Alba

Date generale

Judeţul Alba se aflã în partea central-vestică a României, pe cursul mijlociu al râului Mureş şi pe cel inf. al râului Târnava, străbătut de paralela de 46° latitudine N şi de meridianele de 23° şi 24° longitudine E, limitat de jud. Cluj (N), Mureş (NE), Sibiu (E şi SE), Vâlcea (S), Hunedoara (V şi SV), Arad (NV) şi Bihor (NV). Supr.: 6 242 km2 (2,62% din supr. ţării). Populaţia (1 ian. 2019): 375 586 loc. (1,69% din populaţia ţării), din care 185 478 de sex masc. (49,38%) şi 190 108 fem. (50,62%). Populaţia urbană: 225 671 loc. (60,09%); rurală: 149 915 loc. (39,91%). Densitatea: 60,2 loc./km2. Structura populaţiei pe naţionalităţi (la recensământul din 20-31 oct. 2011): 85,2% români, 4,3% maghiari, 4,2% rromi, 0,3% germani ş.a. Reşed.: municipiul Alba Iulia. Oraşe: Abrud, Aiud (municipiu), Baia de Arieş, Blaj (municipiu), Câmpeni, Cugir, Ocna Mureş, Sebeş (municipiu), Teiuş, Zlatna. Comune: 67; Sate: 656 (din care 39 de sate aparţin municipiilor şi oraşelor); Localit. componente ale municipiilor şi oraşelor: 49.

Relieful

Relief predominant muntos (61% din supr. jud. Alba), reprezentat prin unităţi montane aparţinând M-ţilor Apuseni, care ocupă jumătatea de NV a jud., şi Carpaţilor Meridionali în SE (respectiv, NV M-ţilor Şureanu, cu vf. Şureanu de 2 059 m alt. şi Vârful lui Pătru de 2 130 m alt. şi porţiunea de NV a M-ţilor Cindrel). Zona M-ţilor Apuseni, cu înălţimi moderate (1 000–1 800 m alt.) cuprinde prelungirile de SE ale M-ţilor Bihor (vf. Găina, 1 486 m alt.), cu numeroase forme carstice (peşterile Scărişoara, Pojarul Poliţei ş.a., cheile Ordâncuşei, Galdei, Râmeţului ş.a.), culmile de S ale Muntelui Mare (vf. Balomireasa 1 632 m alt. şi vf. Muntele Mare 1 826 m alt.), culmile de NE ale M-ţilor Metaliferi şi întreg ansamblul M-ţilor Trascău, cu un relief variat (dezvoltat în mare parte pe calcare jurasice) reprezentat prin măguri calcaroase izolate (Piatra Craivii, Piatra Cetii, Corabia ş.a.), abrupturi calcaroase, chei (cheile Aiudului, Vălişoarei, Galdei, Cetii, Geoagiului, Râmeţului etc.), peşteri (Huda lui Papară), precum şi prin numeroase măguri vulcanice, între care se remarcă cele două vârfuri ale Detunatelor. În lungul văilor care fragmentează spaţiul montan din V-NV jud. Alba se detaşează mai multe depresiuni intramontane, bine individualizate: Abrud (pe valea Abrudului), Câmpeni şi Sălciua (pe valea Arieşului), Zlatna şi Ighiu (pe valea Ampoiului), Trascău (pe valea Aiudului), Mogoş (pe Geoagiu) ş.a. Culoarul larg al văii Mureşului, ce străbate terit. jud. Alba pe direcţia NE-SV, separă zona montană din V de zona de podiş din E jud. Alba, care se remarcă printr-un relief colinar aparţinând Pod. Târnavelor şi Pod. Secaşelor, cu înălţimi de 400–550 m, fragmentate de văi largi, cu lunci şi terase.

Clima

Clima judeţului Alba are un caracter continental-moderat, variind în funcţie de unităţile de relief – mai blândă în culoarul văii Mureşului şi în Pod. Târnavelor, unde temp. medie anuală este de 9,5°C, şi mai aspră în reg. montane înalte, unde media termică anuală oscilează în jurul valorii de 2°C. Iernile sunt lungi şi aspre, iar verile răcoroase şi umede. Temp. max. absolută (42,5°C) s-a înregistrat la Alba Iulia (16 aug. 1952), iar minima absolută (–32°C) la Blaj (25 ian. 1942). Cantităţile medii anuale de precipitaţii variază între 550 mm în zonele joase şi 1 200–1 400 mm pe crestele M-ţilor Şureanu. Vânturile predominante bat dinspre SV (25,2%) şi NE (12,6%) cu viteze medii anuale ce variază între 2,3 şi 4,3 m/s la Alba Iulia şi între 4,0 şi 6,0 m/s în zonele montane înalte.

Hidrografia

Hidrografia judeţului Alba este reprezentată, în principal, prin râul Mureş, care brăzdează terit. jud. Alba pe direcţia NE-SV, pe o distanţă de 125 km, între com. Noşlac (NE) şi Şibot (SV), având o vale largă, cu aspect de culoar, un curs meandrat, o pantă generală de scurgere de 0,5 m/km şi un debit mediu multianual ce creşte de la 68 mc/s, la intrarea pe terit. jud. Alba, la 120 mc/s la ieşirea din judeţ, în aval de confl. cu râul Cugir. Râul Mureş colectează majoritatea cursurilor de ape care izvorăsc din arealul jud. Alba sau din afara lui, cei mai importanţi fiind Târnava, Sebeş, Cugir (pe stg.), Arieş, Aiudu de Sus, Geoagiu, Galda, Ampoi, Valea Vinţului (pe dr.).

Vegetaţia naturală

Vegetaţia naturală, bogată şi variată, a judeţului Alba prezintă o evidentă etajare. Etajele alpin şi subalpin ocupă zonele cele mai înalte ale munţilor, în cadrul lor dezvoltându-se asociaţii de pajişti secundare, formate din păruşcă (Festucapiroides), ţăpoşică (Nardus stricta), clopoţei (Campanula alpina) ş.a., ce alternează cu tufişuri de smirdar (Rhododendron kotschyi), jneapăn (Pinus mugo), ienupăr (Juniperus communis, ssp. nana), afin (Vaccinium myrtillus) etc. Etajul pădurilor de molid care, în M-ţii Apuseni, are limita inf. la 1 300 m alt., cuprinde, alături de molid (Picea abies), şi exemplare de paltin de munte (Acer pseudoplatanus), zadă (Larix decidua), brad (Abies alba) ş.a. Etajul pădurilor de foioase, extinse pe pantele munţilor sub 800 m alt., este reprezentat prin păduri de gorun (Quercus petraea) în amestec cu carpen (Carpinus betulus) sau prin păduri de fag (Fagus silvatica) în amestec cu ulm de munte (Ulmus montana), platin de munte (Acer platanoides), brad (Abies alba) ş.a. În zona Pod. Secaşelor se dezvoltă pâlcuri de păduri de stejar (Quercus robur) în amestec cu carpen, gorun şi arţar tătăresc (Acer tataricum). În luncile râurilor mari se întâlnesc zăvoaie de plop, salcie şi anin negru.

Fauna

Fauna diversă, bogată şi eterogenă, a judeţului Alba este adaptată, în cea mai mare parte, condiţiilor de viaţă ale domeniului forestier, multe specii având o valoare cinegetică deosebită. Cele mai reprezentative exemplare faunistice care trăiesc în păduri sunt: cerbul, căpriorul, ursul brun, râsul, mistreţul, veveriţa, cocoşul de munte ş.a. Zonele înalte ale munţilor reprezintă domeniul caprei negre (Rupicapra rupicapra), declarată monument al naturii, şi al acvilei de munte (ocrotită de lege). Pe terit. jud. A. se întâlnesc şi câteva endemisme carpatice, printre care fluturele Erebia melas, câteva elemente boreale, între care alunarul (Nucifraga c. caryocatactes) ş.a. Apele râurilor sunt bogate în păstrăv, lipan, mreană etc.

Resursele naturale

Zăcăminte de min. auro-argentifere (exploatate la Abrud, Zlatna, Baia de Arieş, Almaşu Mare, Roşia Montană), pirite cuprifere (Bucium), min. de cinabru (Izvoru Ampoiului), sulfuri polimetalice ce cuprind galenă şi blendă (Baia de Arieş, Almaşu Mare, Bucium), gaz metan (Cetatea de Baltă, Tăuni), min. de fier (Sălciua), sare (Ocna Mureş), apoi marmură de diferite nuanţe (Sohodol), calcare (Abrud, Galda de Sus, Poiana Aiudului, Rimetea ş.a.), gresii (Jibold, Sebeşel, Pianu de Sus, Şard), argile bentonitice (Ciugud, Ocna Mureş), nisipuri cuarţoase (Mirăslău), balast etc. Pădurile ocupă o supr. de 227 700 ha (1 ian. 2008), reprezentând 36,5% din supr. jud. Alba.

Istoric

Această zonă este considerată o străveche vatră românească, locuită neîntrerupt din Neolitic (vestigii descoperite la Câlnic, Daia Română, Pianu, Tărtăria, Petreşti), cu urme de viaţă din Epoca bronzului (Câlnic, Daia Română, Spălnaca) şi din Epoca fierului (Ciumbrud). În arealul satului Tărtăria din com. Săliştea au fost descoperite vestigiile unei aşezări neolitice, aparţinand culturii materiale Turdaş (milen. 4 î.Hr.), precum şi trei tăbliţe din lut, 26 de figurine din teracotă, trei din alabastru şi câteva oase de femeie. Pe aceste tăbliţe există câteva semne pictografice şi ideografice, care reprezintă texte foarte vechi, datate cu ajutorul carbonului radioactiv ca fiind din perioada 5370-5140 î.Hr., depăşind cu peste 1800 de ani vechimea tăbliţelor sumeriene datate în intervalul 3500-3300 î.Hr. Astfel, tăbliţele de la Tărtăria sunt considerate ca purtătoare ale celei mai vechi scrieri din lume descoperite până în prezent. În arealul satului Săliştea, reşed. com. cu acelaşi nume, a fost scos la iveală un tezaur dacic (sec. 1 î.Hr.-1 d.Hr.) compus dintr-o placă de argint, decorată (prin ciocănire) cu figuri de războinici, un lanţ ornamental şi două coliere din argint. Terit. pe care se află astăzi jud. Alba a cunoscut o dezvoltare continuă în timpul dacilor, care aveau la Piatra Craivii una dintre cele mai puternice cetăţi (sec. 2 î.Hr.-1 d.Hr.). Situat în centrul Daciei romane (în 106 d.Hr. acest ţinut, ca şi altele, a intrat în stăpânirea Imperiului Roman), terit. actualului jud. Alba ocupa un loc însemnat datorită prezenţei celor trei drumuri ale legiunilor romane care-l străbăteau (unul spre N, către Napoca, unul spre Oescus – azi Ghighen în Bulgaria – şi altul spre Sarmizegetusa), precum şi datorită existenţei aşezărilor numeroase şi mari ca Apulum (azi Alba Iulia), devenită capitala Daciei Apulensis, Brucla (azi Aiud), Ampelum (azi Zlatna), Alburnus Maior (azi Roşia Montană), Alburnus Minor (Abrud), Salinae (Ocna Mureş) ş.a. – ultimele patru aşezări fiind şi importante centre miniere. După retragerea legiunilor şi a administraţiei romane din Dacia (în perioada 271/275), populaţia daco-romană şi-a continuat viaţa neîntrerupt (descoperirile arheologice de la Obreja şi Alba Iulia, datând din sec. 2–4 şi 3–6 şi cele de la Blandiana şi Ciumbrud – sec. 9–10 dovedesc continuitatea populaţiei autohtone), viaţa orăşenească cunoscând o oarecare decădere în timpul migraţiei popoarelor (sec. 4–7). În sec. 9–10, Alba Iulia, menţionată documentar în anul 1097 (numită popular Bălgrad), s-a menţinut ca un important centru economic şi politic al formaţiunii prestatale româneşti de pe valea mijlocie a Mureşului. Recunoscută ca oraş în sec. 13, Alba Iulia a cunoscut o deosebită înflorire în a doua jumătate a sec. 16, când a devenit capitala principatului autonom Transilvania (1542–1690). Între evenimentele mai importante care au avut loc pe terit. jud. Alba se remarcă: intrarea triumfală a voievodului Mihai Viteazul în cetatea de scaun a Transilvaniei (Alba Iulia), la 1 nov. 1599, care în iul. 1600 a realizat prima etapă de unire politică a celor trei ţări române (Transilvania, Moldova şi Ţara Românească); martirizarea lui Horea şi Cloşca, la 28 febr. 1785, pe Dealul Furcilor (azi Câmpul lui Horea); Marea Adunare Naţională de pe Câmpia Libertăţii de lângă Blaj din 3–5 mai 1848, când românii (peste 40 000 de persoane) s-au pronunţat cu hotărâre împotriva unirii forţate a Transilvaniei cu Ungaria; Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, de la 1 dec. 1918, care a proclamat unirea necondiţionată şi definitivă a Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România – eveniment marcant în viaţa poporului român care a dus la realizarea statului naţional unitar român, cunoscut în istoriografie şi sub numele de România Mare (ziua de 1 dec. a devenit, din 1990, ziua naţională a României).

Economia

Economia jud. Alba se caracterizează printr-o structură industrial-agrară.

Industria

În cadrul producţiei globale industriale a jud. Alba, ponderi importante deţin: ind. constr. de maşini şi de prelucr. a metalelor, care produce utilaje miniere, agricole şi utilaje pentru ind. metalurgică, de prelucr. a lemnului şi pentru ind. mat. de constr., maşini-unelte (Alba Iulia, Blaj, Cugir), armament şi muniţie pentru infanterie (Cugir), angrenaje pentru cutiile de viteză de la automobilele Mercedes (în colaborare cu concernul Daimler-Chrysler, din 1996), obiecte de uz casnic (maşini de spălat rufe, maşini de cusut la Cugir) ş.a.; ind. extracţiei nemetalifere şi ind. metalurgiei neferoase; ind. de expl. şi prelucr. a lemnului (Câmpeni, Aiud, Blaj, Sebeş, Abrud, Avram Iancu, Albac); ind. mat. de constr. (Alba Iulia, Aiud, Ocna Mureş, Blaj); industriile faianţei şi porţelanului (Alba Iulia), hârtiei (Petreşti), conf. şi tricotajelor (Sebeş, Abrud, Câmpeni, Blaj, Baia de Arieş), pielăriei, blănăriei şi încălţămintei (Alba Iulia, Orăştie, Sebeş, Cugir), alim. (Alba Iulia, Sebeş, Aiud, Jidvei, Abrud, Cugir ş.a.). Jud. Alba este şi un important producător de energie electrică prin intrarea în funcţiune (în 1983) a salbei de hidrocentrale de pe râul Sebeş care realizează c. 340 MWh pe an. În cadrul jud. Alba se produc numeroase obiecte meşteşugăreşti, specifice zonei M-ţilor Apuseni (tulnice, ciubere, fluiere, pieptare, diverse ţesături cu motive populare etc.). În perioada de după dec. 1989, caracterizată prin trecerea treptată la economia de piaţă, pe terit. jud. Alba au luat fiinţă numeroase societăţi comerciale cu capital privat, ponderea cea mai mare aparţinând comerţului, ind. constr. de maşini, ind. mobilei şi ind. alim.

Agricultura

Agricultura are un caracter diversificat, în care cultura cerealelor, creşterea animalelor, pomicultura şi viticultura se îmbină armonios în funcţie de condiţiile pedo-climatice. La sf. anului 2007, din totalul supr. agricole a jud. Alba (328 593 ha), 132 183 ha reveneau terenurilor arabile, 119 646 ha păşunilor naturale, 71 706 ha fâneţelor, 3 878 ha viilor şi pepinierelor viticole, 1 180 ha livezilor şi pepinierelor pomicole ş.a. În acelaşi an, structura culturilor de câmp era dominată de culturile de porumb (43 689 ha), urmate de cele de grâu (19 556 ha), plante de nutreţ (18 308 ha), cartofi (7 219 ha), orz şi orzoaică (5 255 ha), plante uleioase (3 391 ha), ovăz, legume, sfeclă de zahăr etc. Culturile viticole, extinse pe 13 251 ha, sunt mai răspândite în Pod. Târnavelor şi în zona dealurilor din jurul Sebeşului, renumite fiind podgoriile Jidvei, Aiud, Ighiu, Alba Iulia, Blaj, Crăciunelu de Jos ş.a. Pomicultura are condiţii optime în reg. deluroase, cele mai importante bazine pomicole aflându-se în arealul localit. Şona, Galda de Jos, Cugir, Stremţ, Ighiu, Rimetea, Gârbova ş.a. În toamna anului 2007, producţia totală de fructe a fost de 15 726 tone, din care 6 113 tone mere, 4 668 tone prune, 2 459 tone pere, apoi caise, nuci ş.a. La începutul anului 2008, în jud. Alba existau 74 111 capete bovine (din care 74 069 capete în sectorul privat), 164 038 capete porcine (163 958 capete în sectorul privat), 270 632 capete ovine (integral în sectorul privat), 14 719 capete cabaline (în întregime aflat în sectorul privat), 2 932 mii capete păsări (integral în sectorul privat) şi 31 154 familii de albine. Ponderea sectorului privat în agricultură depăşeşte 90% în multe sectoare.

Căile de comunicaţie

La sf. anului 2007, lungimea reţelei feroviare era de 230 km (din care 136 km electrificate), revenind 36,8 km la 1 000 km2 teritoriu, iar cea a drumurilor publice de 2 650 km, din care 540 km modernizate, atingând o densitate de 42,5 km/100 km2 teritoriu. În cadrul transportului feroviar, o importanţă apreciabilă are magistrala Bucureşti–Braşov–Sighişoara–Mediaş–Blaj–Teiuş (important nod feroviar), de unde se ramifică spre Deva–Arad–Curtici şi spre Aiud–Cluj-Napoca–Oradea–Episcopia Bihorului. Din ramificaţia către Cluj-Napoca, o altă linie importantă de c.f. se îndreaptă, din nodul feroviar Ocna Mureş, către Târgu Mureş–Miercurea-Ciuc–Braşov. Totodată, importanţa transportului rutier este amplificată de prezenţa pe terit. jud. Alba a unui tronson din magistrala rutieră europeană E 81, Halmeu–Satu Mare–Zalău–Cluj-Napoca–Turda–Alba Iulia–Sibiu–Râmnicu Vâlcea–Piteşti şi de aici, pe autostradă (114 km), până la Bucureşti şi, mai departe, până la Giurgiu.

Învăţământ, cultură şi artă

În anul şcolar 2007–2008, pe terit. jud. Alba îşi desfăşurau activitatea 43 grădiniţe de copii, cu 11 743 copii înscrişi şi 723 de educatoare, 99 şcoli generale (învăţământ primar – clasele 1–4 şi gimnazial – clasele 5–8) cu 30 453 elevi şi 2 650 cadre didactice, 35 de licee, cu 14 548 elevi şi 1 281 profesori, două unităţi de stat de învăţământ superior (Universitatea „1 Decembrie” şi Institutul Teologic romano-catolic), cu şapte facultăţi, 5 189 studenţi şi 171 cadre didactice. În aceeaşi perioadă, reţeaua instituţiilor de cultură şi artă cuprindea 253 de biblioteci, cu 2 960 000 volume, şapte case de cultură, 67 cămine culturale, un teatru de păpuşi, numeroase muzee şi case memoriale, formaţii corale, echipe de dansuri, orchestre populare etc. Activitatea sportivă se desfăşoară în cadrul a 47 de secţii sportive care cuprind 1 892 sportivi, 74 antrenori şi 29 arbitri.

Ocrotirea sănătăţii

La sf. anului 2007, reţeaua sanitară a jud. Alba cuprindea zece spitale, cu 2 516 paturi (un pat de spital la 150 de locuitori), un sanatoriu TBC, 7 dispensare, 149 farmacii şi puncte farmaceutice ş.a. În acelaşi an, asistenţa medicală era asigurată de 632 medici (1 medic la 595 locuitori), 161 stomatologi (1 medic stomatolog la 2 336 locuitori) şi 2 133 cadre medicale cu studii medii.

Turismul

Turismul reprezintă o componentă principală a activităţii jud. Alba. Frumuseţea şi varietatea peisajului, marea diversitate a monumentelor naturii, a celor istorice şi arhitectonice, bogăţia şi varietatea elementelor etnografice şi folclorice, frecvenţa locurilor istorice şi a siturilor arheologice etc. înscriu această zonă în patrimoniul turistic al ţării. Farmecul neasemuit al M-ţilor Apuseni, pe ale căror culmi domoale şi prelungi se risipesc, până aproape de vârf, aşezările omeneşti, prezenţa nenumăratelor forme carstice (peşterile Pojarul Poliţei, Huda lui Papară, Scărişoara, Cheile Ordâncuşei, ale Galdei, Runcului, Râmeţului etc.), masivele de roci bazaltice „Detunatele” – având aspectul unei uriaşe orgi naturale, declarate monumente ale naturii –, Râpa Roşie de lângă Sebeş, cu aspect de canion, lung de 1 km şi lat de 200 m, declarată monument al naturii, sunt doar câteva dintre atracţiile turistice de interes major ale jud. Alba. La acestea se mai pot adăuga calcarele de la Ampoiţa (rezervaţie geologică), Fagul împăratului de la Baia de Arieş, declarat arbore ocrotit, Gheţarul de la Vârtop (rezervaţie speologică), Iezeru Şureanu (rezervaţie complexă), Pădurea de larice de la Vidolm (rezervaţie forestieră), precum şi numeroasele şi valoroasele obiective istorice şi de arhitectură, printre care se remarcă Cetatea, Catedrala romano-catolică, Catedrala ortodoxă, clădirea Palatului episcopal, Biblioteca Batthyáneum ş.a. din Alba Iulia, Câmpia Libertăţii de la Blaj, Câmpul de luptă de la Mirăslău, Cetatea şi biserica evanghelică din Sebeş, Cetatea din Aiud ş.a. În suita manifestărilor etno-folclorice ale jud. Alba un loc important îl ocupă tradiţionalul „Târg de fete” de pe Muntele Găina, unde se organizează anual, la 20 iul. (de Sf. Ilie), una dintre cele mai ample şi originale serbări populare (dansuri şi cântece populare, schimb de produse etc.) la care participă zeci de mii de locuitori ai zonei înconjurătoare sau veniţi din alte părţi ale ţării. La sf. anului 2007, unităţile de cazare turistică de pe cuprinsul jud. Alba erau: 10 hoteluri, o cabană, un camping, trei vile, trei pensiuni turistice urbane şi 25 rurale, un han, un bungalow ş.a., cu o capacitate totală de 1 830 de locuri. Indicativ auto: AB.

Localităţile jud. Alba

(între paranteze sunt înscrişi anii primei menţiuni documentare)

I. MunicipiiLocalit.componente ale municipiilorSatele care aparţin municipiilor
1. AIUD (1293)  1. Aiudul de Sus (1332)
2. Gâmbaş (1231)
3. Măgina (1344)
4. Păgida (1343)  
1. Ciumbrud (1220)
2. Gârbova de Jos (1282)
3. Gârbova de Sus (1505)
4. Gârboviţa (1505)
5. Sâncrai (1291)
6. Ţifra (1913)
2. ALBA IULIA (1097)  1. Bărăbanţ (1299)
2. Miceşti (1299)
3. Oarda (1290–1291)
4. Pâclişa (1265)
   
3. BLAJ (1252)  1. Deleni-Obârşie (1913)
2. Fliteşti (1954)
3. Izvoarele (1386)
4. Petrisat (1332)
5. Tiur (1332)
6. Veza (1320)
1. Mănărade (1205)
2. Spătac (1367)  
4. SEBEŞ (1150)  1. Lancrăm (1309)
2. Petreşti (1309)
1. Răhău (1291)
II. OraşeLocalit.componente ale oraşelorSatele care aparţin oraşelor
1. ABRUD (1215)  1. Abrud-Sat (1850)
2. Gura Cornei (1956)
3. Soharu (1835)
 
2. BAIA DE ARIEŞ (1308)   1. Brăzeşti (1733)
2. Cioara de Sus (1805)
3. Muncelu (1486)
4. Sartăş (1733)
5. Simuleşti (1956)
3. CÂMPENI (1565)  1. Bonceşti (1954)
2. Borleşti (1954)
3. Boteşti (1954)
4. Certege (1850)
5. Coasta Vâscului (1954)
6. Dănduţ (1956)
7. Dealu Bistrii (1956)
8. Dealu Capsei (1954)
9. Dric (1956)
10. Faţa Abrudului (1956)
11. Floreşti (1954)
12. Furduieşti (1956)
13. Mihoeşti (1954)
14. Motorăşti (1954)
15. Peste Valea Bistrii (1954)
16. Poduri (1956)
17. Sorliţa (1956)
18. Tomuşeşti (1954)
19. Valea Bistrii (1954)
20. Valea Caselor (1954)
21. Vârşi (1954)
 
4. CUGIR (1330)  1. Bocşitura (1913)
2. Bucuru (1913)
3. Călene (1913)
4. Feţeni (1956)
5. Goaşele (1913)
6. Mugeşti (1954)
7. Vinerea (1310)
 
5. OCNA MUREŞ (1203)  1. Uioara de Jos (1215)
2. Uioara de Sus (1202–1203)  
1. Cisteiu de Mureş (1320)
2. Micoşlaca (1332)
3. Războieni-Cetate (1291)
6. TEIUŞ (1290)   1. Beldiu (1219)
2. Căpud (1264)
3. Coşlariu Nou (1733)
4. Peţelca (1264)
7. ZLATNA (1201)   1. Boteşti (1956)
2. Budeni (1856)
3. Dealu Roatei (1956)
4. Dobrot (1956)
5. Dumbrava (1956)
6. Feneş (1733)
7. Galaţi (1505)
8. Izvoru Ampoiului
9. Pătrângeni (1733)
10. Pârău Gruiului (1956)
11. Pirita (1954)
12. Podu lui Paul (1956)
13. Runc (1954)
14. Ruşi (1956)
15. Suseni (1954)
16. Trâmpoiele (1733)
17. Valea Mică
18. Vâltori (1954)
III. ComuneSatele componente
(primul sat este reşed. com.)
1. ALBAC  1. Albac (1688)
2. Bărăşti (1956)
3. Budăieşti
4. Cioneşti
5. Costeşti (1954)
6. Dealu Lămăşoi (1956)
7. Deve
8. După Pleşe (1954)
9. Faţa (1956)
10. Pleşeşti (1954)
11. Potionci (1954)
12. Rogoz (1956)
13. Roşeşti (1954)
14. Ruseşti (1954)
15. Sohodol (1954)
16. Tamboreşti (1956)
2. ALMAŞU MARE  1. Almaşu Mare (1407)
2. Almaşu de Mijloc (1511)
3. Brădet (1954)
4. Cheile Cibului (1954)
5. Cib (1407)
6. Glod (1418)
7. Nădăştia (1321)
3. ARIEŞENI  1. Arieşeni (1909)
2. Avrămeşti (1956)
3. Bubeşti
4. Casa de Piatră (1954)
5. Cobleş (1954)
6. Dealu Bajului (1954)
7. Faţa Cristesei (1954)
8. Faţa Lăpuşului (1954)
9. Galbena (1954)
10. Hodobana (1954)
11. Izlaz (1956)
12. Pănteşti
13. Pătrăhăiţeşti (1956)
14. Poieniţa (1956)
15. Raviceşti (1956)
16. Sturu (1956)
17. Ştei-Arieşeni (1956)
18. Vanvuceşti (1954)
4. AVRAM IANCU  1. Avram Iancu (1839)
2. Achimeţeşti (1956)
3. Avrămeşti (1954)
4. Bădăi (1956)
5. Boldeşti (1956)
6. Călugăreşti
7. Căsoaia (1956)
8. Cândeşti (1956)
9. Cârăşti (1956)
10. Cârţuleşti (1956)
11. Coceşti (1956)
12. Cocoşeşti (1956)
13. Coroieşti (1956)
14. Dealu Crişului (1956)
15. Doleşti (1956)
16. Dumăceşti
17. Gojeieşti (1956)
18. Helereşti (1956)
19. Inceşti (1954)
20. Jojei
21. Mărteşti (1956)
22. Orgeşti (1956)
23. Pătruţeşti (1956)
24. Plai (1956)
25. Puşeleşti
26. Şoiceşti
27. Şterteşti
28. Târsa
29. Târsa-Plai
30. Valea Maciului (1956)
31. Valea Uţului (1956)
32. Verdeşti (1956)
33. Vidrişoara (1954)
5. BERGHIN  1. Berghin (1332)
2. Ghirbom (1309)
3. Henig (1333)
4. Straja (1274)
6. BISTRA1. Bistra (1437)
2. Aroneşti (1956)
3. Băleşti (1954)
4. Băleşti-Cătun (1956)
5. Bârleşti (1956)
6. Cheleteni
7. Ciuldeşti (1956)
8. Creţeşti (1956)
9. Dealu Muntelui (1954)
10. Dâmbureni (1956)
11. Durăşti (1956)
12. Găneşti (1956)
13. Gârde (1954)
14. Hodişeşti (1956)
15. Hudriceşti (1954)
16. Lipaia (1956)
17. Lunca Largă (1956)
18. Lunca Merilor (1954)
19. Mihăieşti (1956)
20. Nămaş (1956)
21. Novăceşti (1956)
22. Perjeşti (1956)
23. Poiana (1956)
24. Poiu (1956)
25. Rătitiş (1956)
26. Runcuri (1956)
27. Sălăgeşti (1956)
28. Ştefanca
29. Tolăceşti (1956)
30. Tomnatec (1954)
31. Trişoreşti (1956)
32. Ţărăneşti (1956)
33. Vârşii Mari (1954)
34. Vârşii Mici (1954)
35. Vârşi-Rontu (1954)
7. BLANDIANA  1. Blandiana (1733)
2. Acmariu (1276)
3. Ibru (1954)
4. Poieni (1956)
5. Răcătău (1488)
8. BUCERDEA GRÂNOASĂ  1. Bucerdea Grânoasă (1303)
2. Cornu (1913)
3. Pădure (1956)
4. Pânca (1954)
9. BUCIUM  1. Bucium (1595)
2. Angheleşti (1956)
3. Bisericani (1956)
4. Bucium-Sat (1909)
5. Cerbu (1850)
6. Ciuculeşti (1956)
7. Coleşeni (1956)
8. Dogăreşti (1956)
9. Fereşti (1956)
10. Floreşti (1956)
11. Gura Izbitei (1956)
12. Heleşti (1956)
13. Izbicioara (1956)
14. Izbita (1850)
15. Jurcuieşti
16. Lupuleşti (1956)
17. Măgura (1956)
18. Muntari (1733)
19. Petreni (1956)
20. Poiana (1956)
21. Poieni (1956)
22. Stâlnişoara (1954)
23. Valea Abruzel (1956)
24. Valea Albă (1956)
25. Valea Cerbului
26. Valea Negrilesii (1956)
27. Valea Poienii (1956)
28. Valea Şesii (1956)
29. Văleni (1956)
30. Vâlcea (1956)
10. CÂLNIC  1. Câlnic (1267)
2. Deal (1366)
11. CENADE  1. Cenade (1311)
2. Capu Dealului (1956)
3. Gorgan (1956)
12. CERGĂU  1. Cergău Mare (1302)
2. Cergău Mic (1303)
3. Lupu (1306)
13. CERU-BĂCĂINŢI  1. Ceru-Băcăinţi (1909)
2. Bolovăneşti (1954)
3. Bulbuc (1457)
4. Cucuta (1956)
5. Curpeni (1850)
6. Dumbrăviţa (1956)
7. Fântânele (1954)
8. Groşi (1954)
9. Valea Mare (1733)
10. Viezuri
14. CETATEA DE BALTĂ  1. Cetatea de Baltă (1202–1203)
2. Crăciunelu de Sus (1332)
3. Sântămărie (1448)
4. Tătârlaua (1332)
15. CIUGUD  1. Ciugud (1335)
2. Drâmbar (1332)
3. Hăpria (1520)
4. Limba (1309, până la 28 apr.
2004 s-a numit Dumbrava)
5. Şeuşa (1332)
6. Teleac (1956)
16. CIURULEASA  1. Ciuruleasa (1850)
2. Bidigeşti (1956)
3. Bodreşti (1954)
4. Bogleşti (1956)
5. Buninginea (1850)
6. Gheduleşti (1956)
7. Mătişeşti (1954)
8. Morăreşti (1956)
9. Vulcan
17. CRĂCIUNELU DE JOS1. Crăciunelu de Jos (1324)
18. CRICĂU  1. Cricău (1206)
2. Craiva (1733)
3. Tibru (1352)
19. CUT1. Cut (1291)
20. DAIA ROMÂNĂ1. Daia Română (1293)
21. DOŞTAT  1. Doştat (1320)
2. Boz (1290–1295)
3. Dealu Doştatului (1956)
22. FĂRĂU  1. Fărău (1299)
2. Heria (1202–1203)
3. Medveş (1288)
4. Sânbenedic (1332)
5. Şilea (1319)
23. GALDA DE JOS 1. Galda de Jos (1287)
2. Benic (1299)
3. Cetea (1337)
4. Galda de Sus (1648)
5. Lupşeni (1956)
6. Măgura (1956)
7. Mesentea (1303)
8. Oiejdea (1238)
9. Poiana Galdei
10. Răicani (1913)
11. Zăgriş
24. GÂRBOVA  1. Gârbova (1096)
2. Cărpiniş (1488)
3. Reciu (1309)
25. GÂRDA DE SUS  1. Gârda de Sus (1909)
2. Biharia
3. Dealu Frumos (1954)
4. Dealu Ordâncuşii (1954)
5. Dobreşti (1954)
6. Gârda Seacă (1909)
7. Gheţari (1956)
8. Hănăşeşti (1956)
9. Huzăreşti (1954)
10. Izvoarele (1386)
11. Munună (1954)
12. Ocoale (1954)
13. Plai (1954)
14. Plişti (1954)
15. Scoarţa (1956)
16. Snide
17. Suceşti (1956)
26. HOPÂRTA  1. Hopârta (1332)
2. Silivaş (1202–1203)
3. Şpălnaca (1329)
4. Turdaş (1202–1203)
5. Vama Seacă (1913)
27. HOREA  1. Horea (1839)
2. Baba (1954)
3. Buteşti (1956)
4. Dârleşti (1956)
5. Fericet (1956)
6. Giurgiuţ (1956)
7. Mănceşti (1956)
8. Mătişeşti (1954)
9. Niculeşti (1954)
10. Pătruşeşti (1954)
11. Petreasa (1213)
12. Preluca (1954)
13. Teiu (1956)
14. Trifeşti (1954)
15. Zânzeşti (1956)
28. IGHIU  1. Ighiu (1206)
2. Bucerdea Vinoasă (1238)
3. Ighiel (1733)
4. Şard (1238)
5. Ţelna (1648)
29. ÎNTREGALDE  1. Întregalde (1525)
2. Dealu Geoagiului (1413)
3. Ghioncani (1954)
4. Ilieşti (1956)
5. Ivăniş (1956)
6. Mărineşti (1956)
7. Modoleşti (1954)
8. Necrileşti (1954)
9. Popeşti (1956)
10. Sfârcea (1956)
11. Tecşeşti (1909)
30. JIDVEI  1. Jidvei (1309)
2. Bălcaciu (1319)
3. Căpâlna de Jos (1332)
4. Feisa (1332)
5. Veseuş (1332)
31. LIVEZILE  1. Livezile (1733)
2. Izvoarele (1470)
3. Poiana Aiudului (1330)
4. Vălişoara (1342–1343)
32. LOPADEA NOUĂ  1. Lopadea Nouă (1202–1203)
2. Asinip (1202–1203)
3. Băgău (1296)
4. Beţa (1272)
5. Cicârd (1913)
6. Ciuguzel (1202–1203)
7. Ocnişoara (1202–1203)
8. Odverem (1303)
33. LUNCA MUREŞULUI  1. Lunca Mureşului (1291)
2. Gura Arieşului (1291)
34. LUPŞA  1. Lupşa (1366)
2. Bârdeşti (1956)
3. Bârzan (1956)
4. Curmătură (1956)
5. După Deal (1956)
6. Geamăna (1825)
7. Hădărău (1909)
8. Holobani (1956)
9. Lazuri (1956)
10. Lunca (1956)
11. Mănăstire (1909)
12. Mărgaia
13. Muşca (1733)
14. Pârâu-Cărbunări (1956)
15. Piţiga (1956)
16. Poşogani (1956)
17. Şasa (1956)
18. Trifeşti (1956)
19. Valea Holhorii (1956)
20. Valea Lupşii (1854)
21. Valea Şesii (1909)
22. Văi (1956)
23. Vinţa (1825)
35. METEŞ  1. Meteş (1338)
2. Ampoiţa (1293)
3. Isca (1956)
4. Lunca Ampoiţei (1956)
5. Lunca Meteşului (1956)
6. Pădurea (1956)
7. Poiana Ampoiului ( 1733)
8. Poiana Ursului (1956)
9. Presaca Ampoiului (1733)
10. Remetea (1956)
11. Tăuţi (1341)
12. Văleni (1956)
36. MIHALŢ  1. Mihalţ (1319)
2. Cistei (1461)
3. Obreja (1760–1762)
4. Zărieş (1835)
37. MIRĂSLĂU  1. Mirăslău (1219)
2. Cicău (1291)
3. Decea (1339)
4. Lopadea Veche (1296)
5. Ormeniş (1291)
6. Rachiş (1750)
38. MOGOŞ1. Mogoş (1909)
2. Bărbeşti (1956)
3. Bârleşti (1909)
4. Bârleşti-Cătun (1956)
5. Bârzogani (1956)
6. Boceşti (1956)
7. Bogdăneşti (1956)
8. Buteşti (1956)
9. Cojocani (1760–1762)
10. Cristeşti (1956)
11. Mămăligani (1760–1762)
12. Negreşti (1956)
13. Onceşti (1956)
14. Poienile-Mogoş (1956)
15. Tomeşti (1956)
16. Valea Barnii (1954)
17. Valea Bârluţeşti (1956)
18. Valea Coceşti (1956)
19. Valea Giogeşti (1956)
20. Valea Mlacii (1956)
21. Valea Ţupilor (1956)
39. NOŞLAC  1. Noşlac (1288)
2. Căptălan (1587–1589)
3. Copand (1288)
4. Găbud (1458)
5. Stâna de Mureş (1334)
6. Valea Ciuciului (1954)
40. OCOLIŞ  1. Ocoliş (1408)
2. Lunca Largă (1954)
3. Runc (1733)
4. Vidolm (1470)
41. OHABA  1. Ohaba (1372)
2. Colibi (1805)
3. Măghierat (1954)
4. Secăşel (1509)
42. PIANU  1. Pianu de Sus (1488)
2. Pianu de Jos (1309)
3. Plaiuri (1956)
4. Purcăreţi (1909)
5. Strungari (1488)
43. POIANA VADULUI  1. Poiana Vadului
2. Costeşti (1954)
3. Duduieni (1954)
4. Făgetu de Jos (1954)
5. Făgetu de Sus (1954)
6. Hănăşeşti (1956)
7. Lupăieşti (1954)
8. Morcăneşti (1954)
9. Păşteşti (1956)
10. Petelei (1954)
11. Stăneşti (1954)
44. PONOR  1. Ponor (1648)
2. După Deal (1956)
3. Geogel (1867)
4. Măcăreşti (1928)
5. Valea Bucurului (1956)
6. Vale în Jos
45. POŞAGA  1. Poşaga de Jos (1365)
2. Corţeşti
3. Inceşti (1956)
4. Lunca (1470)
5. Orăşti (1956)
6. Poşaga de Sus (1824)
7. Săgagea (1835)
46. RĂDEŞTI  1. Rădeşti (1263–1269)
2. Leorinţ (1348)
3. Meşcreac (1264)
4. Şoimuş (1318)
47. RÂMEŢ  1. Râmeţ (1441)
2. Boţani (1956)
3. Brădeşti (1909)
4. Cheia (1909)
5. Cotorăşti (1956)
6. Floreşti (1954)
7. Olteni (1913)
8. Valea Făgetului (1956)
9. Valea Inzelului (1954)
10. Valea Mănăstirii (1909)
11. Valea Poienii (1956)
12. Valea Uzei (1909)
13. Vlădeşti (1956)
48. RIMETEA  1. Rimetea (1257–1272)
2. Colţeşti (1332)
49. ROŞIA DE SECAŞ  1. Roşia de Secaş (1306)
2. Tău (1335)
3. Ungurei (1304)
50. ROŞIA MONTANĂ  1. Roşia Montană (1592)
2. Bălmoşeşti (1954)
3. Blideşti (1954)
4. Bunta (1956)
5. Cărpiniş (1595)
6. Coasta Henţii (1956)
7. Corna (1850)
8. Curături (1956)
9. Dăroaia
10. Gârda-Bărbuleşti (1956)
11. Gura Roşiei (1909)
12. Iacobeşti (1956)
13. Ignăţeşti (1954)
14. Şoal (1956)
15. Ţarina (1956)
16. Vârtop
49. SĂLCIUA  1. Sălciua de Jos (1365)
2. Dealu Caselor (1956)
3. Dumeşti (1956)
4. Sălciua de Sus (1370)
5. Sub Piatră (1909)
6.Valea Largă (1956)
52. SĂLIŞTEA  1. Săliştea (1310)
2. Mărgineni (1956)
3. Săliştea-Deal (1956)
4. Tărtăria (1733)
53. SĂSCIORI  1. Săsciori (1309)
2. Căpâlna (1386)
3. Dumbrava (1309)
4. Laz (1357)
5. Loman (1733)
6. Pleşi (1954)
7. Răchita (1574)
8. Sebeşel (1382)
9. Tonea (1913)
54. SÂNCEL  1. Sâncel (1252)
2. Iclod (1347)
3. Pănade (1290)
55. SÂNTIMBRU  1. Sântimbru (1238)
2. Coşlariu (1733)
3. Dumitra (1269)
4. Galtiu (1333)
5. Totoi
56. SCĂRIŞOARA  1. Scărişoara (1733)
2. Bârleşti (1956)
3. Boteşti (1954)
4. Faţa-Lăzeşti (1954)
5. Floreşti (1956)
6. Lăzeşti (1954)
7. Lespezea (1956)
8. Maţei (1956)
9. Negeşti (1956)
10. Prelucă (1954)
11. Runc (1954)
12. Sfoartea (1954)
13. Ştiuleţi (1954)
14. Trânceşti
57. SOHODOL1. Sohodol (1805)
2. Băzeşti (1956)
3. Bilăneşti (1956)
4. Bobăreşti (1956)
5. Brădeana (1956)
6. Burzoneşti
7. Deonceşti
8. Dilimani (1956)
9. Furduieşti (1956)
10. Gura Sohodol (1956)
11. Hoancă (1956)
12. Joldişeşti (1956)
13. Lazuri (1956)
14. Leheşti (1956)
15. Lumineşti (1956)
16. Medreşti (1956)
17. Morăreşti (1956)
18. Muneşti
19. Năpăieşti (1956)
20. Nelegeşti (1956)
21. Nicoreşti (1956)
22. Peleş (1835)
23. Poiana (1909)
24. Robeşti (1956)
25. Sicoieşti (1956)
26. Surdeşti (1954)
27. Şebişeşti (1956)
28. Şimoceşti (1956)
29. Ţoci (1956)
30. Valea Verde (1954)
31. Vlădoşeşti (1956)
58. STREMŢ  1. Stremţ (1332)
2. Faţa Pietrii (1956)
3. Geoagiu de Sus (1263)
4. Geomal (1282)
59. ŞIBOT  1. Şibot (1281)
2. Balomiru de Câmp (1479)
3. Băcăinţi (1278)
4. Sărăcsău (1733)
60. ŞONA  1. Şona (1313)
2. Alecuş (1332)
3. Biia (1202–1203)
4. Doptău (1913)
5. Lunca Târnavei (1647)
6. Sânmiclăuş (1309)
7. Valea Sasului (1290)
61. ŞPRING  1. Şpring (1290–1301)
2. Carpen (1913)
3. Carpenii de Sus (1913)
4. Cunţa (1291)
5. Draşov (1309)
6. Vingard (1309)
62. ŞUGAG  1. Şugag (1750)
2. Arţi (1913)
3. Bârsana (1956)
5. Jidoştina (1956)
6. Mărtinie (1956)
7. Tău Bistra (1913)
63. UNIREA  1. Unirea (1219)
2. Ciugudu de Jos (1219)
3. Ciugudu de Sus (1332)
4. Dumbrava (1219)
5. Inoc (1291)
6. Măhăceni (1291)
64. VADU MOŢILOR  1. Vadu Moţilor (1909)
2. Bodeşti (1954)
3. Burzeşti (1954)
4. Dealu Frumos (1954)
5. Lăzeşti (1954)
6. Necşeşti (1954)
7. Poduri-Briceşti (1956)
8. Popeştii de Jos (1956)
9. Popeştii de Sus (1954)
10. Tomuţeşti (1954)
11. Toţeşti (1954)
12. Vâltori (1954)
65. VALEA LUNGĂ  1. Valea Lungă (1309)
2. Făget (1296)
3. Glogoveţ (1717)
4. Lodroman (1439)
5. Lunca (1447)
6. Tăuni (1461)
66. VIDRA  1. Vidra (1595)
2. Băi (1956)
3. Bobăreşti (1956)
4. Bogdăneşti (1954)
5. Bordeştii Poieni (1956)
6. Culdeşti (1956)
7. Dealu Goieşti (1956)
8. Dos (1956)
9. Dosu Luncii (1956)
10. Dosu Văseşti (1956)
11. Drăgoieşti-Luncă (1956)
12. Ficăreşti (1954)
13. Gligoreşti (1956)
14. Goieşti (1956)
15. Haiduceşti (1956)
16. Hărăşti (1956)
17. Hoancă (1956)
18. Jefleşti (1956)
19. Lunca (1954)
20. Lunca Bisericii (1956)
21. Lunca de Jos (1956)
22. Lunca Goieşti (1956)
23. Lunca Veseşti
24. Modoleşti (1956)
25. Nemeşi (1954)
26. Oideşti (1956)
27. Pitărceşti (1956)
28. Pleşcuţa (1956)
29. Poieni* (1956)
30. Ponorel (1854)
31. Puiuleţeşti (1956)
32. Runc (1954)
33. Segaj (1956)
34. Urdeş (1956)
35. Valea Morii (1913)
36. Văseşti (1956)
37. Vâlcăneasa (1956)
38. Vâlceşti (1956)
39. Vârtăneşti (1956)
67. VINŢU DE JOS1. Vinţu de Jos (1235)
2. Câmpu Goblii (1956)
3. Ciocaşu (1956)
4. Crişeni (1956)
5. Dealu Ferului (1956)
6. Gura Cuţului (1956)
7. Haţegana (1956)
8. Inuri (1733)
9. Laz (1954)
10. Mătăcina
11. Mereteu (1954)
12. Pârău lui Mihai (1956)
13. Poieniţa (1956)
14. Stăuini
15. Valea Goblii (1954)
16. Valea lui Mihai (1956)
17. Valea Vinţului (1954)
18. Vurpăr (1248)

* Sat depopulat la sf. sec. 20 şi începutul sec. 21.