Neamţ

Date generale

Judeţul Neamţ se află în NE României, în partea central-nordică a Moldovei, în bazinele râurilor Bistriţa, Siret şi Moldova, între 46°40′ şi 47°20′ latitudine nordică şi 25°43′ şi 27°15′ longitudine estică, între jud. Suceava (N şi NV), Iaşi (E şi NE), Vaslui (SE), Bacău (S) şi Harghita (V şi SV). Supr.: 5 896 km2 (2,47% din supr. ţării). Populaţia (1 ian. 2019): 568 565 loc. (2,56% din populaţia ţării), din care 279 401 loc. de sex masc. (49,14%) şi 289 164 fem. (50,86%). Populaţia urbană: 222 506 loc. (39,13%); rurală: 346 059 loc. (60,87%). Densitatea: 96,4 loc./km2. Structura populaţiei pe naţionalităţi (la recensământul din 20-31 oct. 2011): 93,4% români (al patrulea judeţ cu cel mai mare procent de români), 1,4% rromi, apoi ruşi-lipoveni, maghiari, germani, ucraineni, turci, italieni ş.a. Reşed.: municipiul Piatra-Neamţ. Oraşe: Bicaz, Roman (municipiu), Roznov, Târgu-Neamţ. Comune: 78. Sate: 346 (din care 5 aparţin oraşelor). Localit. componente ale oraşelor şi municipiiilor: 9.

Relieful

Relief variat, constituit din unităţi montane, subcarpatice şi de podiş (care coboară în trepte de la V la E), precum şi din culoarele largi de vale ale Siretului şi Moldovei. Relieful muntos, amplasat, aproximativ, în jumătatea de V a jud. Neamţ, puternic fragmentat de văi adânci, se prezintă sub forma unor culmi prelungi sau sub formă de platouri şi vârfuri izolate care aparţin compartimentului central-estic al Carpaţilor Orientali. Unităţile montane care sunt amplasate integral sau îşi prelungesc culmile pe terit. jud. Neamţ sunt (de la N către S): M-ţii Stânişoara (cu vf. Bivolu de 1 530 m alt.), partea de SE a M-ţilor Bistriţei (cu vf. Budacu de 1 859 m şi vf. Grinţieş de 1 758 m), masivul Ceahlău (cu vf. Ocolaşu Mare de 1 907 m – constituind alt. max. de pe terit. jud. Neamţ), M-ţii Tarcău (cu vf. Glodu de 1 439 m), M-ţii Goşmanu (cu vf. Murgoci, 1 293 m) şi prelungirile de E ale M-ţilor Hăşmaş (cu vf. Hăşmaşu Mare de 1 792 m, situat la graniţa cu jud. Harghita). La E de regiunea montană, în partea central-estică a jud. Neamţ, se desfăşoară, pe direcţie NNV-SSE, Subcarpaţii Moldovei, alcătuiţi dintr-un şir de depresiuni de contact, de tip subcarpatic (Neamţ, Cracău-Bistriţa şi o mică parte din Depr. Tazlău) şi un lanţ de masive deluroase (Pleşu, Boiştea, Ţibucani, Corni, Şerbeşti, Mărgineni, Runcu, Bârjoveni ş.a.), care flanchează atât partea de E a depresiunilor subcarpatice, cât şi partea de V a culoarelor largi de vale ale Moldovei şi Siretului. Extremitatea de E a jud. Neamţ, la E de Valea Siretului, este ocupată de o mică porţiune a Pod. Central Moldovenesc. Între Subcarpaţii Neamţului (la V) şi Pod. Central Moldovenesc (la E) se desfăşoară cea mai joasă formă de relief de pe terit. jud. Neamţ, reprezentată prin largile culoare de vale ale Moldovei şi Siretului, care ating o lăţime max. de 2–6 km la nivelul luncilor.

Clima

Climă temperat-continentală cu variaţii locale, în funcţie de treptele de relief. Astfel, temp. medie anuală variază între 2°C pe culmile montane înalte, 6,5– 8,5°C în Subcarpaţi şi 9°C în zonele mai joase. Temp. max. absolută a atins valoarea de 39,6°C, înregistrată la staţia meteorologică de la Doljeşti (la 17 aug. 1952), iar temp. minimă absolută a coborât până la –33,2°C (Roman, 20 febr. 1954). Regimul precipitaţiilor atmosferice este în strânsă legătură cu unităţile de relief, cantităţile medii anuale înregistrând o creştere de la E la V, respectiv de la 500 mm în Pod. Central Moldovenesc, la 800–1 000 mm în zona subcarpatică şi peste 1 200 mm pe culmile montane înalte. Direcţia predominantă a vânturilor înregistrează o frecvenţă mai mare dinspre V şi NV (18%) în regiunile montane înalte, unde vitezele medii depăşesc 10 m/s, în timp ce în zonele extracarpatice direcţionarea vânturilor este în funcţie de canalizarea lor de-a lungul culoarelor de vale, ca de pildă N-S pe Valea Siretului, NV-SE pe Valea Moldovei, SV-NE pe Valea Schitu, V-E pe Valea Ozanei etc., unde vitezele medii sunt de 4 m/s.

Reţeaua hidrografică

Reţeaua hidrografică de pe terit. jud. Neamţ, cu o densitate cuprinsă între 0,5 şi 1,2 km/km2, depăşeşte 2 000 km lungime, fiind reprezentată prin trei mari râuri alohtone (Siret, Moldova, Bistriţa), care colectează o importantă reţea de râuri autohtone. Siretul, cel mai mare râu care drenează extremitatea de E a jud. Neamţ, de la N la S, pe o distanţă de 38 km, sub forma unei văi-culoar, colectează în această zonă ca pr. afluent alohton râul Moldova, precum şi câteva râuri mici autohtone (Albuia, Vulpăşeşti, Icuşeşti ş.a. pe stânga şi Valea Neagră pe dreapta). Cursul inferior al râului Moldova străbate partea de NE şi E a jud. Neamţ pe o lungime de 76 km (formând pe o mică porţiune hotarul jud. Neamţ cu jud. Iaşi), unde are un accentuat caracter asimetric, deoarece primeşte afluenţi numai pe partea dreaptă (Sărata, Ozana, Topoliţa, Umbrari, Valea Albă, Valea Mare ş.a.). Cel mai însemnat curs de apă al jud. Neamţ este râul Bistriţa, prezent prin sectorul său mijlociu, care traversează partea central-vestică a jud. Neamţ pe direcţie NV-SE, debuşând în Siret pe terit. jud. Bacău, după ce colectează numeroşi afluenţi de ordinul I şi II, printre care Sabasa, Fărcaşa, Bolătău, Hangu, Pângărăcior, Cuejdiu, Cracău (cu afluenţii lui), Români, Leţcani ş.a. pe stg. şi Borca, Dreptu, Bistricioara, Schitu, Bicaz (cu chei pitoreşti), Tarcău, Iapa, Mesteacăn ş.a. pe dr. Peisajul hidrogeografic al jud. Neamţ este întregit de prezenţa mai multor lacuri antropice, realizate în scopuri multiple (hidroenergetic, atenuarea viiturilor, alimentare cu apă, irigaţii, piscicultură, agrement etc.), printre care Izvoru Muntelui, Pângăraţi, Bâtca Doamnei, Vaduri.

Vegetaţia

Vegetaţia naturală prezintă o pronunţată etajare pe verticală datorată reliefului predominant muntos şi deluros. Etajul subalpin ocupă supr. restrânse la peste 1 700 m în M-ţii Bistriţei, Ceahlău, Hăşmaş şi este dominat de pajişti cu firuţă (Festuca supina) şi tufişuri de jneapăn (Pinus mugo), smirdar (Rhododendron kotschyi), afin (Vaccinium myrtillus) ş.a. În masivul Ceahlău, în cadrul unei rezervaţii naturale complexe, vegetează numeroase rarităţi floristice, printre care garofiţa (Dianthus spiculifolius), ghinţura (Gentiana phlogifolia), vulturica (Hieracium pseudobifidum) şi o specie de coada şoricelului (Achillea schurii), câteva endemisme carpatice (Primula leucophylla, Gypsophila petraea, Aconitum toxicum) şi mai multe monumente ale naturii, ca de pildă papucul-doamnei (Cypripedium calceolus), floarea-de-colţi (Leontopodium alpinum), tisa (Taxus baccata), zada sau laricele (Larix decidua var. carpatica). Etajul molidului are o extindere max. în partea de V a jud. Neamţ, în M-ţii Ceahlău, Hăşmaş, Tarcău şi în masivul Budacu, alături de molid dezvoltându-se şi exemplare de paltin de munte (Acer pseudoplatanus), brad (Abies alba) şi mesteacăn (Betula pendula). Cea mai mare parte din supr. jud. Neamţ este acoperită cu păduri de foioase. În zona montană, o mare extindere o au pădurile de fag în amestec cu molid şi brad, în arealul dealurilor subcarpatice predomină pădurile de fag şi cele de fag în amestec cu gorun, iar în zona Pod. Central Moldovenesc pădurile de gorun (Quercus petraea), uneori în amestec cu stejar pufos (Quercus pubescens).

Fauna

Fauna, bogată şi variată, este reprezentată în mare măsură prin elemente care aparţin domeniului forestier, cele mai răspândite specii fiind ursul, cerbul, râsul, căpriorul, veveriţa, vulpea, pârşul de alun ş.a., precum şi o diversitate de păsări, printre care cocoşul de munte, ierunca, huhurezul, alunarul, ciocănitoarea de munte, privighetoarea, piţigoiul ş.a. Crestele înalte ale munţilor reprezintă domeniul caprei negre (colonizată în ultimul sfert de veac al sec. 20). În zonele subcarpatice şi de podiş abundă hârciogul, popândăul, numerose reptile, insecte ş.a. Apele de munte sunt bogate în păstrăv, zglăvoacă, scobar, boiştean, în râurile din zonele subcarpatice şi de podiş se întâlnesc cleanul, babuşca, morunaşul ş.a., iar în lacurile de acumulare trăiesc crapul, carasul, linul, plătica ş.a.

Resursele naturale

Săruri de potasiu (Grumăzeşti, Roznov, Tazlău, Bălţăteşti), şisturi bituminoase (pe văile Calu, Iapa, Nechit), gaze naturale (Tazlău, Roman), petrol (Tazlău), calcar (Bicaz-Chei), marne calcaroase (Ţepeşeni, Bicazu Ardelean), gresie de Kliwa (pe văile Borzoghean, Doamna, Calu, Iapa), gresie de Tarcău, argile (Coasta Perdelei), balast. O categorie aparte a bogăţiilor naturale ale jud. Neamţ o reprezintă pădurile, extinse pe o supr. de 260 620 ha (2008), din care, în anul 2007, s-au exploatat 1 123,4 mii m3 de masă lemnoasă (locul 3 pe ţară, după jud. Suceava şi Harghita), precum şi izvoarele cu ape minerale cu calităţi terapeutice de la Bălţăteşti, Oglinzi, Borca, Bicazu Ardelean.

Istoric

Cele mai vechi urme de locuire descoperite în perimetrul actual al jud. Neamţ datează din Paleoliticul superior, fiind reprezentate prin unelte din silex, arme din piatră şi silex, vetre de foc etc. scoase la iveală în raza localit. Ceahlău, Bistricioara, Piatra-Neamţ, Piatra Şoimului, Români, Ţibucani, Bofu, Dârţu, Văleni ş.a. Unele vestigii materiale din perioada de trecere de la Paleolitic la Neolitic, respectiv din Mezolitic (vârfuri de săgeţi, unelte din piatră etc.), s-au găsit pe platoul M-ţilor Ceahlău (în poiana „La Scaune“), pe curmătura Bardos, la N de Cheile Bicazului, ceea ce dovedeşte că şi zona muntoasă a intrat în aria de locuire a omului primitiv. Neoliticul este bine reprezentat prin numeroasele urme de aşezări identificate la Izvoare (importantă staţiune a culturii materiale Precucuteni, milen. 4 î.Hr.), Hangu, Frumuşica (celebrul vas cucutenian din milen. 4–3 î.Hr. cunoscut sub numele de „Hora de la Frumuşica“), Podoleni, Târpeşti, Negreşti, Bârgăoani, Grumăzeşti ş.a. Vestigii de necontestat din Epoca bronzului au fost descoperite pe platoul Bâtca Doamnei, precum şi în localit. Borleşti şi Costişa (sec. 19–14 î.Hr.). Prima Epocă a fierului (Hallstatt), în cadrul căreia se conturează elementele definitorii ale civilizaţiei geto-dacice, este ilustrată de descoperirile de la Podoleni, Piatra Şoimului, Săveşti, Borleşti ş.a., iar tezaurul de vase din aur descoperit la Rădeni (sec. 9–8 î.Hr.) evidenţiază tehnica desăvârşită de prelucr. a aurului. Din cea de-a doua Epocă a fierului (La Tène), şi în special din sec. 1 î.Hr.-1 d.Hr., datează vestigiile cetăţii geto-dacice Petrodava (menţionată şi în scrierile lui Ptolemeu în sec. 2 d.Hr.), identificate pe platoul Bâtca Doamnei de pe Dealul Cernegura de la Piatra-Neamţ sau urmele cetăţilor de la Piatra Şoimului şi Cozla cu un bogat inventar. Numeroase descoperiri arheologice atestă continuitatea populaţiei autohtone în aria jud. Neamţ până la sf. milen. întâi, cu toate vicisitudinile legate de romanizarea treptată a autohtonilor sau de barbaria diferitelor popoare migratoare. Continuitatea neîntreruptă a populaţiei autohtone este atestată de numeroasele aşezări şi necropole identificate în perimetrele localit. Văleni, Butnăreşti, Săbăoani, Poiana (sec. 2–3), Mănoaia, Davideni (sec. 4–6), Izvoare (sec. 5), Văleni, Oituz (sec. 8–9), Brăşăuţi (sec. 9–11) ş.a. Feudalismul timpuriu este marcat de multitudinea aşezărilor rurale (documentate arheologic), între care se remarcă fortificaţia de la Bâtca Doamnei din sec. 12–13 – însemnat centru economic, politic şi militar, care a constituit, probabil, nucleul unei formaţiuni prestatale româneşti în această zonă, cu un rol evident de apărare împotriva invaziei mongole din 1241. În cadrul organizării ad-tive a Moldovei, ţinutul Neamţ (care se suprapunea zonei montane şi subcarpatice) apare atestat documentar, prima oară, în 1402, dată după care documentele îl menţionează până prin anul 1864 (jud. Neamţ a fost înfiinţat mult mai târziu). Organizarea politico-ad-tivă timpurie a statului a asigurat condiţii propice dezvoltării tuturor domeniilor vieţii economico-sociale a acestui ţinut. Printre acestea se remarcă expl. şi prelucr. lemnului, care a generat o intensă dezvoltare a plutăritului pe râul Bistriţa (activitate atestată documentar încă din 1466), dezvoltarea meşteşugurilor, strâns legată de încurajarea negoţurilor prin acordarea de privilegii efectuate de domnii moldoveni, înfiinţarea multor târguri şi cetăţi fortificate etc. Un rol de seamă în dezvoltarea culturii medievale a acestei zone l-au avut şi cele două mănăstiri (Bistriţa şi Neamţ), ctitorii voievodale care păstrează numeroase opere de artă şi de cultură veche românească. Puternicele cetăţi medievale de la Roman şi Târgu-Neamţ, construite în sec. 14 de domnii Roman I şi Petru I Muşat şi refăcute de Ştefan cel Mare, au jucat un rol important pentru apărarea şi menţinerea independenţei statului feudal Moldova. În sec. 14–15, jud. Neamţ a fost martorul unor importante evenimente, ca de pildă lupta de la Hindău (azi satul Ghindăoani, com. Ghindăoani), din 1395, în urma căreia Ştefan I a consolidat independenţa statului feudal Moldova prin înfrângerea oştilor ungare ale lui Sigismund I de Luxemburg, lupta de la Războieni (Valea Albă) din 26 iul. 1476, în care, după o apărare eroică, oastea moldoveană comandată de Ştefan cel Mare a fost înfrântă de armata turcească a lui Mehmed II, superioară numeric – lupte urmate de asedierea cetăţii Neamţ, care a rezistat atât oştilor lui Sigismund I de Luxemburg (în 1395), cât şi a celor ale lui Mehmed II în 1476. În sec. 15–18, pe aceste meleaguri au luat fiinţă şi s-au dezvoltat nenumărate sate care atestă existenţa unei populaţii numeroase şi statornice, precum şi o intensă activitate economico-socială, culturală etc. Dintre acestea se evidenţiază satele Bistriţa (1402), Roznov (1419), Sagna (1428), Stăniţa (1486), Şoimăreşti (1533), Vad (1528), Climeşti (1558), Grumăzeşti (1574), Neagra (1611), Dorneşti (1627), Răuceşti (1711), Budeşti (1712), Nisiporeşti (1750), Stejaru (1774) ş.a. În a doua jumătate a sec. 18 şi începutul sec. 19, ţinuturile nemţene au înregistrat o continuă dezvoltare economico-socială şi o sporire a numărului de meşteşugari şi comercianţi. Creşterea producţiei de mărfuri şi intensificarea schimburilor comerciale au determinat sporirea corespunzătoare a iarmaroacelor şi a zilelor în care se ţineau târgurile (de exemplu, în 1839, printr-o hotărâre domnească, s-a stabilit ca pe moşia Scheia din ţinutul Roman să aibe loc opt iarmaroace pe an şi o zi de târg săptămânal, iar pe moşia Mirceşti, 12 iarmaroace pe an). Nemţenii au participat activ la lupta pentru obţinerea independenţei în 1877 (în asaltul redutei Griviţa-2 din 6 sept. 1877 şi-au pierdut viaţa 91 de eroi originari din ţinutul Neamţ). Începutul sec. 20 a fost marcat de puternica Răscoală din 1907, care a cuprins 16 comune şi un număr mare de sate de pe terit. jud. Neamţ, precum şi de Primul Război Mondial, la care au participat şi numeroşi locuitori ai jud. Neamţ. În perioada interbelică, pe fondul unei dezvoltări economico-sociale ascendente a jud. Neamţ, în cadrul statului naţional unitar român, au avut loc şi o serie de frământări sociale. După actul de la 23 aug. 1944 şi până la prăbuşirea comunismului în dec. 1989, jud. Neamţ s-a dezvoltat şi a evoluat în parametrii impuşi de regimul comunist. Prin Legea nr. 5 din 8 sept. 1950, fostele judeţe Neamţ (3 977 km2, 5 plăşi, 3 oraşe şi 256 de sate) şi Roman (1 880 km2, 3 plăşi, un oraş şi 216 sate), existente în perioada interbelică, au fost desfiinţate şi integrate, sub forma raioanelor Piatra-Neamţ, Roman, Târgu-Neamţ, Ceahlău şi Buhuşi, în componenţa regiunii Bacău, care a funcţionat ca atare, cu mici modificări pe parcurs, până la 17 febr. 1968 când, prin Legea nr. 2, s-a revenit la organizarea adtiv-teritorială tradiţională, pe judeţe, reînfiinţându-se jud. Neamţ în limitele celui existent în prezent.

Economia

Economia jud. Neamţ a cunoscut, după 1989, modificări structurale radicale (atât sub aspectul organizării juridice, cât şi al formelor de proprietate) în contextul aplicării programului de reformă şi de trecere la economia de piaţă. Ca urmare, economia actuală a jud. Neamţ, cu o structură industrial-agrară, participă cu ponderi însemnate în producţia unor ramuri industriale ale ţării (ind. chimică, de expl. şi prelucr. a lemnului ş.a.). O caracteristică a economiei post-decembriste este aceea a creşterii permanente a procentului de privatizare a tuturor domeniilor de activitate, ajungând ca acesta să atingă, de exemplu, peste 99% (în 2007) în sectorul producţiei agricole.

Industria

Industria, pr. componentă a activităţii economice a jud. Neamţ, în cadrul căreia activează şi un număr însemnat de agenţi economici cu capital privat, realizează o gamă variată de produse: energie electrică şi termică (hidrocentralele de la Bicaz, Pângăraţi, Roznov I şi II, Costişa, Piatra-Neamţ ş.a.), produse metalurgice (fontă, ţevi sudate din oţel, prăjini pentru foraj petrolier ş.a., la Roman), utilaj greu, utilaje şi piese de schimb pentru agricultură, utilaje pentru ind. firelor şi fibrelor sintetice, utilaje pentru ind. forestieră şi pentru transporturile feroviare şi rutiere, maşini-unelte, rulmenţi etc. (Piatra-Neamţ, Roman), fire şi fibre sintetice (Săvineşti), îngrăşăminte chimice, acid sulfuric, produse azotoase ş.a. (Roznov, Săvineşti), celuloză şi hârtie (Piatra-Neamţ), mobilă, cherestea, parchet, ambalaje, butoaie etc. (PiatraNeamţ, Roman, Târgu-Neamţ, Bicaz, Tarcău, Roznov, Viişoara, Pipirig, Vânători-Neamţ ş.a.), ciment şi azbociment (Bicaz), mat. de constr. (cărămidă, ţiglă, olane, cahle de teracotă, prefabricate din beton ş.a.), la PiatraNeamţ şi Roman, confecţii, tricotaje, volvatir, covoare, fire de tip mohair etc. (Piatra-Neamţ, Roman, Târgu-Neamţ, Bicaz, Roznov, Sagna), produse alim. (preparate din carne şi lapte, zahăr, conserve de fructe, băuturi alcoolice, bere, amidon, glucoză, panificaţie etc.) la Piatra-Neamţ, Roman, Târgu-Neamţ, Bicaz ş.a. Activitatea economică la scară industrială, în mare parte diminuată în primul deceniu al sec. 21, este completată printr-o intensă producţie a meşteşugurilor populare tradiţionale, printre care se numără covoarele manuale (Humuleşti, Bahna, Grumăzeşti), vasele ceramice (Sagna, Galu, Poeni, Vulpăşeşti, Dobreni), cojoacele şi bundiţele (Târgu-Neamţ, Ghindăoani, Bodeşti, Gârcina, Girov ş.a.), măşti (Târpeşti) ş.a.

Agricultura

Agricultura actuală, cu un grad ridicat de privatizare (97,6% din supr. agricolă aparţine sectorului privat; peste 96% din producţia agricolă a anului 2007 a fost realizată în sectorul privat), se caracterizează printr-o specializare în creşterea animalelor şi pomicultură în partea de V a jud. Neamţ şi în cultura cerealelor, plantelor tehnice etc. în partea de E. La sf. anului 2007, jud. Neamţ dispunea de un fond funciar format din 283 287 ha terenuri agricole (din care 276 511 ha, respectiv 97,6% aparţineau sectorului privat), 260 620 ha terenuri acoperite cu păduri, 10 403 ha acoperite cu ape şi 35 304 ha alte categorii de terenuri. Din totalul supr. agricole (283 287 ha), 169 983 ha erau terenuri arabile, 70 448 ha păşuni, 40 554 ha fâneţe, 1 734 ha livezi şi pepiniere pomicole şi 568 ha vii şi pepiniere viticole. În anul 2007, terenurile arabile erau cultivate cu porumb (54 300 ha), plante de nutreţ (22 138 ha), grâu şi secară (20 067 ha), plante uleioase (11 820 ha), cartofi (9 824 ha), orz şi orzoaică, ovăz, leguminoase pentru boabe, sfeclă de zahăr ş.a. Pomicultura, în structura căreia predomină merii şi prunii, este dezvoltată în zonele dealurilor subcarpatice, ocupând supr. compacte în arealele localit. Târgu-Neamţ, Ştefan cel Mare, Păstrăveni ş.a. În cadrul agriculturii, un loc important îl ocupă sectorul zootehnic, care, în anul 2007, realiza 48,4% din totalul producţiei agricole. La începutul anului 2008, sectorul zootehnic, privatizat în proporţie de peste 99%, cuprindea 102 321 capete bovine (din care 101 821 capete în domeniul particular), 165 945 capete porcine (164 281 capete în gospodăriile particulare), 195 697 capete ovine (195 592 capete la particulari), în special rasa Karakul, 12 354 capete caprine, 20 857 capete cabaline; avicultură (1 216 750 capete păsări); apicultură (16 100 familii de albine).

Căile de comunicaţie

Căile de comunicaţie, cu o importanţă vitală în desfăşurarea activităţilor economico-sociale, sunt reprezentate printr-o reţea corespunzătoare de drumuri publice şi de căi ferate. Transportul feroviar, care datează din 1872 (când s-a dat în circulaţie calea ferată Focşani–Roman), dispunea, la sf. anului 2007, de o reţea de linii de c.f. în lungime de 173 km (din care 89 km electrificate), cu o densitate de 29,3 km/1 000 km2 teritoriu. O importanţă deosebită pentru transportul feroviar de pe terit. jud. Neamţ are segmentul magistralei feroviare naţionale BucureştiPloieştiBuzăuFocşaniBacăuRomanPaşcaniSuceava–Vicşani–Ucraina, care traversează extremitatea de E a jud. Neamţ pe o distanţă de 30 km, asigurând un intens trafic de mărfuri şi călători. Din aceasta se ramifică linia de c.f. Bacău–Piatra-Neamţ–Bicaz. La sf. anului 2007, reţeaua drumurilor publice de pe terit. jud. Neamţ însuma o lungime de 1 846 km (din care 468 km drumuri modernizate), cu o densitate de 31,3 km/100 km2 teritoriu, inferioară mediei pe ţară, care era de 33,9 km/100 km2 teritoriu, multe dintre drumuri şi şosele intersectându-se în trei noduri pr.: Roman, Piatra-Neamţ, Târgu-Neamţ. La fel ca magistrala feroviară care traversează jud. Neamţ prin extremitatea sa de E, magistrala rutieră BucureştiUrziceniBuzăuFocşaniBacăuRomanPaşcaniSuceava, care o însoţeşte în mare parte pe cea feroviară, are o mare importanţă pentru traficul de mărfuri şi călători al jud. Neamţ.

Învăţământ, cultură şi artă

În anul şcolar 2007–2008, pe terit. jud. Neamţ îşi desfăşurau activitatea zece grădiniţe de copii, cu 15 550 copii înscrişi şi 850 educatoare, 115 şcoli generale (învăţământ primar şi gimnazial), cu 48 347 elevi şi 3 532 cadre didactice, 33 de licee, cu 19 076 elevi şi 1 572 profesori, patru şcoli profesionale, cu 6 209 elevi şi 35 profesori şi un Seminar teologic franciscan (privat), la Roman. În aceeaşi perioadă, reţeaua aşezămintelor de cultură şi artă cuprindea un teatru de stat  (la Piatra-Neamţ), un cinematograf, 333 de biblioteci, cu 3 447 000 vol., 14 muzee, patru case de cultură, 156 cămine culturale ş.a. În anul 2007, activitatea sportivă se desfăşura în cadrul celor 81 de secţii sportive, cu 2 373 sportivi, 87 antrenori şi 89 arbitri.

Ocrotirea sănătăţii

Ocrotirea sănătăţii se realizează în cadrul celor şapte spitale, cu 2 698 paturi (un pat de spital la 209 de locuitori), cinci policlinici, trei dispensare, un sanatoriu T.B.C., 81 farmacii şi puncte farmaceutice ş.a. La sf. anului 2007, asistenţa medicală era asigurată de 688 medici (un medic la 822 locuitori), 201 medici stomatologi (un medic stomatolog la 2 816 locuitori) şi 2 741 cadre medicale cu pregătire medie.

Turismul

Jud. Neamţ dispune de un bogat, variat şi valoros potenţial turistic, care se încadrează în tradiţionala zonă turistică Moldova centrală. Varietatea peisajului geografic, patrimoniul monumentelor istorice şi de artă, originalitatea elementelor etnografice şi folclorice, prezenţa staţiunilor climaterice şi balneoclimaterice (Durău, Bălţăteşti) ş.a. reprezintă doar câteva obiective de mare atracţie turistică. Obiectivul turistic central al jud. Neamţ, care înregistrează cel mai intens aflux turistic, îl constituie zona Bicaz–Ceahlău, accesul către ea fiind înlesnit de drumurile modernizate care converg dinspre Transilvania (şos. Gheorgheni–Lacu Roşu–Bicaz–Piatra-Neamţ şi şos. Borsec–Tulgheş–Valea Bistricioarei–Bicaz), dinspre Moldova de Nord şi Maramureş (şos. Sighetu Marmaţiei–Borşa–pasul Prislop–Vatra Dornei–Valea Bistriţei–Piatra-Neamţ sau şos. Botoşani–Suceava–Roman) sau dinspre Moldova de Est (şos. Iaşi–Paşcani–Roman–Piatra-Neamţ). Această valoroasă zonă turistică este marcată de prezenţa celebrelor chei ale Bicazului, a lacului de acumulare Izvoru Muntelui, cât mai ales de existenţa masivului Ceahlău – „cel mai falnic munte al Moldovei” şi unul dintre cele mai importante obiective turistice ale ţării. Arealul turistic din preajma oraşului Târgu-Neamţ şi de pe Valea Bistriţei, păstrător al unor inestimabile monumente istorice şi de arhitectură (cetatea Neamţului, mănăstirile Bistriţa, Secu, Sihăstria, Agapia, Varatec, Muzeul memorial „Ion Creangă“ şi Parcul tematic din Humuleşti ş.a.) sau al unor renumite rezervaţii forestiere (Codrii de Aramă, Pădurea de Argint ş.a.) reprezintă un alt pol de atracţie turistică, de interes naţional. Inventarul obiectivelor turistice de pe terit. jud. Neamţ este completat de cele existente în municipiile Piatra-Neamţ şi Roman sau în oraşul Târgu-Neamţ, de celebrul Han al Ancuţei din com. Tupilaţi, parcul dendrologic din Grumăzeşti, rezervaţia de zimbri de la Vânători-Neamţ, cascada Duruitoarea etc. O însemnătate deosebită o au rezervaţiile paleontologice din împrejurimile municipiului Piatra-Neamţ (Cozla, Pietricica, Cernegura) şi pajiştea cu elemente stepice de la Dealu Vulpii–Boţoaia. În anul 2007, capacitatea de cazare era de 4 289 locuri, repartizate în 19 hoteluri şi moteluri, 5 cabane, 2 campinguri, 3 tabere pentru copii, 14 pensiuni turistice urbane, 55 pensiuni turistice rurale ş.a. Indicativ auto: NT.

Localităţile jud. Neamţ

(între paranteze sunt înscrişi anii primei menţiuni documentare)

I. Municipii Localit. componente ale municipiilor
1. PIATRA-NEAMŢ (1395) 1. Ciritei
2. Doamna
3. Văleni
2. ROMAN (1388)
II. OraşeLocalit. componente ale oraşelorSatele care aparţin oraşelor
1. BICAZ (1611)1. Capşa
2. Dodeni
3. Izvoru Muntelui
1. Izvoru Alb
2. Potoci
3. Secu
2. ROZNOV (1419)1. Chintinci
2. Slobozia
3. TÂRGU-NEAMŢ
(1387)
1. Blebea
2. Humuleşti
3. Humuleştii Noi
III. Comune Satele componente
(primul sat este reşed. com.)
1. AGAPIA1. Agapia
2. Filioara
3. Săcăluşeşti
4. Varatec
2. ALEXANDRU CEL BUN
1. Alexandru cel Bun (1446; până la 4 oct.
2002, satul şi com. Alexandru cel Bun s-au
numit Viişoara)
2. Agârcia
3. Bisericani
4. Bistriţa (1402)
5. Scăricica
6. Vaduri
7. Vădurele
3. BAHNA 1. Bahna (1532)
2. Arămeşti
3. Băhnişoara
4. Broşteni
5. Izvoare (sec. 16)
6. Liliac
7. Ţuţcanii din Deal
8. Ţuţcanii din Vale
4. BĂLŢĂTEŞTI1. Bălţăteşti
2. Valea Arini
3. Valea Seacă
5. BÂRGĂUANI
1. Bârgăuani (1428)
2. Bahna Mare
3. Baratca
4. Bălăneşti (sec. 15)
5. Breaza
6. Certieni
7. Chilia
8. Dârloaia
9. Ghelăieşti
10. Hârtop
11. Homiceni
12. Talpa
13. Vlădiceni
6. BICAZ-CHEI 1. Bicaz-Chei
2. Bârnadu
3. Gherman
4. Ivaneş
7. BICAZU ARDELEAN
1. Bicazu Ardelean (1808)
2. Telec
3. Ticoş
8. BIRA 1. Bira
2. Negreşti
3. Rediu
9. BODEŞTI 1. Bodeşti
2. Bodeştii de Jos
3. Corni
4. Oşlobeni
10. BOGHICEA1. Boghicea
2. Căuşeni
3. Nistria
4. Slobozia
11. BORCA1. Borca (1558)
2. Lunca
3. Mădei (1558)
4. Pârâul Cârjei
5. Pârâul Pântei
6. Sabasa
7. Soci
12. BORLEŞTI 1. Borleşti
2. Mastacăn
3. Nechit
4. Ruseni
5. Şovoaia
13. BOTEŞTI
1. Boteşti (1850)
2. Barticeşti
3. Nisiporeşti (1750)
14. BOZIENI1. Bozieni
2. Băneasa
3. Crăieşti
4. Cuci
5. Iucşa
15. BRUSTURI (până la 7
mai 2004, com. Brus-
turi s-a numit Brus-
turi-Drăgăneşti)
1. Brusturi
2. Groşi
3. Poiana
4. Târzia
16. CÂNDEŞTI 1. Cândeşti (1435)
2. Bărcăneşti
3. Dragova
4. Pădureni
5. Ţârdenii Mici
6. Vădurele
17. CEAHLĂU1. Ceahlău
2. Bistricioara
3. Pârâul Mare
18. CORDUN1. Cordun (sec. 16)
2. Pildeşti
3. Simioneşti
19. COSTIŞA1. Costişa
2. Dorneşti (1627)
3. Frunzeni
4. Mănoaia
20. CRĂCĂOANI 1. Crăcăoani
2. Cracăul Negru
3. Magazia
4. Mitocu Bălan
5. Poiana Crăcăoani
21. DĂMUC 1. Dămuc
2. Huisurez
3. Trei Fântâni
22. DOBRENI1. Dobreni
2. Căşăria
3. Sărata
23. DOCHIA 1. Dochia (1880)
2. Băluşeşti (1864)
24. DOLJEŞTI 1. Doljeşti
2. Buhonca
3. Buruieneşti
4. Rotunda
25. DRAGOMIREŞTI 1. Dragomireşti (sec. 14)
2. Borniş (sec. 9)
3. Hlăpeşti (1444)
4. Mastacăn (1455)
5. Unghi (sec. 9)
6. Vad (1528)
26. DRĂGĂNEŞTI 1. Drăgăneşti (1592)
2. Orţăşti
3. Râşca
4. Şoimăreşti (1533)
27. DULCEŞTI1. Dulceşti
2. Briţcani
3. Cârlig
4. Corhana
5. Poiana
6. Roşiori
28. DUMBRAVA ROŞIE1. Dumbrava Roşie
2. Brăşăuţi
3. Cut
4. Izvoare
29. FARCAŞA 1. Farcaşa (1437)
2. Buşmei (1455)
3. Frumosu (1838)
4. Popeşti (1774)
5. Stejaru (1774)
30. FĂUREI 1. Făurei (1459)
2. Budeşti (1712)
3. Climeşti (1558)
4. Micşuneşti (1480)
31. GÂDINŢI 1. Gâdinţi (1415)
32. GÂRCINA1. Gârcina (1458)
2. Almaş
3. Cuejdiu
33. GHERĂEŞTI 1. Gherăeşti (1499)
2. Gherăeştii Noi
3. Teţcani
34. GHINDĂOANI 1. Ghindăoani (1395 cu numele
Hindău)
35. GIROV 1. Girov (1618)
2. Boţeşti
3. Căciuleşti
4. Dăneşti
5. Doina
6. Gura Văii
7. Popeşti
8. Turtureşti
9. Verşeşti
36. GRINŢIEŞ 1. Grinţieş
2. Bradu
3. Poiana
37. GRUMĂZEŞTI 1. Grumăzeşti (1574)
2. Curechiştea
3. Netezi
4. Topoliţa
38. HANGU 1. Hangu (1458)
2. Buhalniţa
3. Chiriţeni
4. Grozăveşti
5. Rugineşti
39. HORIA1. Horia
2. Cotu Vameş
40. ICUŞEŞTI1. Icuşeşti (1591)
2. Băluşeşti
3. Bătrâneşti
4. Mesteacăn
5. Rocna
6. Spiridoneşti
7. Tabăra
41. ION CREANGĂ 1. Ion Creangă (1473)
2. Avereşti (1469)
3. Izvoru
4. Muncelu
5. Recea
6. Stejaru
42. MĂRGINENI1. Mărgineni
2. Hârţeşti
3. Hoiseşti
4. Itrineşti
43. MOLDOVENI1. Moldoveni
2. Hociungi
44. NEGREŞTI1. Negreşti (1428)
2. Poiana
45. ONICENI 1. Oniceni
2. Ciornei
3. Gorun
4. Linseşti
5. Lunca
6. Mărmureni
7. Pietrosu
8. Poiana Humei
9. Pustieta
10. Solca
11. Valea Enei
46. PĂSTRĂVENI 1. Păstrăveni
2. Lunca Moldovei
3. Rădeni
4. Spieşti
47. PÂNCEŞTI 1. Pânceşti
2. Ciurea
3. Holm
4. Patricheni
5. Tălpălăi
48. PÂNGĂRAŢI1. Pângăraţi (1432)
2. Oanţu
3. Pângărăcior
4. Poiana
5. Preluca
6. Stejaru
49. PETRICANI 1. Petricani (1447)
2. Boiştea (1446)
3. Târpeşti (1586)
4. Ţolici (1437)
50. PIATRA ŞOIMULUI1. Piatra Şoimului
2. Luminiş
3. Neguleşti
4. Poieni
51. PIPIRIG1. Pipirig
2. Boboieşti
3. Dolheşti
4. Leghin
5. Pâţâligeni
6. Pluton
7. Stânca
52. PODOLENI 1. Podoleni
2. Negriteşti
53. POIENARI1. Poienari
2. Bunghi
3. Săcăleni
54. POIANA TEIULUI 1. Poiana Teiului (1500)
2. Călugăreni
3. Dreptu
4. Galu
5. Pârâul Fagului
6. Petru Vodă
7. Poiana Largului
8. Roşeni
9. Ruseni
10. Săvineşti
11. Topoliceni
55. RĂUCEŞTI1. Răuceşti (1711)
2. Oglinzi
3. Săveşti
4. Ungheni
56. RĂZBOIENI1. Războienii de Jos
2. Borşeni
3. Războieni
4. Valea Albă
5. Valea Mare
57. REDIU1. Rediu
2. Beţeşti
3. Poloboc
4. Socea
58. ROMÂNI 1. Români
2. Goşmani
3. Siliştea
59. RUGINOASA 1. Ruginoasa
2. Bozienii de Sus
60. SAGNA 1. Sagna (1428)
2. Luţca
3. Vulpăşeşti
61. SĂBĂOANI1. Săbăoani (1599)
2. Traian
62. SĂVINEŞTI 1. Săvineşti
2. Dumbrava-Deal
63. SECUIENI 1. Secuieni
2. Başta
3. Bârjoveni
4. Bogzeşti
5. Butnăreşti
6. Giuleşti
7. Prăjeşti
8. Secuienii Noi
9. Unceşti
64. STĂNIŢA1. Stăniţa (1486)
2. Chicerea
3. Ghidion
4. Poenile Oancei
5. Todireni
6. Veja
7. Vlădnicele
65. ŞTEFAN CEL MARE1. Ştefan cel Mare
2. Bordea
3. Cârligi
4. Deleni
5. Duşeşti
6. Ghigoieşti
7. Soci
66. TARCĂU 1. Tarcău
2. Ardeluţa
3. Brateş
4. Cazaci
5. Schitu Tarcău
6. Straja
67. TAŞCA1. Taşca
2. Hamzoaia
3. Neagra (1611)
4. Ticoş-Floarea
68. TAZLĂU 1. Tazlău (1458)
69. TĂMĂŞENI 1. Tămăşeni (1449)
2. Adjudeni (1559)
70. TIMIŞEŞTI 1. Timişeşti (1407)
2. Dumbrava
3. Plăieşu
4. Preuteşti
5. Zvorăneşti
71. TRIFEŞTI 1. Trifeşti
2. Miron Costin
72. TUPILAŢI 1. Tupilaţi
2. Arămoaia
3. Hanul Ancuţei
4. Totoieşti
73. ŢIBUCANI 1. Ţibucani
2. Davideni
3. Ţibucanii de Jos
74. URECHENI 1. Urecheni
2. Ingăreşti
3. Plugari
75. VALEA URSULUI 1. Valea Ursului
2. Bucium
3. Chilii
4. Giurgeni
5. Muncelu de Jos
76. VĂLENI 1. Văleni
2. David
3. Moreni
4. Munteni
77. VÂNĂTORI-NEAMŢ1. Vânători-Neamţ (1446)
2. Lunca
3. Mănăstirea Neamţ
4. Nemţişor
78. ZĂNEŞTI1. Zăneşti (1491)
2. Traian