Negreşti

Date generale

Oraşul Negreşti se află în extremitatea de Est a României, în provincia istorică Moldova, în partea de Nord-Nord Vest a judeţului Vaslui, în Podişul Central Moldovenesc, la 120-160 m altitudine, pe stânga râului Bârlad, în zona de confluenţă a acestuia cu râurile Velna şi Albeşti, la intersecţia paralelei de 46º50’25’’ latitudine nordicã cu meridianul de 27º26’30’’ longitudine esticã, la 34 km Nord-Nord Vest de municipiul Vaslui. Din punct de vedere demografic Negreşti face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 10 244 loc. (1 ian. 2019), din care  5 079 loc. de sex masc. şi 5 165 fem. Supr.: 61,1 km2, din care 6,8 km2 în intravilan; densitatea: 1 506 loc./km2. La recensământul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 8 380 loc., 7 487 de persoane erau români (89,4%), 314 rromi (3,7%) şi 579 loc. (6,9%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensământ, s-au înregistrat 7 582 de ortodocşi (90,5%), 73 penticostali (0,9%) şi 725 loc. (8,6%) aparţineau altor confesiuni (creştini după evanghelie, baptişti, adventişti de ziua a şaptea, Martorii lui Iehova, romano-catolici, evanghelişti, musulmani ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Oraşul Negreşti este un important nod rutier al judeţului Vaslui şi dispune de o staţie (haltă de mişcare) de cale feratã. Unitãţile economice din oraş produc utilaje metalurgice, utilaje pentru transport, pentru construcţii şi pentru agriculturã, maşini şi echipamente, mobilã, confecţii textile, covoare, produse alimentare (ulei, bere, ciocolatã, preparate din carne şi lapte) ş.a. Abator. Centru pomi-viticol şi de vinificaţie. Fermã de creştere a bovinelor. Staţiune de Cercetare şi producere a soiurilor de cereale cu puritate biologicã. Pisciculturã, în bãlţile Negreşti (ad. max.: 4,5 m) şi Cãzãneşti (156 ha), bogate în crap, caras, ştiucã, şalãu, biban ş.a. Biblioteca publicã “Constantin Marcovici”, în prezent cu peste 75 000 de volume. Casã de Culturã. În arealul satului Glodeni se aflã Rezervaţia naturalã floristicã “Fânaţele de la Glodeni”, extinsã pe 6 ha, pe culmea de Est a dealului cu acelaşi nume, declaratã arie protejatã de interes naţional la 6 martie 2000 şi publicatã în Monitorul Oficial la 12 apr. 2000. În aceastã rzervaţie vegeteazã patru raritãţi floristice, protejate (sânziana de stepã/Galium moldavicum, stânjenelul de stepã/Iris aphilla ssp. hungarica, târtanul/Crambe tatarica şi capul-şarpelui/Echium russicum), precum şi numeroase alte plante, printre care salvia de câmp (Salvia pratensis), salvia neagrã (Stipa capillata), garofiţa (Dianthus capitatus), ruscuţa de primãvarã (Adonis vernalis), sânziana (Asperula moldavica) ş.a. La Negreşti s-au nascut geograful şi geologul Mihai David (1886-1954), geologul Neculai Macarovici (1901-1979) şi chimistul Constantin Macarovici (1902-1984), fratele lui Neculai Macarovici.

Istoric

Conform cercetãrilor efectuate de savantul Nicolae Iorga, denumirea actualã a oraşului Negreşti derivã de la numele vornicului Negrea, care a fãcut parte din sfatul domnesc al lui Alexandru cel Bun în perioada 1401-1429 şi avea în proprietate moşia respectivã. Localitatea apare menţionatã documentar, pentru prima oarã, în perioada 1590-1591, iar la 24 noiembrie 1845 a fost declaratã târg prin hrisov domnesc. În anul 1889, Negreşti fãcea parte din categoria comunelor rurale. De-a lungul secolelor, moşia (aşezarea) Negreşti s-a aflat în proprietatea diferiţilor boieri, ultimul fiind Constantin C. Stoicescu, de la care locuitorii comunei a rãscumpãrat-o în anul 1929. La 10 aprilie 1894, aşezarea a fost mistuitã aproape în întregime de un violent incendiu. Ulterior, târgul Negreşti a fost refãcut conform unei reţele stradale geometrice, care se pãstreazã pânã în prezent. Pânã la 17 februarie 1968, când a fost declarat oraş, Negreşti a avut statut de comunã ruralã. În prezent, oraşul Negreşti are în subordine administrativã 6 sate: Cãzãneşti, Cioatele, Glodeni, Parpaniţa, Poiana şi Valea Mare.

Monumente

În oraşul Negreşti se aflã bisericile cu hramurile “Pogorârea Duhului Sfânt” (21 m lungime, 7 m lãţime, 25 m înãlţime), construitã în perioada 1935-1943, sfinţitã la 30 ianuarie 1944, pictatã la interior în tempera, în anii 1973-1975, de Constantin Blendea, renovatã în anii 2001-2003 şi resfinţitã la 14 noiembrie 2004,“Tãierea Capului Sfântului Ioan Botezãtorul” (2000-2011, sfinţitã la 1 noiembrie 2011) şi biserica din lemn cu hramul “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, datând din anul 1800, reparatã în anul 1878, mutatã în 1957 în cimitirul oraşului şi reparatã în anul 2002. La Negreşti se mai aflã bustul lui Ştefan cel Mare, realizat în bronz de sculptorul Gheorghe Alupoiţei, bustul lui Alexandru Ioan Cuza şi bustul lui Mihail Kogălniceanu – opere ale sculptorului Vasile Aciobãniţei, toate dezvelite în anul 1959; în satul Căzăneşti existã biserica din lemn cu hramul “Sfântul Nicolae” , construitã înainte de anul 1808, refãcutã în 1835 şi reparatã în 1899, în satul Poiana este biserica “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, ctitorie din anul 1873 a boierului Neculai Soroneanu şi soţia lui, Ecaterina, pe locul unei vechi biserici din lemn, consolidatã, reparatã şi pictatã în anii 2004-2007, în satul Valea Mare se aflã biserica “Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir” (1970-1972), iar în satul Parpaniţa, biserica din lemn cu dublu hram “Adormirea Maicii Domnului” şi “Sfântul Vasile cel Mare”, sfinţitã la 16 iunie 2018.