Mărăşeşti

Date generale

Oraşul Mărăşeşti se află în partea de Est a României, în extremitatea de Est a judeţului Vrancea, situat în lunca râului Siret, la 70 m altitudine, la intersecţia paralelei de 45⁰52’48”  latitudine nordicã cu meridianul de 27⁰13’48”  longitudine esticã, la 21 km Nord de municipiul Focşani. Din punct de vedere demografic, Mărăşeşti este un oraş mic, cu o populaţie de 12 715 locuitori (la 1 ianurie 2011), din care 6 164  locuitori de sex masculin şi 6 551 de sex feminin. Dacã raportãm numãrul total al populaţiei (12 715 persoane) cu suprafaţa oraşului în intravilan (4,7 km2) rezultã o densitate de 2 705 locuitori pe kmp. Din punct de vedere etnic, majoritatea populaţiei oraşului o reprezintã românii (97,5%), restul fiind rromi (2,0%) şi alte etnii (0,5%), între care unguri, evrei ş.a., iar confesional cei mai mulţi sunt ortodocşi (96,9%), urmaţi de evanghelişti (1,4%), penticostali (1,1%), reformaţi (0,2%) şi 0,4% alte confesiuni. Oraşul Mărăşeşti este unul dintre principalele noduri feroviare ale ţãrii (staţia de cale feratã a fost inauguratã la 13 septembrie 1872) şi rutiere ale ţãrii. În arealul satului Călimăneşti, care aparţine administrativ de oraşul Mărăşeşti, a fost construit, în perioada 1984-1994, un lac de acumulare pe râul Siret, lung de 10,5 km şi lat de 800 m, cu un volum de apã de circa 44 mil. mc, ale cãrui ape pun în mişcare (din 7 ianuarie 1995) turbinele unei hidrocentrale cu o putere instalatã  de 44 MW. Acest lac de acumulare constituie, totodatã, şi sursa de alimentare cu apã a canalului de irigaţii Siret-Dunăre. În oraşul Mărăşeşti îşi desfãşoarã activitatea mai multe Întreprinderi mici şi mijlocii care produc mobilã, confecţii textile, prefabricate din beton, saltele, somiere, vin, bãuturi alcoolice ş.a. Fabricile de sticlã şi de produse chimice au fost desfiinţate în aprilie 2012 şi, respectiv, în aprilie 2011. Parc eolian extins pe 450 ha, cu 40 de turbine de mare capacitate instalate în 2010-2011. Muzeul veteranului român, inaugurat în noiembrie 2004.

Istoric

Localitatea apare menţionatã documentar pentru prima oarã, ca sat, la 20 august 1455 într-un act emis de domnul Petru Aron, iar apoi la 4 aprilie 1641. Declaratã comunã urbanã în 1908 şi oraş la 17 august 1920, Mărăşeşti are în prezent în subordine administrativã douã localitãţi componente (Siretu şi Tişiţa) şi 4 sate (Călimăneşti, Haret, Modruzeni şi Pãdureni). În arealul oraşului Mărăşeşti a avut loc la 24 iulie/6 august – 6/19 august 1917, o mare bătălie în care Armata 1 Românã (cinci divizii), comandatã iniţial de generalul Constantin Cristescu şi apoi de generalul Eremia Grigorescu în cooperare cu câteva divizii ale armatei ruse, dupã lupte grele, a zdrobit puternica ofensivã germano-austro-ungarã (12 divizii) declanşatã cu scopul scoaterii definitive a României din rãzboi.

Monumente

Mausoleul construit în douã etape (1922-1924 şi 1936-1938) dupã planurile arhitecţilor George Cristinel şi Constantin Pomponiu, inaugurat la 18 septembrie 1938. Acest mausoleu, în care se pãstreazã osemintele a 5 073 de soldaţi şi ofiţeri români cãzuţi în luptele de la Mărăşeşti, dispune de 154 de cripte individuale şi 9 cripte comune dispuse pe 18 culoare. Mausoleul este împodobit la exterior cu basoreliefuri realizate de sculptorii Corneliu Medrea şi Ion Jalea, iar în interior sunt picturi murale executate de Eduard Stãnescu; biserica “Adormirea Maicii Domnului”, ziditã în anii 1830-1835, pe locul uneia mai vechi care data dinainte de anul 1809, prin grija şi pe cheltuiala logofãtului Costin Catargiu şi a soţiei sale, Elena, reparatã în 1889 şi 1920 şi repictatã în 1928; monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza dezvelit la 29 septembrie 1908; monumentul “Victoria de la Mărăşeşti” – operã a sculptorului Oscar Han, dezvelit la 21 septembrie 1934.