Tecuci

Date generale

Municipiul Tecuci se află în extremitatea de Est a României, în zona de Sud Est a provinciei istorice Moldova, în regiunea de Nord Vest a judeţului Galaţi, în partea de Nord a câmpiei omonime, la 50 m alt., pe dr. râului Bârlad, la confl. cu Tecucel, la intersecţia paralelei de 45°50’48” latitudine nordică cu meridianul de 27°25’40” longitudine estică, la 85 km NV de municipiul Galaţi; 43 967 loc. (1 ian. 2019), din care 21 214 loc. de sex masc. şi 22 753 fem. Supr.: 86,8 km2, din care 16,4 km2 în intravilan; densitatea: 2 681 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 34 871 loc., 29 014 de persoane erau români (83,2%), 1 500 rromi (4,3%) şi 4 357 loc. (12,5%) aparţineau altor etnii (maghiari, evrei, chinezi, germani, ucraineni ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 29 508 ortodocşi (84,7%), 769 penticostali (2,2%), 119 adventişti de ziua a şpatea (0,3%) şi 4 475 loc. (12,8%) aparţineau altor confesiuni (romano-catolici, crestini de rit vechi, evanghelisti, Martorii lui Iehova, baptisti, greco-catolici, musulmani, mozaici, reformati ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Nod feroviar pe linia de cale ferată Brăila – Galaţi – Tecuci – Mãrãşeşti, inaugurată la 13 septembrie 1872, la intersectia cu linia de cale ferată Tecuci – Putna (comuna Boloteşti, judeţul Vrancea) – Râmnicu Sãrat – Ciorăşti – Balta Albă – Jirlău – Buzău – Făurei (92,2 km), construitã în perioada 1943-1950. Nod rutier. Exploatări de argilă. Producţie de maşini şi utilaje agricole, de module electronice, de somiere şi saltele, de ambalaje metalice pentru conserve, de capace pentru sticle, de conserve de legume, fructe şi carne, de ulei vegetal, muştar, spirt, panificaţie ş.a. Centru de vinificaţie. Muzeul municipal “Teodor Cincu”, cu secţii de istorie, arheologie şi ştiinţele naturii, a fost înfiinţat în anul 1935 pe baza colecţiilor particulare donate de Mihai Dimitriu şi Constantin Solomon şi adăpostit în clădirea donată la 16 iulie 1934 de primarul oraşului de atunci, Teodor Cincu – clădire declarată în prezent monument istoric. Bibliotecă întemeiată la 1 apr. 1935 şi numită „Ştefan Petică” (din 1994), în prezent cu peste 120 000 vol.; Societatea Culturală „Ştefan Corodeanu” (1920); Cămin Cultural (20 mart. 1938). Grădină zoologică. La Tecuci s-au născut scriitorul Calistrat Hogaş (1848–1917), pictorul Gheorghe Petraşcu (1872–1949) şi lingvistul Iorgu Iordan (1888–1986).

Muzeul Municipal „Teodor Cincu" (Tecuci)
Muzeul Municipal „Teodor Cincu” (Tecuci) (Credit: Shutterstock)

Istoric

Aşezarea apare menţionată pentru prima oară la 20 mai 1134, în Diploma bârlădeană (hrisov emis de Iancu Rotislavovici), ca târg şi punct de vamă. La 1 sept. 1435, domnul Moldovei, Iliaş, consemnează într-o scrisoare trimisă lui Władysław III  Warneńczyk, regele Poloniei în anii 1434-1444, că

s-au împăcat cu fratele său Ştefan II”

şi că i-a cedat acestuia, între altele,

oraşul Tecuci cu tot ocolul lui”,

iar într-un hrisov din 3 iul. 1460, domnul Ştefan cel Mare acordă Tecuciului dreptul de a încasa vama (câte doi zloţi pentru fiecare car) pentru mărfurile aduse de negustorii din Lvov. Ulterior, Tecuciul este amintit frecvent în numeroase documente sau este trecut pe diferite hărţi. Astfel, în 1466, numele Tecuciului a fost înscris în Letopiseţul moldovenesc scris de călugării de la Putna, în 1475, un document emis de Ştefan cel Mare arată că

oştenii acestuia au supravegheat timp de trei zile şi trei nopţi de pe movila cea mare a Tecuciului retragerea turcilor peste Siret”,

în 1541, oraşul Tecuci figura pe o hartă tipărită la Viena de către Georg Reichersdorffer (ambasador al Ungariei la Curtea lui Petru Rareş) etc. La 20 iun. 1587, domnul Moldovei, Petru Şchiopul, a fost oaspetele Tecuciului, participând la nunta nepotului său Vlad (fiul fratelui său Miloş). În relatările sale referitoare la călătoriile prin Moldova şi Valahia în anii 1652–1669, Paul de Alep arată că Tecuciul era

un târg aşezat pe un râu mare”.

Recunoscut ca oraş în 1659. În 1711, oraşul a fost prădat şi incendiat de turci şi tătari (locuitorii refugiindu-se la Nicoreşti), iar în timpul Războiului Ruso-Turc din 1719, oraşul a fost distrus aproape în întregime, rămânând pustiit până în 1769. După această dată, Tecuciul s-a refăcut treptat, apărând complet reconstruit în documentele anului 1785. Până în 1834, târgul Tecuci şi zona înconjurătoare au fost în mare parte proprietăţi domneşti şi boiereşti – proprietăţi care au fost răscumpărate, până în 1841, de către târgoveţi şi orăşeni. Oraşul a cunoscut o dezvoltare înfloritoare o dată cu întărirea meşteşugurilor în a doua jumătate a sec. 19 şi în mod special după construirea, în 1872, a liniilor de c.f. spre Mărăşeşti şi spre Bârlad şi Galaţi, care i-au asigurat lărgirea legăturilor comerciale. Declarat municipiu la 17 febr. 1968.

Monumente

Catedrala ortodoxă cu hramul „Sfântul Gheorghe”, zidită în etape între 31 iul.1932 şi 31 iul. 1962 pe locul uneia din 1813, după planurile arhitectului Ion D. Trajanescu şi ale fiicei sale, Magda Trajanescu, pictată în 1966-1967 de Iosif Vass şi Gheorghe Răducanu, sfinţită la 12 oct. 1969, consolidată şi restaurată în 2007-2010; bisericile ortodoxe cu hramurile „Sfântul Nicolae” (1825-1828, consolidată şi restaurată în 2000-2007), „Sfinţii Voievozi” (1838, reparată în 1921–1922), „Adormirea Maicii Domnului” (1863), „Sfântul Ilie” (1882), „Sfântul Dumitru” (1855–1858), „Sfântul Ioan Botezătorul” (1850–1858, refăcută în 1908–1921), „Sfinţii Voievozi”-Nou (1856–1860), „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” (1866), „Înălţarea Domnului” (2000-2011); biserica romano-catolică “Naşterea Sfintei Fecioare” (1991-2001); clădirile fostei Bănci Naţionale (1890), Primăriei vechi (1897), Prefecturii (1900), Muzeului municipal “Teodor Cincu” ş.a. Clădirea Muzeului municipal a fost construită în jurul anului 1885, pe cheltuiala şi în folosul politicianului şi filantropului Anton Cincu (tatăl fostului primar al oraşului Tecuci, Teodor Cincu), după planurile arhitectului român de origine italiană Giovanni Michelangelo Culluri, în stilurile baroc şi neoclasic. Palatul a fost consolidat şi restaurat în perioada 8 octombrie 2012 – 2015 şi inaugurat la 23 aprilie 2015. În apropiere de Tecuci se află punctul fosilifer „La Rateş”, cu fosile din Pleistocen (resturi de mamut, cerb cu coarne uriaşe şi de rinocer lânos).

Catedrala ortodoxă cu hramul „Sfântul Gheorghe” (Tecuci, jud. Galaţi)
Catedrala ortodoxă cu hramul „Sfântul Gheorghe” (Tecuci, jud. Galaţi) (Credit: Shutterstock)