Vaslui

Date generale

Judeţul Vaslui se află în extremitatea de E-NE a României, la graniţa cu Rep. Moldova, fiind axat pe cursul mijlociu al râului Bârlad, la intersecţia paralelei de 46°40′ latitudine nordică cu meridianul de 28°00′ longitudine estică, între jud. Iaşi (N), Neamţ (NV), Bacău (V), Vrancea (SV), Galaţi (S) şi Rep. Moldova (E). Supr.: 5 318 km2 (2,23% din supr. ţării). Populaţia (1 ian. 2019): 495 779 loc. (2,24% din populaţia ţării), din care 251 872 loc. de sex masc. (50,80%) şi 243 907 loc. de sex fem. (49,20%). Populaţia urbană: 242 895 loc. (48,99%); rurală: 252 884 loc. (51,01%). Densitatea: 93,2 loc./km2. Structura populaţiei pe naţionalităţi (la recensământul din 20-31 oct. 2011): 92,2% români, 1,5% rromi, apoi evrei, ruşi-lipoveni, maghiari, germani ş.a. Reşed.: municipiul Vaslui. Oraşe: Bârlad (municipiu), Huşi (municipiu), Murgeni, Negreşti. Comune: 81. Sate: 451 (din care 12 aparţin oraşelor). Localit. componente ale municipiului Vaslui: 6.

Relieful

Relieful se caracterizează printr-o puternică fragmentare şi o înclinare generală de la N la S, fiind alcătuit din ansambluri de coline şi văi largi care aparţin părţii central-estice a Pod. Moldovei. În N jud. Vaslui se află partea de S şi SE a Pod. Central Moldovenesc, alcătuit predominant din formaţiuni sarmaţiene, care atinge cota de 461 m în Dealul Cuculia (alt. max. de pe terit. jud. Vaslui). În acest areal se evidenţiază numeroase cueste/sau coaste (între care se remarcă coasta Racovei), alunecări de teren, văi torenţiale cu versanţi abrupţi etc. În partea de SE a Pod. Central Moldovenesc se desfăşoară Depr. Huşi, mărginită la V de Dealurile Lohanului. Zona central-vestică a jud. Vaslui, la V de râul Bârlad, este ocupată de prelungirile estice ale Colinelor Tutovei, constituite dintr-un ansamblu de culmi deluroase înalte, înguste şi prelungi, afectate de frecvente procese de eroziune a solului şi degradări de teren. La E de cursul mijlociu al Bârladului se extind Dealurile (sau Colinele) Fălciului, reprezentate printr-o culme pr. cu direcţia N-S, fragmentată de afl. Bârladului şi Prutului, iar culmile secundare ce se desprind din aceasta sunt asimetrice, adesea cu aspect de platouri mărginite de cueste. În extremitatea de SE a jud. Vaslui se află Depr. Elanului, formată din culmi deluroase prelungi, separate de văi largi, cu şesuri extinse. În Depr. Elanului, o mare dezvoltare o au diversele procese de versant (şiroiri, ogaşe, alunecări şi prăbuşiri de straturi etc.) care se activează în timpul perioadelor ploioase şi după iernile cu zăpadă multă. Cele mai mari supr. ocupate de degradări de teren şi eroziune a solului există în Colinele Tutovei, din cauza alcătuirii litologice a terenului (foarte nisipoasă) şi a lipsei pădurilor (intens defrişate în trecut). Relieful de acumulare apare pretutindeni în judeţ, fiind reprezentat prin terasele râurilor, conuri de dejecţie, şesuri, glacisuri, lunci etc., mai frecvent şi mai bine dezvoltat în lungul râurilor Bârlad, Vaslui, Elan, Crasna, Lohan ş.a.

Clima

Climă temperat-continentală, cu nuanţe excesive, cu ierni geroase, veri călduroase şi secetoase, amplitudini diurne şi anuale mari, vânturi uscate şi fierbinţi în timpul verilor aride şi viscole iarna. Regimul temp. aerului este puternic influenţat de gradul accentuat de continentalism, de radiaţia solară globală şi de circulaţia generală a maselor de aer (în această regiune se resimte frecvent invazia aerului arctic din N şi a celui continental uscat din NE). Temp. medie anuală variază uşor, între 8°C (în zonele înalte de podiş şi dealuri) şi 9,8°C (în reg. mai joase, la Bârlad). Temp. max. absolută (40,6°C) a fost înregistrată la Murgeni (21 aug. 1952), iar cea minimă (–32°C) la Negreşti (20 febr. 1954), fapt ce evidenţiază încă un aspect al continentalismului pronunţat, marcat de o amplitudine termică foarte mare a valorilor extreme, respectiv 72,6°C. Precipitaţiile au o răspândire teritorială inegală, însumând cantităţi mai mari în sectoarele deluroase şi de podiş din N şi V (c. 600 mm anual) şi mai mici în zonele depresionare şi de luncă (400–500 mm anual), secetele reprezentând un fenomen frecvent pentru jud. Vaslui, perioadă în care se înregistrează sub 200 mm anual, aşa cum au fost în anii 1896, 1921, 1937, 1945–1946, 1948 etc. Vânturile predominante bat cu o frecvenţă mai mare dinspre N (19%), NV (17%), S şi SE (13,5%), cu viteze medii anuale cuprinse între 1,6 şi 6,5 m/s. În timpul iernii, aici bate Crivăţul – vânt vestit prin frigul pe care-l aduce din stepele asiatice, iar vara se resimte frecvent Suhoveiul – vânt  fierbinte şi uscat. Frecvenţa şi puterea mare a vânturilor pe terit. jud. Vaslui a favorizat construirea (în secolele trecute) numeroaselor mori de vânt.

Reţeaua hidrografică

Reţeaua hidrografică, cu o densitate medie de 0,37 km/km2, este reprezentată prin două râuri mari, principale, care au obârşia şi gura de vărsare în afara limitelor jud. Vaslui, respectiv Prutul, ce mărgineşte judeţul la E, pe o distanţă de 171 km, formând graniţa cu Rep. Moldova, şi Bârladul, care drenează partea mijlocie a jud. Vaslui de la N la S, pe o lungime de 163 km. Acestor două râuri mari, alohtone, cu debite mari şi scurgere permanentă, li se adaugă o reţea hidrografică autohtonă, cu văi scurte, debite mici şi o scurgere semipermanentă, care se varsă într-unul dintre cele două râuri mari. Printre râurile tributare Bârladului sunt Sacovăţ, Velna, Stavnic, Telejna, Vaslui, Crasna (cu afl. său Lohan), Idriciu ş.a. (pe stg.), Buda, Racova, Simila, Tutova (pe dr.), iar cele care se varsă în Prut sunt Pruteţ, Sărata, Elan ş.a. Din cauza scurgerii semipermanente şi a marilor variaţii sezoniere de nivel a majorităţii râurilor vasluiene, de-a lungul timpului au fost construite în lungul văilor numeroase baraje, în urma cărora s-au format adevărate salbe de lacuri, folosite atât pentru regularizarea debitelor, cât şi pentru irigaţii, piscicultură ş.a. Cele mai importante lacuri de acumulare sunt Căzăneşti (180 ha; vol.: 5,9 mil. mc) pe râul Durduc, Soleşti (420 ha; vol.: 15 mil. mc) pe râul Vaslui, Puşcaşi (269 ha; vol.: 8,5 mil. mc) pe Racova, Mânjeşti (310 ha; vol.: 8,65 mil. mc) pe Crasna ş.a.

Vegetaţia

Vegetaţia include atât elemente specifice pădurilor central-europene (gorun, fag), cât şi specii floristice caracteristice stepelor şi silvostepelor continentale est-europene. În cadrul jud. Vaslui se disting două mari zone de vegetaţie, una a pădurilor de foioase (în partea de V şi NV) şi alta de stepă şi silvostepă (în E şi SE). Pădurile de foioase ocupă înălţimile de peste 250 m, fiind alcătuite predominant din gorun (Quercus petraea) în amesec cu stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), paltin (Acer pseudoplatanus), frasin (Fraxinus excelsior), arţar (Acer platanoides), tei (Tilia tomentosa) ş.a. Stratul de arbuşti care se dezvoltă la parterul acestor păduri cuprinde alun (Corylus avellana), salba moale sau vonicerul (Evonymus europaeus), sânger (Cornus sanguinea), păducel (Crataegus monogyna), corn (Cornus mas), măr pădureţ (Malus silvestris) ş.a. Pe pantele unor dealuri mai înalte, la peste 500 m alt., se întâlnesc păduri de fag (Fagus silvatica) în amestec cu carpen. Zona silvostepei, extinsă în partea de E şi SE a jud. Vaslui, pe înălţimile de până la 300 m ale Dealurilor Fălciului şi Depr. Elanului, este reprezentată prin pajişti secundare dominate de păiuş (Festuca valesiaca), bărboasă (Botriochloa ischaemum), firuţă (Poa bulbosa, Poa pratensis), trifoi (Trifolium pratense) ş.a. În zona silvostepei apar insular păduri de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) şi stejar pufos (Quercus pubescens) în amestec cu arţar tătăresc (Acer tataricum). Subzona stepei se extinde în extremitatea de E a jud. Vaslui, sub forma unei fâşii de-a lungul văii Prutului, cuprinzând pajişti cu compoziţie floristică asemănătoare celor de silvostepă şi o vegetaţie lemnoasă reprezentată prin pâlcuri sau tufişuri de arbuşti spinoşi, ca măceş (Rosa canina), păducel (Crataegus monogyna), migdal pitic (Amygdalus nana), caragana (Caragana mollis) ş.a. În luncile marilor râuri se dezvoltă zăvoaie cu plop, salcie, anin şi vegetaţie higrofilă.

Fauna

Fauna care populează zonele forestiere este bogată şi diversă, incluzând mistreţi, căprioare, lupi, vulpi, jderi, bursuci, pârşi, veveriţe, pisici sălbatice, cerbi lopătari (colonizaţi), coţofene, dumbrăvence, cinteze, piţigoi, turturele, codobature, corbi, ciori, bufniţe, şerpi, şopârle, salamandre, tritoni şi diferite insecte. Fauna stepei şi silvostepei este mai săracă, fiind reprezentată în general prin rozătoare (popândăi, hârciogi, cârtiţe, şoareci, şobolani, iepuri), păsări (prepeliţe, potârnichi, ciocârlii, ulii, grauri, prigorii, ciori, vrăbii), reptile (şerpi, guşteri, şopârle) şi diverse insecte. În jurul apelor trăiesc vidre, nurci şi variate păsări de apă, iar apele râurilor şi lacurilor sunt populate cu crap, şalău, somn, ştiucă, lin, caras, babuşcă, oblete etc.

Resursele naturale

Resursele naturale sunt foarte reduse, fiind reprezentate doar prin câteva roci de construcţie (gresii calcaroase şi nisipoase, calcare oolitice, argile, luturi loessoide, balast), prin mici supr. de păduri (80 154 ha, la sf. anului 2007) şi prin câteva izvoare cu ape minerale, în special sulfuroase (Drânceni, Murgeni, Gura Văii, Pungeşti), folosite local.

Istoric

Cercetările arheologice efectuate în perimetrul actual al jud. Vaslui au scos la iveală numeroase vestigii materiale paleolitice (Măluşteni, Arsura, Curteni, Târzii, Epureni, Dăneşti, Banca, Tăcuta, Şuletea, Gârceni, Blăgeşti, Huşi ş.a.), neolitice (Vaslui, Huşi, Poieneşti, Perieni, Gârceni, Curteni, Dăneşti, Dodeşti, Coşeşti, Epureni, Igeşti ş.a.) şi din Epoca bronzului (Tomeşti, Duda-Epureni, Dumeşti, Ghermăneşti, Gârceni, Bârlad, Zăpodeni ş.a.). Epoca fierului este bine ilustrată prin descoperirile de la Trestiana, Zăpodeni, Vaslui, Arsura, Bârzeşti, Olteneşti, Mărăşeni. Deosebit de importante sunt vestigiile găsite la Rădăeşti şi Dodeşti, care atestă o locuire neîntreruptă din Comuna primitivă şi până în epoca prefeudală. Traco-geţii au avut o importantă cetate pe terit. actual al com. Arsura (sec. 4–2 î.Hr.), iar aşezările geto-dacice, identificate în arealele localit. Râşeşti, Sărăţeni, Bursuci, Vetrişoaia, Igeşti, Şuletea, Rafaila, Albeşti ş.a., se remarcă prin bogăţia şi varietatea vestigiilor dezvăluite. În sec. 1 î.Hr. terit. actual al jud. Vaslui făcea parte integrantă din statul dac centralizat şi independent, condus de Burebista. Cu toate că ţinuturile vasluiene de astăzi nu au fost incluse în graniţele ad-tive ale Daciei romane, ele au fost antrenate în schimburile comerciale şi de altă natură cu civilizaţia romană imperială, prin intermediul castrului roman de la Barboşi (Galaţi) care reprezenta un cap de pod spre terit. din afara graniţelor Imperiului. Legăturile populaţiei geto-dacice autohtone cu lumea imperială daco-romană au fost foarte intense, aşa cum o dovedesc tezaurele monetare (denari romani) de la Murgeni, amforele şi fragmentele ceramice (Epureni, Murgeni, Giurcani, Delea, Mânzăteşti), cazanul din bronz de la Ghergheşti ş.a. Modul paşnic de viaţă şi colaborare dintre Imperiul Roman şi dacii răsăriteni de pe aceste meleaguri a fost întrerupt şi modificat din cauza stabilirii (sec. 2–3) în zona centrală a Moldovei a carpilor (triburi geto-dacice), veniţi din regiunea Carpaţilor Orientali, care au coborât spre sud atacând puternic graniţele dunărene ale Imperiului Roman. Cultura carpilor, în plină înflorire în sec. 3, care a păstrat elemente vechi dacice, este bine reprezentată prin vestigiile de la Poieneşti, precum şi prin necropolele de la Bârlad, Trifeşti, Măluşteni ş.a. Ulterior, peste populaţia carpilor, s-au succedat valurile migratoare ale goţilor, gepizilor, slavilor, cumanilor ş.a., culminând cu invazia tătarilor, a căror existenţă, aflată în apropierea ţinuturilor vasluiene, a constituit, secole de-a rândul, o primejdie permanentă pentru băştinaşii acestor locuri. Intensa locuire a acestor regiuni în sec. 4–11 este ilustrată de numeroasele aşezări şi vestigii ale populaţiei autohtone descoperite în arealele localităţilor Fedeşti, Iveşti, Dodeşti, Bogdăneşti, Epureni, Murgeni, Văleni, Bârlad, Dăneşti, Curteni ş.a. Frecvenţa şi agresiunea populaţiilor migratoare au determinat populaţia autohtonă să se organizeze în „uniuni de obşti”, cunoscute sub numele de „ţări” sau judeţe, aşa cum a fost „Ţara berladnicilor” menţionată în documentele sec. 12–13, formaţiuni prestatale cu rol însemnat în procesul făuririi statului feudal românesc Moldova la mijlocul sec. 14. Berladnicii, sau românii din sudul Moldovei, sunt menţionaţi (1159, 1161, 1174) în cronica rusă a lui Vester ca având însemnate forţe militare (c. 6 000 de oşteni). Primele atestări documentare ale unor aşezări vasluiene apar în sec. 12 (respectiv Bârladul în 1174) şi se continuă până spre mijlocul sec. 17, cu o frecvenţă mai mare în sec. 15, aşa cum sunt Vaslui (1375), Pogana (1433), Mânzaţi (1434), Sârbi (1436), Dragomireşti (1439), Huşi (1415), Tuleşti (1443), Tomeşti (1448), Crasna (1450), Tunseşti (1453), Bogdana (1468), Costeşti (1495), Rădeni (1498), Soleşti (1502), Cârjoani (1507), Urlaţi (1507), Bogdăneşti (1528), Ghicani (1613), Rădăeşti (1617), Giurcani (1635) ş.a. Satele şi târgurile vasluiene au cunoscut o perioadă înfloritoare în timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Ceea ce conferă sens şi o valoare istorică deosebită acestor ţinuturi sunt numeroasele evenimente în care strămoşii noştri s-au remarcat prin fapte de vitejie pentru apărarea pământului străbun. În acest sens, sunt elocvente luptele de la Crasna, în care, la 5–6 sept. 1450, oastea moldoveană condusă de Bogdan II, împreună cu fiul său Ştefan (viitorul domn al Moldovei) a înfrânt armata polonă invadatoare, dar mai ales lupta de la Vaslui, din 10 ian. 1475, în care oastea Moldovei de sub comanda lui  Ştefan cel Mare a repurtat o strălucită victorie asupra armatelor turco-muntene invadatoare, mult mai numeroase, conduse de Soliman-paşa (Hadâmbul). În sec. 17–18 au avut loc repetate invazii tătăreşti şi otomane care au prădat şi incendiat multe aşezări (Vaslui, Huşi, Bârlad ş.a.), provocându-le pagube uriaşe. În sec. 18–19, terit. actual al jud. Vaslui a constituit teatrul mai multor confruntări armate între imperiile rus şi otoman, între care cea mai devastatoare a fost aceea de la Stănileşti din 18–22 iul. 1711. Locuitorii jud. Vaslui au adus o contribuţie importantă la evenimentele de seamă ale sec. 19, între care Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor Române din 1859 şi mai ales la Războiul de Independenţă din 1877–1878, când de la Vaslui au plecat pe front mai multe unităţi de dorobanţi care s-au remarcat în luptele de la Griviţa şi Plevna. Faptele de vitejie ale dorobanţilor vasluieni au fost versificate de Vasile Alecsandri în poeziile Peneş Curcanul şi Sergentul, în care sunt redate exemple înălţătoare de eroism ale dorobanţilor. Deosebit de puternic s-a manifestat în ţinuturile vasluiene Răscoala ţărănească din 1907, care a cuprins numeroase localit., printre care Huşi, Vaslui, Bahnari, Muntenii de Jos, Pungeşti, Băceşti, Mânjeşti, Costeşti ş.a. Numeroşi locuitori ai jud. Vaslui, printre care s-au remarcat plutonierul Constantin Ţurcanu (veteranul de la Plevna), căpitanul Grigore Ignat ş.a., au luptat în bătăliile Primului Război Mondial, la Mărăşeşti, Mărăşti şi Oituz. Făurirea statului naţional unitar român în 1918 a creat cadrul favorabil de aplicare a unor reforme cu caracter democratic în domeniile juridic, agrar, economic etc., care s-au răsfrânt pozitiv în dezvoltarea social-economică, cultural-ştiinţifică etc. a jud. Vaslui (au fost împroprietăriţi cu pământ numeroşi ţărani, în special cei care au luptat pe front sau văduvele acestora, au luat fiinţă nenumărate întrepridneri industriale, s-a extins şi diversificat învăţământul primar, gimnazial, tehnic-profesional şi liceal, s-a introdus votul universal etc.). În perioada interbelică, jud. Vaslui a resimţit anii crizei economice din 1929–1933, iar după al Doilea Război Mondial a cunoscut, timp de 45 de ani, avatarurile comunismului. În perimetrul actual al jud. Vaslui, conturat ca atare prin Legea nr. 2 din 17 febr. 1968, sunt incluse trei unităţi ad-tive vechi, respectiv ţinuturile şi apoi judeţele Vaslui, Tutova şi Fălciu, care apar delimitate pentru prima oară pe o hartă a Moldovei întocmită de Dimitrie Cantemir în 1716 şi apoi repetate, cu unele modificări teritoriale, pe hărţile din anii 1829, 1864, 1923, 1938, 1948. În perioada interbelică, jud. Vaslui avea 2 260 km2 şi includea 3 plăşi, un oraş şi 239 de sate, iar judeţele co-participante la formarea acestui judeţ de-a lungul unor perioade de timp, jud. Fălciu şi Tutova aveau fiecare în parte o supr. de 2 120 km2, respectiv 2 498 km2 şi erau alcătuite din trei plăşi, două oraşe şi 153 de sate, respectiv patru plăşi, un oraş, 257 de sate. Reorganizările ad-tive efectuate după anul 1948 au cuprins total sau parţial terit. actual al jud. Vaslui sau al fostelor jud. Fălciu şi Tutova. Astfel, prin Legea nr. 5 din 8 sept. 1950 a fost înfiinţată regiunea Bârlad, cu reşed. la Bârlad, care includea şi porţiuni din fostele jud. Vaslui, Fălciu şi Tutova, iar în perioada 1956–1968, au făcut parte din jud. Iaşi. La 17 febr. 1968 a fost reînfiinţat jud. Vaslui în limitele cunoscute în prezent.

Economia

Economia actuală, în cadrul căreia formele proprietăţii private încep să ocupe un loc din ce în ce mai important, are un caracter industrial-agrar, reflectat prin participarea industriei cu 68% la realizarea producţiei totale a jud.

Industria

Industria, amplasată în cea mai mare parte în cele cinci centre urbane, precum şi în câteva aşezări rurale, se înscrie cu produse variate, obţinute în special în cadrul a trei ramuri (construcţii de maşini, textilă şi alim.), precum şi a altor două ramuri cu ponderi mai mici (prelucr. lemnului şi mat. de constr.). Principalele produse industriale realizate de întreprinderile vasluiene sunt: rulmenţi, elemente de automatizare electronice şi electrotehnice, maşini-unelte, utilaje pentru industria alimentară, armături din fontă, aparate de măsură şi control, utilaje pentru construcţii, produse abrazive, angrenaje şi organe mecanice de transmisie (Vaslui, Bârlad, Huşi, Negreşti), mobilă, confecţii, tricotaje, covoare, fire şi ţesături din bumbac, fire şi fibre sintetice, încălţăminte, obiecte de uz casnic, materiale izolatoare (vată minerală, carton bituminat), materale de constr. (cărămizi, prefabricate din beton, cahle de teracotă), ulei, preparate din carne şi lapte, conserve şi sucuri de legume şi fructe, lapte praf, coniac, vermut, vin, zahăr etc. (Vaslui, Bârlad, Huşi, Negreşti, Pungeşti, Murgeni, Fălciu, Puieşti, Hoceni ş.a.). La acestea se adaugă şi o importantă contribuţie a ind. casnice producătoare de lăicere, covoare, ţesături şi cusături populare, obiecte de îmbrăcăminte şi uz casnic etc.

Agricultura

Agricultura reprezintă a doua ramură (ca importanţă) a economiei jud. Vaslui, dispunând de condiţii pedo-climatice relativ bune, dar cu unele greutăţi cauzate de secetele frecvente şi de extinderea mare a terenurilor degradate. La sf. anului 2007, fondul funciar al jud. Vaslui includea 401 231 ha terenuri agricole (din care 394 580 ha, respectiv 98,3% în sectorul privat), 80 154 ha păduri, 8 251 ha supr. acoperite cu ape şi bălţi şi 42 204 ha alte categorii de terenuri. În acelaşi an, din totalul supr. agricole (401 231 ha), 291 473 ha (72,6%) erau terenuri arabile, 86 950 ha păşuni, 7 951 ha fâneţe naturale, 12 259 ha vii şi pepiniere viticole şi 2 598 ha livezi şi pepiniere pomicole. În anul 2007, terenurile arabile au fost cultivate cu porumb (102 801 ha, din care 102 543 ha, respectiv 99,7%, în sectorul privat), grâu şi secară (48 478 ha, 98,7% la particulari), plante uleioase (47 862 ha), floarea-soarelui (34 090 ha), plante de nutreţ (20 469 ha), orz şi orzoaică, ovăz, sfeclă de zahăr, cartofi, leguminoase pentru boabe, legume, tutun ş.a. Viticultura, cu bogate şi vechi tradiţii (sec. 14) în podgoria Huşi, dispune de condiţii pedo-climatice favorabile pentru dezvoltarea plantaţiilor de viţă de vie din soiurile Aligoté, Fetească albă, Pinos gris, Riesling, Cabernet Sauvignon, Muscat-Ottonel, Chasselas, Muscat-Hamburg ş.a. Calitatea vinurilor din podgoria Huşi a fost răsplătită cu mai multe medalii de aur şi argint la diferitele concursuri naţionale sau regionale. Alte podgorii sunt conturate în jurul localit. Avereşti, Vutcani, Târzii, Olteneşti, Iveşti, Şuletea, Măluşteni, Pădureni, Ivăneşti, Hârsoveni ş.a. În toamna anului 2007, producţia totală de struguri obţinută de jud. Vaslui a fost de 68 006 tone (din care 67 634 tone, respectiv 99,4%, în sectorul privat), locul 2 pe ţară, după jud. Vrancea. Pomicultura, cu livezi compacte în arealele localit. Huşi, Duda, Deleni, Vutcani, Iveşti, Costeşti, Griviţa ş.a., are o structură variată (pruni, meri, peri, cireşi, vişini, nuci, caişi ş.a.) şi o producţie bună (17 405 tone, 2007). La începutul anului 2008, sectorul zootehnic, în cadrul căruia se remarcă un procent ridicat de privatizare (peste 99%), cuprindea 78 509 capete bovine, 86 023 capete porcine (în special rasele Marele Alb, Bazna, Landrace), 197 199 capete ovine (mai ales Merinos, Spancă, Ţigaie), 34 451 capete cabaline şi 21 717 capete caprine; avicultură (1 907 929 capete); apicultură (28 363 familii de albine); sericicultură; piscicultură (în iazurile special amenajate).

Căile de comunicaţie

Căile de comunicaţie rutiere şi feroviare, cu orientare generală N–S, prezintă un grad înalt de concentrare şi o densitate max. în zona centrală a jud. Vaslui, unde se evidenţiază mai multe noduri feroviare (Podeni, Crasna, Zorleni, Bârlad) şi rutiere (Vaslui, Mărăşeni, Crasna, Podeni, Bârlad ş.a.). La sf. anului 2007, lungimea liniilor de c.f. (apărute pe terit. jud. Vaslui în perioada 1872–1937) era de 250 km (neelectrificate), cu o densitate de 47 km/1 000 km2. Principala linie de c.f. a jud. Vaslui, axată în cea mai mare parte pe valea râului Bârlad este Iaşi–Vaslui–Bârlad–Tecuci–Mărăşeşti (aici face joncţiunea cu magistrala Bucureşti–Suceava) din care derivă patru linii ferate secundare: către Negreşti–Roman, către Huşi, către Fălciu şi mai departe în Rep. Moldova, şi către Galaţi. În acelaşi an, reţeaua drumurilor publice însuma 2 182 km (din care 582 km drumuri modernizate), cu o densitate de 41,0 km/100 km2 (superioară mediei pe ţară, care este  de 33,9 km/100 km2). În afara multiplelor legături rutiere judeţene şi inter-judeţene, terit. vasluian este străbătut de DN 24 care corespunde în mare parte drumului european E 20 Bucureşti–Buzău–Focşani–Mărăşeşti–Tecuci–Bârlad–Crasna–Huşi– Albiţa (punct de frontieră şi vamă) – Rep. Moldova.

Învăţământ, cultură şi artă

În anul şcolar 2007–2008, procesul educaţional şi de învăţământ se desfăşura în cadrul a 21 de grădiniţe de copii, cu 17 511 copii înscrişi şi 902 educatori, 76 de şcoli generale (învăţământ primar şi gimnazial), cu 47 461 elevi şi 3 564 cadre didactice, 18 licee, cu 15 198 elevi şi 1 014 profesori, trei şcoli profesionale, cu 6 006 elevi şi 196 profesori ş.a. În aceeaşi perioadă, reţeaua aşezămintelor culturale şi de artă cuprindea un teatru dramatic („Victor Ion Popa”, la Bârlad), şase muzee, patru case de cultură, 130 cămine culturale, 307 biblioteci, cu 2 731 000 vol., mai multe ansambluri folclorice, tarafuri etc. La Vaslui are loc (din 1981) Festivalul anual de satiră şi umor „Constantin Tănase” (în luna sept.). În anul 2007, activitatea sportivă se desfăşura în cadrul celor 30 de secţii sportive, cu 979 sportivi legitimaţi, 48 antrenori şi 27 arbitri.

Ocrotirea sănătăţii

La sf. anului 2007, reţeaua unităţilor sanitare vasluiene cuprindea şapte spitale, cu 2 537 paturi (un pat de spital la 179 locuitori), patru policlinici (una particulară), patru dispensare, 98 farmacii şi puncte farmaceutice. În acelaşi an, asistenţa medicală era asigurată de 465 medici (un medic la 979 locuitori), 110 medici stomatologi (un medic stomatolog la 4 141 locuitori) şi 2 171 cadre medicale cu pregătire medie.

Turismul

Cu toate că nu dispune de un patrimoniu turistic valoros, jud. Vaslui suscită interes prin aspectul peisagistic, predominant deluros şi de podiş, prin existenţa unor obiective social-istorice şi cultural-artistice, prin prezenţa mai multor rezervaţii naturale, a podgoriilor, precum şi prin poziţia la graniţa de E a ţării, fiind în calea turiştilor în tranzit. Cadrul natural oferă peisaje policrome, cu dealuri semeţe, acoperite cu păduri, cum sunt Rugăria-Ivăneşti (485 m), Cetăţuia (484), Ursoaia (437 m), Ciomaga (307 m), Chiţoc (262 m), Movila lui Burcel (283 m, cu rezonanţă literar-istorică) ş.a. În afara diverselor obiective cu valoare turistică din oraşele Vaslui, Bârlad, Huşi, se remarcă cetatea traco-getică din satul Arsura, extinsă pe 25 ha, datând din sec. 4–2 î.Hr., staţiunile neolitice de la Poieneşti, Perieni, Huşi ş.a., mausoleul eroului Peneş Curcanul, câmpul de bătălie de la Podul Înalt etc. La acestea se adaugă renumitele manifestări etno-folclorice de la Voineşti şi Odaia Bursucani, centrele tradiţionale de olărit (Brădeşti, Dumeşti) şi de ţesături populare (Stănileşti, Iveşti, Văleni, Rafaila, Zăpodeni ş.a.), precum şi numeroasele rezervaţii forestiere (Bălteni, Bădeana, Seaca Movileni, Hârboanca–Brăhăşoaia), paleontologice (Mânzaţi – aici s-a descoperit scheletul unui mamifer uriaş, înrudit cu elefantul, Dinotherium gigantissimum, conservat în întregime, expus astăzi la Muzeul „Grigore Antipa” din Bucureşti; Măluşteni; nisipăria Hulubăţ), geologice (cineritele de la Nuţasca–Ruseni de pe valea Tutovei) etc. La sf. anului 2007, capacitatea de cazare turistică a jud. Vaslui era de 670 de locuri, repartizate în patru hoteluri, trei pensiuni turistice urbane ş.a. Indicativ auto: VS.

Localităţile judeţului Vaslui

(între paranteze sunt înscrişi anii primei menţiuni documentare)

I. MunicipiiLocalit. componente ale municipiilor
1. BÂRLAD (1174)
2. HUŞI (1415)
3. VASLUI (1375)1. Bahnari
2. Brodoc
3. Moara Grecilor
4. Rediu
5. Viişoara
II. OraşeSatele care aparţin oraşelor
1. Murgeni (1466)1. Cârja
2. Floreni*
3. Lăţeşti
4. Raiu**
5. Sărăţeni
6. Schineni
2. NEGREŞTI (1590–1591)1. Căzăneşti
2. Cioatele
3. Glodeni
4. Parpaniţa
5. Poiana
6. Valea Mare
* Până la 20 mai 1996 s-a numit 23 August.
** Până la 20 mai 1996 s-a numit Vădeni.
III. Comune Satele componente
(primul sat este reşed. com.)
1. ALBEŞTI 1. Albeşti
2. Corni-Albeşti
3. Crasna (1450)
4. Gura Albeşti
2. ALEXANDRU VLAHUŢĂ 1. Alexandru Vlahuţă
2. Buda
3. Ghicani (1613)
4. Morăreni
3. ARSURA1. Arsura
2. Fundătura
3. Mihail Kogălniceanu
4. Pâhneşti
4. BANCA1. Gara Banca
2. Banca
3. 1 Decembrie (până la 20 mai
1996 s-a numit 30 Decembrie)
4. Ghermăneşti (1588)
5. Micleşti
6. Mitoc
7. Satu Nou
8. Sălcioara
9. Sârbi (1436)
10. Stoişeşti
11. Strâmtura-Mitoc
12. Ţifu
5. BĂCANI 1. Băcani (1546)
2. Băltăţeni
3. Drujeşti (1599)
4. Suseni (1436)
5. Vulpăşeni
6. BĂCEŞTI 1. Băceşti
2. Armăşeni
3. Băbuşa
4. Păltiniş
5. Ţibăneştii Buhlii
6. Vovrieşti
7. BĂLTENI1. Bălteni
2. Bălteni-Deal
3. Chetreşti
8. BEREZENI1. Berezeni
2. Muşata
3. Rânceni
4. Satu Nou
5. Stuhuleţ
9. BLĂGEŞTI 1. Blăgeşti
2. Igeşti
3. Sipeni
10. BOGDANA1. Bogdana (1468)
2. Arşiţa
3. Fântâna Blănarului (1830)
4. Găvanu
5. Lacu Babei (1880)
6. Plopeni
7. Similişoara (1845)
8. Suceveni
9. Verdeş
11. BOGDĂNEŞTI 1. Bogdăneşti (1528)
2. Buda
3. Horoiata
4. Hupca
5. Orgoieşti
6. Ulea
7. Unţeşti (1499)
8. Vişinari
9. Vlădeşti (1528)
12. BOGDĂNIŢA1. Bogdăniţa
2. Cârţibaşi
3. Cepeşti
4. Coroieşti
5. Rădăeşti (1617)
6. Schitu
7. Tunseşti (1453)
13. BOŢEŞTI1. Boţeşti (1443)
2. Găneşti (1493)
3. Gugeşti (1531)
4. Tălpigeni (1493)
14. BUNEŞTI-AVEREŞTI 1. Avereşti
2. Armăşeni
3. Buneşti
4. Plopi
5. Podu Oprii
6. Roşiori
7. Tăbălăieşti
15. CIOCANI 1. Ciocani (1558)
2. Crâng
4. Crângu Nou
5. Podu Petriş
16. CODĂEŞTI 1. Codăeşti (1492)
2. Ghergheleu
3. Pribeşti
4. Rediu Galian
17. COROIEŞTI1. Coroieşti
2. Chilieni (1436)
3. Coroieştii de Sus
4. Hreasca
5. Mireni (1529)
6. Movileni
7. Păcurăreşti
18. COSTEŞTI1. Costeşti (1433)
2. Chiţcani (1529)
3. Dinga
4. Pârveşti
5. Puntişeni (1529)
6. Rădeşti (1509)
19. COZMEŞTI1. Cozmeşti
2. Băleşti
3. Fâstâci
4. Hordileşti
20. CREŢEŞTI 1. Creţeşti
2. Budeşti
3. Creţeştii de Sus
4. Satu Nou
21. DĂNEŞTI 1. Dăneşti
2. Bereasa
3. Boţoaia
4. Emil Racoviţă
5. Răşcani
6. Tătărani
22. DELENI 1. Deleni
2. Bulboaca
3. Moreni
4. Zizinca
23. DELEŞTI 1. Deleşti
2. Albeşti
3. Fundătura
4. Hârsova
5. Mânăstirea
6. Răduieşti
24. DIMITRIE CANTEMIR
(până la 23 mart. 1974 com.
Dimitrie Cantemir s-a nu-
mit Hurdugi) 		1. Hurdugi
2. Grumezoaia
3. Guşiţei
4. Plotoneşti
5. Urlaţi (1507)
25. DODEŞTI 1. Dodeşti (1495)
2. Urdeşti (1467)
26. DRAGOMIREŞTI 1. Dragomireşti (1439)
2. Băbuţa
3. Belzeni
4. Botoi
5. Ciuperca
6. Doagele
7. Poiana Pietrei
8. Popeşti
9. Rădeni (1498)
10. Semenea
11. Tuleşti (1443)
12. Vladia
27. DRÂNCENI 1. Ghermăneşti
2. Albiţa
3. Băile Drânceni
4. Drânceni
5. Râşeşti
6. Şopârleni
28. DUDA-EPURENI1. Epureni
2. Bobeşti
3. Duda
4. Valea Grecului
29. DUMEŞTI1. Dumeşti
2. Dumeştii Vechi
3. Schinetea
4. Valea Mare
30. EPURENI 1. Epureni (1493)
2. Bârlăleşti
3. Bursuci
4. Horga
31. FĂLCIU 1. Fălciu
2. Bogdăneşti
3. Bozia
4. Copăceana
5. Odaia Bogdana
6. Rânzeşti
32. FEREŞTI 1. Fereşti (1496)
33. FRUNTIŞENI 1. Fruntişeni
2. Grăjdeni
34. GĂGEŞTI1. Găgeşti
2. Giurcani (1635)
3. Peicani
4. Popeni
5. Tupilaţi
35. GÂRCENI 1. Gârceni (1437)
2. Dumbrăveni
3. Racova
4. Racoviţa
5. Slobozia
6. Trohan
36. GHERGHEŞTI 1. Ghergheşti
2. Chetrosu
3. Corodeşti (1455)
4. Dragomăneşti
5. Drăxeni
6. Lazu
7. Lunca
8. Soci
9. Valea Lupului
37. GRIVIŢA 1. Griviţa
2. Odaia Bursucani
3. Trestiana
38. HOCENI1. Hoceni
2. Barboşi
3. Deleni
4. Oţeleni
5. Rediu
6. Şişcani
7. Tomşa
39. IANA 1. Iana
2. Hălăreşti (1434)
3. Recea
4. Siliştea
5. Vadurile (1493)
40. IBĂNEŞTI 1. Ibăneşti
2. Mânzaţi (1434)
3. Puţu Olarului
41. IVĂNEŞTI 1. Ivăneşti
2. Albina
3. Bleşca (1439)
4. Broşteni
5. Buscata
6. Coşca
7. Coşeşti (1467)
8. Fundătura Mare
9. Fundătura Mică
10. Hârsoveni
11. Iezerel
12. Ursoaia
13. Valea Mare
14. Valea Oanei
42. IVEŞTI1. Iveşti (1621)
43. LAZA 1. Laza
2. Bejeneşti
3. Râşniţa
4. Sauca
44. LIPOVĂŢ1. Lipovăţ (1437)
2. Căpuşneni
3. Chiţoc
4. Corbu
5. Fundu Văii
45. LUNCA BANULUI1. Lunca Banului
2. Broscoşeşti
3. Condrea
4. Focşa
5. Lunca Veche
6. Oţetoaia
7. Răducani
46. MĂLUŞTENI 1. Măluşteni
2. Ghireasca
3. Lupeşti
4. Mânăstirea
5. Mânzăteşti
6. Ţuţcani
47. MICLEŞTI1. Micleşti
2. Chirceşti
3. Popeşti
48. MUNTENII DE JOS1. Muntenii de Jos (1491)
2. Băcăoani
3. Mânjeşti
4. Secuia (1491)
49. MUNTENII DE SUS1. Muntenii de Sus (1698)
2. Satu Nou
50. OLTENEŞTI 1. Olteneşti
2. Curteni
3. Pâhna
4. Târzii
5. Vineţeşti
6. Zgura
51. OŞEŞTI1. Oşeşti
2. Buda
3. Pădureni
4. Vâlcele
52. PĂDURENI1. Pădureni
2. Căpoteşti
3. Davideşti
4. Ivăneşti
5. Leoşti
6. Rusca
7. Todireni
8. Văleni
53. PERIENI 1. Perieni
54. POCHIDIA1. Pochidia
2. Borodeşti
3. Satu Nou
4. Sălceni
55. POGANA1. Pogana (1433)
2. Bogeşti (1433)
3. Cârjoani (1507)
4. Măscurei (1507)
5. Tomeşti (1448)
56. POGONEŞTI 1. Pogoneşti (1489)
2. Belceşti
3. Polocin
57. POIENEŞTI 1. Poieneşti
2. Dealu Secării
3. Floreşti
4. Frasinu
5. Fundu Văii
6. Oprişiţa
7. Poieneşti-Deal
58. PUIEŞTI1. Puieşti (1510)
2. Bărtăluş-Mocani
3. Bărtăluş-Răzeşi
4. Călimăneşti
5. Cetăţuia
6. Cristeşti
7. Fântânele
8. Fulgu
9. Gâlţeşti
10. Iezer
11. Lăleşti
12. Rotari
13. Ruşi
59. PUNGEŞTI 1. Pungeşti (1558)
2. Armăşoaia (1437)
3. Curseşti-Deal
4. Curseşti-Vale
5. Hordila
6. Rapşa
7. Siliştea
8. Stejaru
9. Toporăşti
60. PUŞCAŞI 1. Puşcaşi (1491)
2. Poiana lui Alexa
3. Teişoru
4. Valea Târgului
61. RAFAILA1. Rafaila
62. REBRICEA1. Rebricea (1460)
2. Bolaţi
3. Crăciuneşti
4. Draxeni
5. Măcreşti
6. Rateşu Cuzei
7. Sasova
8. Tatomireşti (1495)
9. Tufeştii de Jos
63. ROŞIEŞTI1. Roşieşti
2. Codreni
3. Gara Roşieşti
4. Gura Idrici
5. Idrici
6. Rediu
7. Valea lui Darie
64. SOLEŞTI 1. Soleşti (1502)
2. Bouşori
3. Iaz
4. Satu Nou
5. Şerboteşti
6. Ştioborăni (1451)
7. Valea Siliştei
65. STĂNILEŞTI1. Stănileşti (1493)
2. Bogdana-Voloseni
3. Budu Cantemir
4. Chersăcosu
5. Gura Văii
6. Pogăneşti
7. Săratu
66. ŞTEFAN CEL MARE1. Ştefan cel Mare (1878)
2. Bârzeşti
3. Brăhăşoaia
4. Călugăreni
5. Cănţălăreşti
6. Mărăşeni
7. Munteneşti
67. ŞULETEA 1. Şuletea (1452)
2. Fedeşti
3. Jigălia
4. Răşcani
68. TANACU 1. Tanacu
2. Beneşti
69. TĂCUTA 1. Tăcuta
2. Cujba
3. Dumasca
4. Focşeasca
5. Mirceşti
6. Protopopeşti
7. Sofieni
70. TĂTĂRĂNI1. Tătărăni (1438)
2. Bălţaţi
3. Crăsnăşeni
4. Giurgeşti
5. Leoşti
6. Manţu
7. Stroieşti
8. Valea lui Bosie
9. Valea Seacă
71. TODIREŞTI 1. Todireşti (1400)
2. Cotic
3. Drăgeşti
4. Huc
5. Plopoasa
6. Siliştea
7. Sofroneşti
8. Valea Popii
9. Viişoara
72. TUTOVA 1. Tutova (1436)
2. Bădeana
3. Ciortolom
4. Coroiu
5. Criveşti (1518)
6. Vizureni
73. VĂLENI1. Văleni (1608)
2. Moara Domnească
74. VETRIŞOAIA1. Vetrişoaia
2. Bumbăta
75. VIIŞOARA1. Viişoara (1463)
2. Halta Dodeşti
3. Văleni
4. Viltoteşti (1435)
76. VINDEREI 1. Vinderei (1477)
2. Brădeşti
3. Docani
4. Docăneasa
5. Gara Docăneasa
6. Gara Tălăşman
7. Obârşeni
8. Valea Lungă
77. VOINEŞTI 1. Voineşti
2. Avrămeşti
3. Bănceşti (1443)
4. Corobăneşti
5. Gârdeşti
6. Mărăşeşti
7. Obârşeni (1455)
8. Obârşenii Lingurari
9. Rugăria
10. Stâncăşeni
11. Uricari
78. VULTUREŞTI1. Vultureşti
2. Buhăieşti
3. Podeni
4. Voineşti
79. VUTCANI1. Vutcani
2. Mălăieşti
3. Poşta Elan
80. ZĂPODENI1. Zăpodeni
2. Butucăria
3. Ciofeni
4. Delea
5. Dobrosloveşti
6. Măcreşti
7. Portari
8. Telejna (1432)
9. Unceşti
81. ZORLENI1. Zorleni (1594)
2. Dealu Mare
3. Popeni
4. Simila