Darabani

Date generale

Oraşul Darabani se află în extremitatea de Nord Est a României, în provincia istorică Moldova, în partea de Nord-Nord Est a judeţului Botoşani, în Câmpia Jijiei Superioare, la 125-264 m alt. (Dealul Buleandra), la intersecţia paralelei de 48°11’11” latitudine nordicã cu meridianul de 26°35’21” longitudine esticã, fiind cea mai nordicã aşezare urbanã a României, la 65 km Nord de municipiul Botoşani, la graniţa cu Ucraina şi la 2 km Sud de graniţa cu Republica Moldova; 12 970 loc. (1 ian. 2019), din care 6 721 loc. de sex masc. şi 6 249 fem. Supr.: 99,9 km2, din care 12,6 km2 în intravilan; densitatea: 1 029 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 9 893 loc., 9 433 de persoane erau români (95,4%) şi 460 loc. (4,6%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 8 777 ortodocşi (88,7%), 415 adventişti de ziua a şpatea (4,2%), 219 penticostali (2,2%) şi 482 de persoane (4,9%) aparţineau altor confesiuni (baptişti ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Zãcãmânt de gaz metan. Exploatãri de nisip cuarţos (în satul Bajura) – zãcãmânt extins pe o supr. de 40 km2, cu un strat gros de 3-17 m, şi de calcar.  Prelucrarea lemnului, a laptelui şi a cãrnii. Fabrici de confecţii, de încãlţãminte (din anul 2005) şi de produse ceramice. Morãrit şi panificaţie. Producţie de covoare. Filatura de bumbac, datã în folosinţã în anul 1980, a fost falimentatã în anul 1994 şi lichidatã pânã în anul 2000. Centru pomicol. `Vechi centru de olãrit (1878-1950). Bibliotecã publicã, inauguratã în anul 1924, situatã în conacul marelui logofãt Teodor Balş, azi cu peste 30 000 de volume; Muzeul Nordului, amenajat în conacul marelui logofãt Teodor Balş şi inaugurat la 9 aug, 2014, posedã importante colecţii de istorie şi etnografie de provenienţã localã; Muzeul memorial Leon Danaila (medic neurochirurg şi academician), amenajat în casa parinteascã a acestuia.

Istoric

Localitatea apare menţionatã documantar ca sat, pentru prima oarã, în 1546, cu numele Cãbiceni – denumire pe care a pãstrat-o pânã în anul 1725, când apare consemnatã pe o hartã cu numele Darabani, nume regãsit şi în Catagrafia Moldovei din anul 1774, în care se consemneazã şi existenţa a 90 de familii care locuiau în Darabani. Numele Darabani l-a preluat de la corpul de ostaşi pedeştrii, numiţi în Evul Mediu darabani, care aveau garnizoana la Cãbiceni, din rândul cãrora erau selectate strãjile de pazã la Curtea domnului Moldovei. De altfel, într-un document medieval apare urmãtoarea menţiune: “în urmã dupre numele stãrii sociale a locuitorilor, cari aparţineau la cãpetenia localã a corpului Darabanilor“. În anul 1837, la cererea hatmanului şi marelui logofãt Teodor Balş, domnul Moldovei, Mihai Sturdza, a decretat ca localitatea Darabani sã aibe dreptul de a organiza târguri, ulterior în cadrul acestor târguri fãcându-se un intens comerţ cu vite şi cu cereale. În 1841, la Darabani a fost inauguratã prima şcoalã sãteascã din Moldova şi, tot atunci, a fost folositã prima ştampilã a localitãţii, cu inscripţia “Târgul Darabani”. În 1845 a fost inaugurat spitalul, în 1901 farmacia, iar în 1912 Judecãtoria. Comuna Darabani a fost trecutã în categoria oraşelor  (comunã urbanã) în anul 1926, în 1950 a redevenit  comunã, iar la 17 februarie 1968 a fost declaratã din nou oraş, având în subordine administrativã 3 sate: Bajura, Eşanca şi Lişmãniţa.

Monumente

Biserica “Sfantul Nicolae”, azi declaratã monument istoric, a fost construitã în anii 1834-1840 prin strãdania şi pe cheltuiala hatmanului şi marelui logofãt Teodor Balş, consolidatã şi reparatã dupã anul 1989; biserica “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1834); biserica “Sfinţii Împãraţi Constantin şi Elena” (1994-2001, sfinţitã la 7 oct. 2001); conacul lui Teodor Balş, construit în perioada 1834-1837, azi gãzduieşte Biblioteca publicã şi Muzeul Nordului; în satul Bajura se aflã biserica “Sfântul Nicolae” (1907-1911), iar în satul Eşanca existã mãnãstirea “Sfânta Treime” (de maici), cu biserica având dublu hram – “Sfânta Cuvioasã Parascheva” şi “Sfântul Serafim”, sfinţitã la 3 ian. 2009.