Versiunea în limba engleză (English version)
Date generale
Oraşul Negreşti se află în extremitatea de Est a României, în provincia istorică Moldova, în partea de Nord-Nord Vest a judeţului Vaslui, în Podişul Central Moldovenesc, la 120-160 m altitudine, pe stânga râului Bârlad, în zona de confluenţă a acestuia cu râurile Velna şi Albeşti, la intersecţia paralelei de 46º50’25’’ latitudine nordicã cu meridianul de 27º26’30’’ longitudine esticã, la 34 km Nord-Nord Vest de municipiul Vaslui. Din punct de vedere demografic Negreşti face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 10 244 loc. (1 ian. 2019), din care 5 079 loc. de sex masc. şi 5 165 fem. Supr.: 61,1 km2, din care 6,8 km2 în intravilan; densitatea: 1 506 loc./km2. La recensământul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 8 380 loc., 7 487 de persoane erau români (89,4%), 314 rromi (3,7%) şi 579 loc. (6,9%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensământ, s-au înregistrat 7 582 de ortodocşi (90,5%), 73 penticostali (0,9%) şi 725 loc. (8,6%) aparţineau altor confesiuni (creştini după evanghelie, baptişti, adventişti de ziua a şaptea, Martorii lui Iehova, romano-catolici, evanghelişti, musulmani ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Oraşul Negreşti este un important nod rutier al judeţului Vaslui şi dispune de o staţie (haltă de mişcare) de cale feratã. Unitãţile economice din oraş produc utilaje metalurgice, utilaje pentru transport, pentru construcţii şi pentru agriculturã, maşini şi echipamente, mobilã, confecţii textile, covoare, produse alimentare (ulei, bere, ciocolatã, preparate din carne şi lapte) ş.a. Abator. Centru pomi-viticol şi de vinificaţie. Fermã de creştere a bovinelor. Staţiune de Cercetare şi producere a soiurilor de cereale cu puritate biologicã. Pisciculturã, în bãlţile Negreşti (ad. max.: 4,5 m) şi Cãzãneşti (156 ha), bogate în crap, caras, ştiucã, şalãu, biban ş.a. Biblioteca publicã “Constantin Marcovici”, în prezent cu peste 75 000 de volume. Casã de Culturã. În arealul satului Glodeni se aflã Rezervaţia naturalã floristicã “Fânaţele de la Glodeni”, extinsã pe 6 ha, pe culmea de Est a dealului cu acelaşi nume, declaratã arie protejatã de interes naţional la 6 martie 2000 şi publicatã în Monitorul Oficial la 12 apr. 2000. În aceastã rzervaţie vegeteazã patru raritãţi floristice, protejate (sânziana de stepã/Galium moldavicum, stânjenelul de stepã/Iris aphilla ssp. hungarica, târtanul/Crambe tatarica şi capul-şarpelui/Echium russicum), precum şi numeroase alte plante, printre care salvia de câmp (Salvia pratensis), salvia neagrã (Stipa capillata), garofiţa (Dianthus capitatus), ruscuţa de primãvarã (Adonis vernalis), sânziana (Asperula moldavica) ş.a. La Negreşti s-au nascut geograful şi geologul Mihai David (1886-1954), geologul Neculai Macarovici (1901-1979) şi chimistul Constantin Macarovici (1902-1984), fratele lui Neculai Macarovici.
Istoric
Conform cercetãrilor efectuate de savantul Nicolae Iorga, denumirea actualã a oraşului Negreşti derivã de la numele vornicului Negrea, care a fãcut parte din sfatul domnesc al lui Alexandru cel Bun în perioada 1401-1429 şi avea în proprietate moşia respectivã. Localitatea apare menţionatã documentar, pentru prima oarã, în perioada 1590-1591, iar la 24 noiembrie 1845 a fost declaratã târg prin hrisov domnesc. În anul 1889, Negreşti fãcea parte din categoria comunelor rurale. De-a lungul secolelor, moşia (aşezarea) Negreşti s-a aflat în proprietatea diferiţilor boieri, ultimul fiind Constantin C. Stoicescu, de la care locuitorii comunei a rãscumpãrat-o în anul 1929. La 10 aprilie 1894, aşezarea a fost mistuitã aproape în întregime de un violent incendiu. Ulterior, târgul Negreşti a fost refãcut conform unei reţele stradale geometrice, care se pãstreazã pânã în prezent. Pânã la 17 februarie 1968, când a fost declarat oraş, Negreşti a avut statut de comunã ruralã. În prezent, oraşul Negreşti are în subordine administrativã 6 sate: Cãzãneşti, Cioatele, Glodeni, Parpaniţa, Poiana şi Valea Mare.
Monumente
În oraşul Negreşti se aflã bisericile cu hramurile “Pogorârea Duhului Sfânt” (21 m lungime, 7 m lãţime, 25 m înãlţime), construitã în perioada 1935-1943, sfinţitã la 30 ianuarie 1944, pictatã la interior în tempera, în anii 1973-1975, de Constantin Blendea, renovatã în anii 2001-2003 şi resfinţitã la 14 noiembrie 2004,“Tãierea Capului Sfântului Ioan Botezãtorul” (2000-2011, sfinţitã la 1 noiembrie 2011) şi biserica din lemn cu hramul “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, datând din anul 1800, reparatã în anul 1878, mutatã în 1957 în cimitirul oraşului şi reparatã în anul 2002. La Negreşti se mai aflã bustul lui Ştefan cel Mare, realizat în bronz de sculptorul Gheorghe Alupoiţei, bustul lui Alexandru Ioan Cuza şi bustul lui Mihail Kogălniceanu – opere ale sculptorului Vasile Aciobãniţei, toate dezvelite în anul 1959; în satul Căzăneşti existã biserica din lemn cu hramul “Sfântul Nicolae” , construitã înainte de anul 1808, refãcutã în 1835 şi reparatã în 1899, în satul Poiana este biserica “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, ctitorie din anul 1873 a boierului Neculai Soroneanu şi soţia lui, Ecaterina, pe locul unei vechi biserici din lemn, consolidatã, reparatã şi pictatã în anii 2004-2007, în satul Valea Mare se aflã biserica “Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir” (1970-1972), iar în satul Parpaniţa, biserica din lemn cu dublu hram “Adormirea Maicii Domnului” şi “Sfântul Vasile cel Mare”, sfinţitã la 16 iunie 2018.
About
The town of Negreşti is located in the eastern extremity of Romania, in the historical province of Moldova, in the North-North West part of Vaslui County, in the Central Moldavian Plateau, at 120-160 m altitude, on the left bank of the Bârlad River, in its confluence area with the rivers Velna and Albeşti, at the intersection of the parallel of 46˚50’25” northern latitude with the meridian of 27˚26’30” eastern longitude, at 34 km North-North West of Vaslui municipality. From a demographic point of view, Negreşti is part of the category of small towns, with a population of 10,244 inhabitants (January 1, 2019), of which 5,079 male and 5,165 female inhabitants. Area: 61.1 km2, of which 6.8 km2 in urban areas; density: 1,506 inhabitants/km2. At the population census of October 20-31, 2011, out of the total of 8,380 inhabitants, 7,487 people were Romanians (89.4%), 314 Roma (3.7%) and 579 inhabitants (6.9%) belonged to other ethnic groups. From a confessional point of view, at the same census were registered 7,582 Orthodox (90.5%), 73 Pentecostals (0.9%) while 725 inhabitants (8.6%) belonged to other denominations (Evangelical Christians, Baptists, Seventh-day Adventists, Jehovah’s Witnesses, Roman Catholics, Muslims, etc.) or were atheists, without religion or with undeclared religion. The town of Negreşti is an important road junction of Vaslui County and has a railway station (halt). Local industries produce metallurgical, transportation, construction and agriculture machinery and equipment, furniture, textiles, carpets, food (oil, beer, chocolate, meat and milk products) and so on. Abattoir. Tree-growing and winemaking center. Cattle farm. Research and production of cereal varieties with biological purity Institute. Fish farming, in the Negreşti ponds (maximum depth: 4.5 m) and Căzaneşti (156 ha), rich in carp, Prussian carp, pike, zander, perch, etc. The “Constantin Marcovici” public library, currently with over 75,000 volumes. House of Culture. In the area of Glodeni village there is the natural floristic reservation “Fânaţele de la Glodeni” (The Haystacks from Glodeni), with an area of 6 ha, on the Eastern peak of the homonymous hill, declared a protected area of national interest on March 6, 2000 and published in the Official Gazette on April 12, 2000. In this reservation there are four protected floristic rarities (steppe Goldenrod/Galium moldavicum, steppe iris/Iris aphilla ssp. Hungarica, Tatarican Colewort/Crambe tatarica and snake’s head/Echium russicum), as well as numerous other plants, among which meadow sage (Salvia pratensis), Stipa capillata, Dianthus capitatus, pheasant’s eye (Adonis vernalis), Asperula moldavica and others. The geographer and geologist Mihai David (1886-1954), the geologist Neculai Macarovici (1901-1979) and the chemist Constantin Macarovici (1902-1984), Neculai Macarovici’s brother, were born in Negreşti.
History
According to the research carried out by the scientist Nicolae Iorga, the current name of the city of Negreşti derives from the name of the vornic Negrea, who was part of the princely council of Alexander the Good in 1401-1429 and owned the respective estate. The settlement is mentioned in a document, for the first time, in 1590-1591; on November 24, 1845, it was declared a fair through a royal charter. In 1889, Negreşti was part of the category of rural communes. Over the centuries, the Negreşti estate (settlement) was owned by various boyars, the last being Constantin C. Stoicescu, from whom the inhabitants of the commune redeemed it in 1929. On April 10, 1894, the settlement was almost destroyed by a violent fire. Subsequently, the Negreşti fair was rebuilt with a geometric street grid, which is preserved until today. Until February 17, 1968, when it was declared a town, Negreşti had the status of a rural commune. Currently, the town of Negreşti administers: Cãzãneşti, Cioatele, Glodeni, Parpaniţa, Poiana and Valea Mare.
Monuments
In the town of Negreşti there are the churches dedicated to the “Descent of the Holy Spirit” (21 m long, 7 m wide, 25 m high), built between 1935-1943, consecrated on January 30, 1944, painted inside in tempera, in 1973- 1975, by Constantin Blendea, renovated in 2001-2003 and reconsecrated on November 14, 2004; “The Beheading of Saint John the Baptist” (2000-2011, consecrated on November 1, 2011); and the wooden church dedicated to “The Holy Archangels Michael and Gabriel”, dating from 1800, repaired in 1878, moved in 1957 to the town cemetery and repaired in 2002. In Negreşti there is also the bust of Stephen the Great, sculpted in bronze by the sculptor Gheorghe Alupoiţei, the bust of Alexandru Ioan Cuza and of Mihail Kogălniceanu – works by the sculptor Vasile Aciobăniţei, both unveiled in 1959; in the village of Căzăneşti there is a wooden church dedicated to “Saint Nicholas”, built before 1808, rebuilt in 1835 and repaired in 1899; in the village of Poiana is the church “The Holy Archangels Michael and Gabriel”, founded in 1873 by the boyar Neculai Soroneanu and his wife, Ecaterina, on the site of an old wooden church, consolidated, repaired and painted in 2004-2007; in the village of Valea Mare is the church “Great Martyr Demetrios the Myrrh-bearer” (1970-1972), and in the village Parpaniţa, the wooden church with double feast day “Assumption” and “Saint Basil the Great”, consecrated on June 16, 2018.
Back to Romanian version