ale fam. Costachi (sec. 18), iar în satul Frenciugi, menţionat documentar în 1772, există biserica „Sfânta Treime” (ante 1783). În trecut, satul Drăguşeni a purtat numele Holmul. Com. D. a fost înfiinţată la 7 apr. 2004 prin desprinderea satelor Drăguşeni şi Frenciugi din com. Şcheia, jud. Iaşi.

DRĂGUŞENI, com. în jud. Suceava, alcătuită din 3 sate, situată în SE Pod. Suceava, pe râul Moldova; 2 583 loc. (1 ian. 2011): 1 314 de sex masc. şi 1 269 fem. În satul Drăguşeni se află un vechi han moldovenesc de tip rateş (sec. 18) şi biserica din lemn cu dublu hram – „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfântul Spiridon” (1780), cu decor sculptat la ancadramente. Iaz.

DRĂGUŢEŞTI, com. în jud. Gorj, alcătuită din 6 sate, situată în Depr. Târgu Jiu, la poalele de NV ale Dealului Bran; 5 350 loc. (1 ian. 2011): 2 691 de sex masc.şi 2 659 fem. Staţie de c.f. Expl. de balast, nisip şi lemn. Prelucr. lemnului; încălţăminte. Împletituri din răchită. Centru de olărit. Pomicultură. Viticultură. Muzeu etnografic. Biserică din lemn cu hramul „Sfinţii Voievozi” (1780), în satul Cârbeşti. Casa „Tătărescu” (sec. 19), azi sediul Primăriei.

DRĂNIC, com. în jud. Dolj, alcătuită din 4 sate, situată în Câmpia Desnăţui, pe dr. văii Jiului; 2 694 loc. (1 ian. 2011): 1 287 de sex masc. şi 1 409 fem. Muzeu cu colecţii de istorie, etnografie şi ştiinţele naturii (în satul Padea). Bisericile cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” (1838, reparată în 1883 şi 1927) şi „Sfântul Nicolae” (ante 1845, refăcută în 1931), în satele Drănic şi Foişor; biserica din lemn cu hramul „Sfântul Nicolae” (1857), în satul Padea.

DRÂNCENI, com. în jud. Vaslui, alcătuită din 6 sate, situată în zona de contact a Pod. Central Moldovenesc cu terasele şi lunca de pe dr. Prutului, la graniţa cu Rep. Moldova; 4 645 loc. (1 ian. 2011): 1 383 de sex masc. şi 2 262 fem. Expl. de nisip (în satul Albiţa). Confecţii. Prelucr. laptelui şi a cărnii. Morărit. Centru viticol şi de vinificaţie. Creşterea ovinelor (în satul Râşeşti). Spital (în satul Ghermăneşti). Staţiune balneoclimaterică în Băile Drânceni (→). Reşed. com. Este satul Ghermăneşti. Punct de frontieră, rutier (vamă), cu Rep. Moldova, în satul Albiţa. Biserică având hramul „Sfântul Nicolae” (1864–1865), în satul Ghermăneşti.

DRIDU, com. în jud. Ialomiţa, alcătuită din 2 sate, situată în Câmpia Bărăganului, la confl. râului Prahova cu Ialomiţa; 3 293 loc. (1 ian. 2011): 1 565 de sex masc. şi 1 728 fem. Staţie de c.f. Nod rutier. Producţie de ambalaje din material plastic, de tricotaje şi conf., de mobilă şi de produse de panificaţie. Legumicultură. Fermă de creştere a ovinelor. Între 17 febr. 1968 şi 23 ian. 1981 com. Dridu a făcut parte din jud. Ilfov. Pe terit. satului Dridu au fost descoperite (1957– 1962) urmele unei aşezări rurale cu c. 300 de bordeie, datând din sec. 8–11, aparţinând populaţiei autohtone, cu un bogat inventar de ceramică striată şi ceramică cenuşie (oale sferice, urcioare globulare cu gura treflată etc.), constituind o cultură caracteristică, definită cu numele de cultura materială Dridu, răspândită pe o arie largă a terit. României. În arealul satului Dridu-Snagov au fost identificate urmele unei aşezări omeneşti datând din Epoca bronzului (milen. 3 î.Hr.), extinsă pe un ha. Satul Dridu, atestat documentar, prima oară, la 28 oct. 1464 cu numele Dridrih, s-a mai numit Dridu-Sărindarele (până în 1945). În perimetrul com. Dridu se află mănăstirea Dridu (de maici), înfiinţată în anul 1991, iniţial cu o biserică din lemn care în prezent slujeşte ca paraclis. Biserica de zid, cu triplu hram – „Acoperământul Maicii Domnului”, „Sfiinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” şi „Sfântul Dumitru, Izvorâtorul de Mir”, a fost construită în perioada 1997–2002 şi pictată imediat după zidire de Dumitru Macovei din Bacău. În cadrul mănăstirii Dridu funcţionează ateliere de pictură a icoanelor pe sticlă, pe lemn şi pe pânză, ateliere de croitorie şi de broderie. Mănăstirea are o importantă livadă cu pomi fructiferi. În satul Dridu mai există biserica „Adormirea Maicii Domnului”, ctitorie din 1851 a lui Alexandru Filipescu-Vulpe, iar în satul DriduSnagov se află biserica din lemn cu hramul „Cuvioasa Parascheva” (1774– 1782). Până la 25 mart. 2005, com. Dridu a avut în componenţă satul Moldoveni, care la acea dată a devenit comună de sine stătătoare.

DUBOVA, com. în jud. Mehedinţi, alcătuită din 3 sate, situată pe stg. fl. Dunărea, în clisura Dunării, respectiv pe malul lacului de acumulare Porţile de Fier I, la poalele M-ţilor Almăj, în bazinetul depresionar omonim; 911 loc. (1 ian. 2011): 441 de sex masc. şi 470 fem. Zăcăminte de crom şi huilă (în satul Baia Nouă), de antracit, azbest şi serpentină (în satul Eibenthal); expl. de caolin şi argilă caolinoasă. Satul Dubova este menţionat documentar, prima oară, în perioada 1690–1700. Până la 29 oct. 1977, satul şi com. Dubova s-au numit Plavişeviţa. Pe terit. com. Dubova se află mănăstirea Mraconia sau Mrăcunea (de călugări), situată pe malul stg. al Dunării, în zona Cazanelor, la 15 km V de Orşova, într-un cadru pitoresc fără asemănare. Mănăstirea Mraconia a fost întemeiată în anii 1521–1523, cu biserica „Sfântul Prooroc Ilie”, ctitorie a banului Nicolae Gârlişteanu pe locul unei vechi mănăstiri care data din anul 1453. Mănăstirea a fost distrusă în timpul Războiului Ruso-Turc din 1787–1792, în ruinele ei fiind găsită (în 1853) Icoana Maicii Domnului, şi reconstruită abia în perioada 1931–1947 prin osârdia monahului Alexe Udrea. Mănăstirea a fost dezafectată şi demolată în anii 1967–1971 din cauza construirii în această zonă a lacului de acumulare Porţile de Fier I, dar a primit dreptul de a fi reconstruită pe un alt amplasament. Ruinele acestei mănăstiri au fost acoperite de apele lacului de acumulare, ruine care se mai pot vedea în perioadele secetoase când apa lacului scade. În 1993 s-a pus piatra de temelie a noii biserici, a nou reînfiinţatei mănăstiri Mraconia, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, biserică finalizată în 1995 prin strădania preotului Cristian Tartea.  Celelalte lucrări s-au continuat până în anul 2000.

DUDA-EPURENI, com. în jud. Vaslui, alcătuită din 4 sate, situată în zona Colinelor Crasnei; 4 758 loc. (1 ian. 2011): 2 428 de sex masc. şi 2 330 fem. Reşed. com. este satul Epureni. Producţie de încălţăminte. În satul Valea Grecului a fost descoperită (mai 1997) o necropolă dacică (sec. 4–3 î.Hr.) Biserică din lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (sf. sec. 18–începutul sec. 19).

DUDEŞTI, com. în jud. Brăila, alcătuită din 3 sate, situată în Câmpia Bărăganului; 3 742 loc. (1 ian. 2011): 1 932 de sex masc. şi 1 810 fem. Staţie de c.f. (inaugurată în 1896). Nod rutier. Confecţii textile. Morărit. Creşterea bovinelor. Până la 1 ian. 1965, satul şi com. Dudeşti s-au numit Niculeşti-Jianu. În satul Tătaru, atestat documentar în anul 1457, se află o biserică din anul 1902. Satul Dudeşti a fost înfiinţat în 1925.

DUDEŞTII NOI, com. în jud. Timiş, formată dintr-un sat, situată în Câmpia Timişului, la 13 km NV de municipiul Timişoara; 2 858 loc. (1 ian. 2011): 1 427 de sex masc. şi 1 431 fem. Staţie de c.f. (inaugurată în 1895). Pe terit. satului Dudeştii Noi a fost descoperit un fragment dintr-un vas decorativ, numit de arheologi „Cerbul de la Dudeştii Noi”, aparţinând culturii materiale Starčevo (Neoliticul inferior, 5000–3500 î.Hr.). Satul Dudeştii Noi apare menţionat documentar, prima oară, în anul 1331 cu numele Bessenovo, iar în perioada 1748– 1 ian. 1965 a purtat numele Beşenova Nouă. În intervalul 1741–1748 aici s-au stabilit peste 60 de familii de germani, italieni şi de francezi, iar intre 1758 şi 1760 s-au stabilit mai multe familii de maghiari. În anul 1951, din acest sat au fost deportate în Bărăgan 62 de familii, în majoritate germani. Biserica romano-catolică „Sfântul Vendelin” (1750– 1751), declarată monument istoric; biserica ortodoxă cu hramul „Sfântul Dumitru” (1971). Com. Dudeştii Noi a fost înfiinţată la 7 mai 2004 prin desprinderea satului Dudeştii Noi din com. Becicherecu Mic, jud. Timiş.

DUDEŞTII VECHI, com. în jud. Timiş, alcătuită din 3 sate, situată în Câmpia Mureşului, pe râul Aranca, la graniţa cu Serbia; 4 300 loc. (1 ian. 2011): 2 120 de sex masc. şi 2 180 fem. Staţie de c.f. Nod rutier. Expl. de petrol şi gaze naturale. Produse chimice (carburanţi, pesticide); producţie de articole de voiaj şi de marochinărie; prelucr. lemnului. Fond cinegetic. Până la 1 ian. 1965 satul şi com. Dudeştii Vechi s-au numit Beşenova Veche. În satul Dudeştii Vechi, menţionat documentar, prima oară, în 1213 cu numele Terra castri Boseneu, iar apoi (în 1808) cu acela de Stara Beschenova, se află biserica romano-catolică având hramul „Adormirea Maicii Domnului”, de mari dimensiuni (45 m lungime şi 15 m lăţime), construită de etnicii bulgari, în stil baroc, în perioada 20 apr. 1801–11 nov. 1804 pe locul unei biserici mai vechi zidită în anii 1764–1767 şi dezafectată în 1790. Biserica păstrează picturi murale interioare executate în 1883 de Gyöngyösi Rezsö şi o orgă instalată în 1812, cu 20 de register şi 980 de tuburi. Biserica a fost renovată în 1992. Până la 25 mart. 2005, com. Dudeştii Vechi a avut în componenţă satul Vâlcani, care la acea dată a devenit comună de sine stătătoare.

DULCEŞTI, com. în jud. Neamţ, alcătuită din 6 sate, situată în Subcarpaţii Neamţului, pe Valea Neagră; 2 634 loc. (1 ian. 2011): 1 300 de sex masc. şi 1 334 fem. Centru de împletituri populare. Moară de cereale (1928) cu utilaj german original (1928) şi biserica „Pogorârea Duhului Sfânt” (1605, cu transformări din sec. 18 şi 19), în satul Dulceşti. Până la 17 iul. 2003, com. Dulceşti a avut în componenţă satele Bozienii de Sus şi Ruginoasa, care la acea dată au format com. Ruginoasa, jud. Neamţ.

DUMBRAVA, com. în jud. Mehedinţi, alcătuită din 11 sate, situată în Piem. Bălăciţei, pe râul Argetoaia; 1 690 loc. (1 ian. 2011): 847 de sex masc. şi de 843 fem. Reşed. com. este satul Dumbrava de Jos. Biserică din lemn cu hramul „Sfântul Nicolae” (1804), în satul Albuleşti; bisericile din zid cu hramurile „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” (1787, refăcută în 1892) şi „Sfântul Ioan Botezătorul” (1820), în satele Rocşoreni şi Dumbrava de Sus.

DUMBRAVA, com. în jud. Prahova, alcătuită din 6 sate, situată în Câmpia Gherghiţei, pe stg. râului Teleajen; 4 634 loc. (1 ian. 2011): 2 346 de sex masc. şi 2 288 fem. Producţie de băuturi răcoritoare. Culturi de cereale, plante tehnice şi de nutreţ etc. Biserică având hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” (1880), în satul Zănoaga.

DUMBRAVA, com. în jud. Timiş, alcătuită din 3 sate, situată în zona de contact a Câmpiei Lugojului cu Dealurile Lugojului, pe cursul superior al râului Bega; 2 655 loc. (1 ian. 2011): 1 336 de sex masc. şi 1 319 fem. Haltă de c.f. Prelucr. lemnului. Pomicultură. Satul Dumbrava este menţionat documentar, prima oară, în 1453, satul Bucovăţ în 1440, iar satul Răchita în 1393.

DUMBRAVA ROŞIE, com. în jud. Neamţ, alcătuită din 4 sate, situată în NV Depr. Cracău-Bistriţa, pe stg. văii Bistriţa; 8 074 loc. (1 ian. 2011): 4 030 de sex masc. şi 4 044 fem. Confecţii metalice, mat. de construcţii, prelucr. lemnului (mobilă); producţie de articole de îmbrăcăminte din piele şi de articole de îmbrăcăminte pentru lucru. Fermă de creştere a bovinelor. În arealul său se întâlneşte o plantă rară, Seseli hippomarathrum. Pe terit. com. au fost descoperite urmele unei aşezări neolitice cu cinci niveluri de locuire, aparţinând culturilor materiale Precucuteni şi Cucuteni (vase ceramice cu bogat decor spiralic, incizat, figurine feminine şi zoomorfe schematizate) şi o necropolă de tip Sântana de Mureş (sec. 3–4), în care s-au găsit un pahar de sticlă, un pahar ceramic cu decor, piepteni din os, mărgele, fibule din argint ş.a. În satul Dumbrava Roşie se află biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1903-1919).

DUMBRĂVENI, com. în jud. Constanţa, alcătuită din 2 sate, situată în SV Pod. Cobadin, la graniţa cu Bulgaria; 597 loc. (1 ian. 2011): 296 de sex masc. şi 301 fem. Produse lactate. Creşterea bovinelor. Culturi de cereale, de plante tehnice şi de nutreţ etc. Până în 1992 satele Dumbrăveni şi Furnica au făcut parte din com. Independenţa. Centru de ţesături populare. Apicultură. Fond cinegetic. Rezervaţie forestieră (Pădurea Dumbrăveni, 345 ha).

DUMBRĂVENI, com. în jud. Suceava, alcătuită din 2 sate, situată în zona de contact a Pod. Sucevei cu terasele de pe dr. Siretului; 9 117 loc. (1 ian. 2011): 4 603 de sex masc. şi 4 514 fem. Nod rutier. Culturi de cereale, cartofi, sfeclă de zahăr ş.a. În satul Dumbrăveni, menţionat documentar, prima oară, în 1430, se află biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1801, restaurată în 1987), ctitorie a marelui vistiernic Iordache Balş.

DUMBRĂVENI, com. în jud. Vrancea, alcătuită din 4 sate, situată în zona de contact a Dealurilor Deleanu şi Căpăţânii (Subcarpaţii Vrancei) cu Câmpia Râmnicului, pe râul Râmna; 4 384 loc. (1 ian. 2011): 2 130 de sex masc. şi 2 254 fem. Nod rutier. Viticultură. Producţie de vin, de băuturi răcoritoare, de var şi ipsos. Între 1949 şi 1 ian. 1965, satul şi com. Dumbrăveni s-au numit Generalissimul Suvorov. În secolele trecute a mai purtat numele Târgu Cucu şi Plagineşti (sau Plăineşti). În satul Cândeşti, atestat documentar în 1560, se află mănăstirea Recea (de maici), cu biserică având dublu hram – „Naşterea Maicii Domnului” şi „Sfântul Nicolae” construită în 1685–1692, reparată în 1710, şi restaurată în 1802–1804. Biserica a fost consolidată după cutremurul din 4 mart. 1977 şi pictată în 1985-1990. Mănăstirea a fost desfiinţată în 1865 şi reînfiinţată în 1990. În satul Dragosloveni, atestat documentar în 1602, există casa memorială „Alexandru Vlahuţă” (1958).

DUMBRĂVEŞTI, com. în jud. Prahova, alcătuită din 6 sate, situată în Subcarpaţii Prahovei, pe dr. Teleajenului; 3 756 loc. (1 ian. 2011): 1 865 de sex masc. şi 1 891 fem. Halte de c.f. în satele Plopeni, Găvănel şi Mălăeştii de Jos. Expl. de petrol şi gaze naturale. Balastieră. Expl. şi prelucr. lemnului. Constr. de maşini  (în satul Plopeni). Produse din materiale feroase forjate. În satul Sfârleanca, atestat documentar în 1693, au fost descoperite vestigii neolitice (fragmente de vase ceramice, statuete antropomorfe şi zoomorfe din lut ars) şi urmele unui castru roman (statueta din bronz a unui gladiator, cărămizi ştampilate). În satul Mălăeştii de Jos, atestat documentar în 1429, există mănăstirea „Sfântul Antonie cel Mare” (de călugări), înfiinţată în 1995, cu biserica zidită în 1996-2004, pictată în ulei de A. şi Nicoleta Voicu.

DUMBRĂVIŢA, com. în jud. Braşov, alcătuită din 2 sate, situată în Depr. Braşov, la poalele SE ale M-ţilor Perşani, pe râul Hămăradia; 5 084 loc. (1 ian. 2011): 2 612 de sex masc. şi 2 472 fem. Staţie de c.f. Expl. şi prelucr. lemnului. Tricotaje. Creşterea bovinelor, ovinelor şi porcinelor. Culturi de cereale, cartofi ş.a. Muzeu sătesc (în satul Vlădeni). Până la 1 ian. 1965, satul şi com. Dumbrăviţa s-au numit Ţânţari, menţionat documentar, prima oară, în 1377, apoi în 1462, 1474, 1507, 1520. Biserică (1864-1868, pictată în 1984-1986). În perioada 1765–1851, aici a funcţionat Compania a XII-a de graniţă a Regimentului I de graniţă de la Orlat. La E de com. Dumbrăviţa se află o mlaştină eutrofă (0,5 ha), unde vegetează numeroase specii de plante rare, printre care bulbucii de munte (Trollius europaeus), şapte degete (Comarum palustre), bumbăcariţa (Eriophorum latifolium), odoleanul (Valeriana simplicifolia) etc. Agroturism.

DUMBRĂVIŢA, com. în jud. Maramureş, alcătuită din 6 sate, situată în E Depr. Baia Mare, la poalele de NV ale Dealului Copalnic, pe râul Chechiş; 4 373 loc. (1 ian. 2011): 2 127 de sex masc. şi 2 246 fem. Expl. de gips. Fabrică de componente pentru avioane, construită cu capital american, intrată în funcţiune în nov. 2009. Producţie de ţuică. Pomicultură. Staţiune balneoclimaterică, în satul Cărbunari (→). Satul Dumbrăviţa este menţionat documentar, prima oară, în 1411. Bisericile cu hramurile „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1815) şi „Naşterea Maicii Domnului” (1888), în satele Rus şi Cărbunari.

DUMBRĂVIŢA, com. în jud. Timiş, formată dintr-un sat, situată în Câmpia Timişului; 5 058 loc. (1 ian. 2011): 2 413 de sex masc. şi 2 645 fem. Prelucr. lemnului. Culturi de cereale, plante tehnice şi de nutreţ etc. Satul Dumbrăviţa a fost înfiinţat în 1891 de coloniştii maghiari, cu numele Újszentes (Zentea Nouă), în timpul ocupaţiei Transilvaniei de către Imperiul Austro-Ungar. Biserica romano-catolică (1976–1979) şi biserica ortodoxă „Sfântul Vasile” (1996–2005).

DUMEŞTI, com. în jud. Iaşi, alcătuită din 5 sate, situată în Colinele Bahluiului (Câmpia Jijiei Inferioare), pe râul Bahlui; 4 806 loc. (1 ian. 2011): 2 482 de sex masc. şi 2 324 fem. Haltă de c.f. Expl. forestiere. Creşterea bovinelor. Viticultură. În satul Dumeşti, menţionat documentar în 1619, se află biserica din lemn cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” (sf. sec. 18–începutul sec. 19), în stilul arhitecturii populare moldoveneşti, şi biserica din zid cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” (1802), iar în satul Păuşeşti există o biserică din lemn cu hramul „Sfântul Gheorghe” (1643) şi una din zid cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1805, cu catapeteasmă din 1811).

DUMEŞTI, com. în jud. Vaslui, alcătuită din 4 sate, situată în Pod. Central Moldovenesc, pe cursul superior al Bârladului; 3 681 loc. (1 ian. 2011): 1 921 de sex masc. şi 1 760 fem. Haltă de c.f. Centru de olărit. În satul Dumeşti se află biserica din lemn cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” (c. 1830), iar în satul Schinetea există conacul mareşalului Constantin Presan, datând de la începutul sec. 20, în care a fost organizat un muzeu în anul 2002.

DUMITRA, com. în jud. Bistriţa-Năsăud, alcătuită din 3 sate, situată în depresiunea omonimă; 4 941 loc. (1 ian. 2011): 2 487 de sex masc. şi 2 454 fem. Important centru pomicol (meri, din soiurile Ionatan şi Parmen auriu, pruni, peri). Satul Dumitra este menţionat documentar, prima dată, în perioada 1317–1320 cu numele Villa Demetrii, iar apoi (1332) cu acela de Sacerdos de Villa Demetrii. În satul Tărpiu (în lb. germană Treppen), atestat documentar în 1332 şi locuit, până în 1870, în exclusivitate numai de germani (din 1992 aici nu mai există nici o familie de saşi), se află o biserică în stil gotic târziu, datând din anul 1504, care a aparţinut cultului evanghelic, vândută cultului ortodox care i-a atribuit hramul „Sfântul Gheorghe”. Biserica a fost renovată în anii 1991–2000. În satul Dumitra există o biserică în stil gotic, reconstruită în 1895–1899, cu un turn de poartă, fortificat, datând din anul 1488. Biserica şi turnul, care au aparţinut cultului evanghelic şi vândute cultului ordodox, au fost renovate în perioada 1998–2000. Monument închinat eroilor Primului Război Mondial (în satul Dumitra).

DUMITREŞTI, com. în jud. Vrancea, alcătuită din 16 sate, situată în depresiunea omonimă din Subcarpaţii Vrancei, la confl. râului Motnău cu Râmnic, la poalele Dealurilor Roşu în NV şi Căpăţânii în SE; 4 895 loc. (1 ian. 2011): 2 414 de sex masc. şi 2 481 fem. Expl. şi prelucr. lemnului (cherestea); prelucr. primară a fructelor. Centru pomicol (meri, pruni, peri). În satul Dumitreşti, atestat documentar în 1656, se află o biserică din 1898, iar în satul Biceştii de Jos există biserica „Sfântul Nicolae” (1933-1944).

DUMITRIŢA, com. în jud. Bistriţa-Năsăud, alcătuită din 3 sate, situată în zona Dealurilor Bistriţei; 3 019 loc. (1 ian. 2011): 1 545 de sex masc. şi 1 474 fem. În satul Dumitriţa, atestat documentar în 1333, se află o biserică datând din sec. 15 cu refaceri din sec. 17, care a aparţinut cultului evanghelic, iar în prezent este folosită de cultul ortodox. Com. Dumitriţa a fost înfiinţată la 27 sept. 2002 prin desprinderea satelor Dumitriţa, Budacu de Sus şi Ragla din com. Cetate, jud. Bistriţa-Năsăud.

DUNĂRENI, vechea denumire (până la 20 mai 1996) a satului Cârna din com. Goicea, jud. Dolj, sat care s-a desprins din com. Goicea la 7 apr. 2004 devenind comună de sine stătătoare.

DURNEŞTI, com. în jud. Botoşani, alcătuită din 6 sate, situată în SE Câmpiei Jijiei Superioare; 4 019 loc. (1 ian. 2011): 2 007 de sex masc. şi 2 012 fem. Satul Durneşti este atestat documentar în anul 1480. În satul Guranda, atestat documentar în 1835, se află mănăstirea „Eroii Neamului” (de maici) întemeiată în 1945 prin strădania maicii stareţe Teodora Voloşincu, cu biserica având dublu hram „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” şi „Sfânta Treime”, construită prin colectă publică şi închinată eroilor români căzuţi pe câmpurile de luptă. Biserica şi chiliile au fost demolate în 1960, iar mănăstirea desfiinţată de autorităţile comuniste. După Revoluţia din dec. 1989, aceeaşi maică, Teodora, a iniţiat o colectă publică şi a depus toate eforturile pentru reînfiinţarea mănăstirii. Prin osârdia ei au fost reconstruite biserica şi chiliile în perioada 1990–1991. Conac (sec. 19), azi sanatoriu pentru bolnavii T.B.C., şi pădure de gorun, declarată rezervaţie forestieră, în satul Guranda.