Negreşti

Date generale

Oraşul Negreşti se află în extremitatea de Est a României, situat în partea de Nord-Nord Vest a judeţului Vaslui, în Podişul Central Moldovenesc, la 120-160 m altitudine, pe stânga râului Bârlad, în zona de confluenţă a acestuia cu râul Velna, la intersecţia paralelei de 46º 50’ latitudine nordicã cu meridianul de 27º27’ longitudine esticã, la 31 km Nord-Nord Vest de municipiul Vaslui. Din punct de vedere demografic Negreşti face parte din categoria oraşelor mici cu o populaţie de 10 158 locuitori (la 1 ianuarie 2011), din care  5 002 locuitori de sex masculin şi 5 156 de sex feminin. Dacã raportãm numãrul total al locuitorilor (respectiv, 10 158 persoane) la suprafaţa oraşului în intravilan rezultã o densitate de 1 494 locuitori pe km2. Referitor la componenţa etnicã a populaţiei oraşului Negreşti, la recensãmântul din 20-31 octombrie 2011, majoritatea locuitorilor erau români (89,34%), restul erau rromi (3,75%) şi 6,91% persoane aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 91,55% ortodocşi, 0,76% penticostali, 0,49% baptişti, 0,43% adventşti şi 6,77% de alte confesiuni. Oraşul Negreşti este un important nod rutier al judeţului Vaslui şi dispune de o staţie de cale feratã. Unitãţile economice din oraş produc utilaje metalurgice, utilaje pentru transport, pentru construcţii şi pentru agriculturã, maşini şi echipamente, mobilã, confecţii textile, covoare, produse alimentare (ulei, bere, ciocolatã, preparate din carne şi lapte) ş.a. Abator. Centru pomi-viticol şi de vinificaţie. Fermã de creştere a bovinelor. Staţiune de Cercetare şi producere a soiurilor de cereale cu puritate biologicã. Biblioteca publicã “Constantin Marcovici” (peste 75 000 volume). Rezervaţia naturalã “Fânaţele de la Glodeni”.

Istoric

Conform cu cercetãrile  efectuate de savantul Nicolae Iorga, denumirea actualã a oraşului Negreşti derivã de la numele vornicului Negrea care a fãcut parte din sfatul domnesc al lui Alexandru cel Bun în perioada 1401-1429. Localitatea apare menţionatã documentar pentru prima oarã în perioada 1590-1591, iar la 24 noiembrie 1845 a fost declaratã târg prin hrisov domnesc. La 10 aprilie 1894, aşezarea a fost mistuitã aproape în întregime de un violent incendiu. Ulterior, târgul Negreşti a fost refãcut conform unei reţele stradale geometrice care se pãstreazã pânã în prezent. Pânã la 17 februarie 1968, când a fost declarat oraş, Negreşti a avut statut de comunã ruralã. În prezent, oraşul Negreşti are în subordine administrativã 6 sate: Cãzãneşti, Cioatele, Glodeni, Parpaniţa, Poiana şi Valea Mare.

Monumente

Bisericile cu hramurile “Pogorârea Duhului Sfânt” (1935-1943, sfinţitã la 30 ianuarie 1944, pictatã la interior în 1973, renovatã în anii 2001-2003 şi resfinţitã la 14 noiembrie 2004)  şi “Tãierea Capului Sfântului Ioan Botezãtorul” (2000-2011, sfinţitã la 1 noiembrie 2011), în oraşul Negreşti;  busturile lui Ştefan cel Mare, realizat în bronz de sculptorul Gheorghe Alupoiţei, şi ale lui Alexandru Ioan Cuza şi Mihail Kogălniceanu – opere ale sculptorului Vasile Aciobãniţei, toate dezvelite în anul 1959; în satul Căzăneşti existã biserica “Sfântul Nicolae” construitã înainte de anul 1808, refãcutã în 1835 şi reparatã în 1899.