Dolj

Date generale

Judeţul Dolj se află în partea de S-SV a României, în bazinul inf. al Jiului, pe stg. Dunării, la graniţa cu Bulgaria, între 43°43′ şi 44°42′ latitudine nordică şi între 22°50′ şi 24°16′ longitudine estică, fiind mărginit de jud. Mehedinţi (V şi NV), Gorj (N), Vâlcea (NE) şi Olt (E) şi de Bulgaria (S), de care este separat prin apele fluviului Dunărea pe o distanţă de 150 km. Supr.: 7 414 km2 (3,11% din supr. ţării). Populaţia (1 ian. 2019): 689 410 loc. (3,11% din populaţia ţării), din care 333 850 loc. de sex masc. (48,43%) şi 355 560 de sex fem. (51,57%). Populaţia urbană: 380 645 loc. (55,21%); rurală: 308 765 loc. (44,79%). Densitatea: 93,0 loc./km2. Structura populaţiei pe naţionalităţi (la recensământul din 20-31 oct. 2011): 90% români, 4,5% rromi, apoi macedoneni, sârbi, bulgari, greci, evrei ş.a. Reşed.: municipiul Craiova. Oraşe: Băileşti (municipiu), Bechet, Calafat (municipiu), Dăbuleni, Filiaşi, Şegarcea. Comune: 104. Sate: 378 (din care 14 aparţin municipiilor şi oraşelor). Localit. componente ale municipiilor şi oraşelor: 5.

Relieful

Relief predominant de câmpie (43% din supr. jud. Dolj), aparţinând sectorului vestic al Câmpiei Române, reprezentat prin subunităţile sale (Câmpia Desnăţui, Câmpia Romanaţi şi extremitatea de E a Câmpiei Blahniţei), ce ocupă partea central-sudică a jud. Dolj Regiunea de câmpie, cunoscută şi sub numele de Câmpia Olteniei, este formată, în cea mai mare parte, din terasele Dunării, exprimate în relief prin câmpuri netede, cu uşoară înclinare spre S. În partea de NV şi de NE a jud. Dolj se desfăşoară zone mai înalte, cu aspect colinar şi de platouri piemontane, care aparţin extremităţii sudice a Piem. Getic, ce se prelungeşte în această parte prin subunităţile sale – Piem. Bălăciţei şi Dealurile Amaradiei – care ating valori altitudinale de 200–300 m. În extremitatea sudică a jud. Dolj se extinde lunca Dunării, cea mai joasă treaptă de relief (28–40 m alt.), care este, de fapt, un întins şes aluvial, denivelat pe alocuri de şirurile de dune de nisip de la Maglavit, Ciupercenii Noi, Desa, Dăbuleni ş.a.

Reţeaua hidrografică

Reţeaua hidrografică, cu o densitate ce variază între 0,1 şi 0,4 km/km2, este reprezentată, în principal, prin cursul inf. al Dunării (care îşi desfăşoară albia pe 150 km, între gura de vărsare a râului Drincea, în V şi ostrovul Păpădia, în E) care formează graniţa jud. Dolj (şi implicit a României) cu Bulgaria şi prin sectorul inf. al văii Jiului care străbate partea de E a jud. Dolj, de la N la S, colectând o serie de afl. (Amaradia, Argetoaia, Rasnic ş.a.). Panta redusă de scurgere a apei şi lărgirea albiei Dunării în sectorul aferent jud. Dolj au favorizat aluvionarea, despletirile şi formarea mai multor ostroave (Calafatu Mare, Pietrişu, Nebuna, Gitanu, Copaniţa, Păpădia ş.a.) care constituie zone periculoase de navigaţie întrucât aici se formează zăpoare. Reţeaua de ape curgătoare este completată cu unele râuri mai mici, printre care Desnăţui (cu afl. săi: Terpeziţa, Băldal, Baboia sau Eruga ş.a.), Balasan (sau Sărăceaua), Jieţ, Teslui, Geamărtălău, Horezu ş.a. Majoritatea lacurilor naturale se află în lunca Dunării (Bistreţ, Călugăreni, Rast, Arcear, Golenţi, Maglavit, Fântâna Banului ş.a.), în mare parte desecate, şi în lunca Jiului (Lacul Mare şi Lacul Mic din satul Prunet, com. Bratovoeşti), iar lacurile antropice sunt amplasate în bazinele râurilor Desnăţui (Fântânele), Baboia (lacurile Vârtop, Cornu, Caraula) şi Jiu (Işalniţa).

Clima

Climă temperat-continentală, cu veri foarte calde şi ierni moderate şi cu valori termice anuale ce variază între 10°C (în N) şi 11,5°C (în S). Temp. max. absolută (44,3°C) s-a înregistrat la staţia meteorologică din Calafat (24 iul. 2007), cu doar două zecimi de grad mai mică faţă de temp. max. absolută a ţării (44,5° C), înregistrată la 10 aug. 1951 la staţia meteorologică Ion Sion din jud. Brăila, iar minima absolută (–35,5°C) la Craiova (25 ian. 1963). Cantităţile medii anuale de precipitaţii însumează 486 mm, în S (la Bechet) şi c. 600 mm, în N (la Brădeşti). Vânturile predominante bat cu o frecvenţă mai mare dinspre E (24,6%) şi V (18,7%) în partea central-nordică a jud. Dolj şi dinspre SE (20,1%) şi V (14,1%) în jumătatea sudică a acestuia. Vitezele medii anuale ale vânturilor variază între 1,2 şi 4,3 m/s. În sezonul cald al anului, în partea de S a jud Dolj, intensitatea mai mare a vânturilor care bat dinspre V determină mobilitatea accentuată a dunelor de nisip din sectorul Calafat– Bistreţ–Dăbuleni.

Vegetaţia

Vegetaţia naturală a suferit, în ultimele două secole, mari modificări, ca urmare a intervenţiei pe scară largă a omului care a defrişat pădurile de pe supr. întinse, determinând despădurirea câmpiei şi a Piem. Getic şi transformarea lor în vaste zone de stepă antropică. Astfel, în jumătatea de S a jud. Dolj, vegetaţia naturală a fost înlocuită în proporţie de peste 90% de culturi agricole, doar pe alocuri întâlnindu-se pâlcuri de păduri alcătuite din stejar pufos (Quercus pubescens) sau din stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora). Pajiştile secundare din această zonă sunt puternic stepizate, compuse din asociaţii de ierburi xerofite, în cadrul cărora, alături de păiuş (Festuca valesiaca), se dezvoltă bărboasa (Botriochloa ischaemum) ş.a. În zonele mai înalte, piemontane şi deluroase, se dezvoltă, pe arii restrânse, păduri de cer (Quercus cerris) şi gârniţă (Quercus frainetto) sau păduri de gorun (Quercus petraea), defrişate în prezent în proporţie de 85%, ce alternează cu pajişti stepizate şi cu terenuri cultivate. Despădurirea completă a câmpiei a avut ca efect negativ apariţia şi dezvoltarea, sub acţiunea vântului, a câmpurilor de dune de nisip. Amploarea acestui fenomen a determinat reînceperea plantării salcâmilor pe terenurile nisipoase pentru stăvilirea extinderii dunelor. Astfel, de la mijlocul secolului trecut şi până în prezent au apărut nenumărate păduri de salcâm care  acoperă dunele de nisip din arealele localit. Maglavit, Ciupercenii Noi, Poiana Mare, Desa, Piscu Vechi, Băileşti, Rojişte, Apele Vii, Celaru, Amărăştii de Sus, Piscu Sadovei, Bechet ş.a. Luncile largi ale Dunării şi Jiului sunt ocupate de păduri de sălcii şi plopi, precum şi de smocuri de trestie, papură, rogoz, pipirig etc.

Fauna

Fauna, corespunzătoare condiţiilor de silvostepă, cuprinde numeroase rozătoare (şoareci de câmp, şobolanul cenuşiu, dihorul de stepă, popândăul, nevăstuica, iepurele ş.a.), păsări de uscat (prepeliţa, potârnichea, prigoria, graurul, privighetoarea, piţigoiul, presura, lăstunul ş.a.), păsări de baltă (raţa, stârcul, barza, corcodelul, becaţina, cufundacul, bâtlanul, fluierarul etc.), insecte, reptile etc. Din cauza modificării radicale a mediului natural de viaţă, dropia (Otis tarda), una dintre cele mai mari păsări de uscat, declarată monument al naturii, cândva prezentă pe câmpurile dintre Seaca de Câmp şi Băileşti, Bistreţ şi Urzicuţa, Giubega şi Vârtop, Bârca şi Valea Stanciului etc., a dispărut de pe terit. jud. Dolj. Condiţiile ecologice permit existenţa în jud. Dolj a unor elemente de origine mediteraneană, cu răspândire limitată în partea de SV a ţării, printre care se remarcă următoarele insecte: cârcâiacul sau scolopendra (Scolopendra cingulata), scarabeul (Scarabeus affinis), cicoarea (Cicada orni), lăcusta marocană (Dociostaurus maroccanus) ş.a. Fauna domeniului forestier, restrânsă ca arie de răspândire şi săracă în specii tipice de pădure, este reprezentată prin lupi, vulpi, jderi, viezuri, căpriori, fazani (colonizaţi) etc. Ihtiofauna, care populează apele Dunării şi lacurilor, este bogată şi variată în specii: crap, ştiucă, plătică, babuşcă, somn, şalău, caras, caracudă, lin, roşioară, văduviţă etc.

Resursele naturale

Zăcăminte de ţiţei (Melineşti, Brădeşti, Almăj, Şimnicu de Sus, Mischii, Gherceşti, Pieleşti, Coşoveni, Malu Mare, Cârcea) şi de gaze naturale (Işalniţa, Şimnicu de Sus, Gherceşti, Pieleşti, Coşoveni), argile şi luturi argiloase, balast (Calafat, Filiaşi, Bârca, Cernele, Lipovu, Işalniţa ş.a.), ape minerale (Gighera, Urzicuţa), valorificate local; păduri (85 083 ha, 2007).

Istoric

Teritoriul actual al jud. Dolj reprezintă un tezaur arheologic întrucât în arealul său au fost scoase la iveală urmele a nenumărate aşezări omeneşti care atestă locuirea acestor meleaguri din cele mai îndepărtate timpuri. Neoliticul (milen. 4–3 î.Hr.) este bine reprezentat prin vestigiile descoperite în arealele localit. Şimnicu de Jos, Cârcea, Rast, Sălcuţa ş.a., aceasta din urmă fiind şi aşezarea eponimă a unei culturi specifice de la sf. milen. 4 şi începutul milen. 3 î.Hr. Tranziţia de la Neolitic la Epoca bronzului (2500–1800 î.Hr.) este sugestiv ilustrată de cultura materială Coţofeni ale cărei urme au fost descoperite în raza com. Coţofenii din Dos. Din Epoca mijlocie a bronzului au fost scoase la lumina zilei bogate vestigii (ceramică decorată, figurine feminine cu rochii clopot etc.) din marea necropolă de la Cârna – fostul sat Dunăreni (jumătatea milen. 2 î.Hr.), precum şi din aşezarea eponimă descoperită pe terit. satului Verbicioara, com. Verbiţa, datând din sec. 16–13 î.Hr. Din prima Epocă a fierului/Hallstatt (sec. 9–6 î.Hr.) au fost identificate urme puternice în arealul satului Basarabi (aparţinând municipiului Calafat) care a şi dat numele culturii materiale Basarabi răspândită pe cea mai mare parte a terit. României. În a doua Epocă a fierului/La Tène (sec. 5 î.Hr.-1 d.Hr.) numărul aşezărilor geto-dace din perimetrul actual al jud. Dolj era foarte mare, urme materiale din această perioadă fiind identificate în localit. Şimnicu de Jos, Făcăi, Craiova (Pelendava), Balta Verde, Işalniţa, Mofleni ş.a. După cucerirea Daciei de către romani (105–106), de-a lungul drumurilor strategice care se îndreptau spre Sarmizegetusa, a luat naştere un număr impresionant de castre (Bistreţ, Desa, Căciulăteşti, Răcarii de Jos ş.a.) şi aşezări civile (Bârca, Viişoara, Leu, Galicea Mare, Moţăţei ş.a.). Din rândul numeroaselor aşezări, Craiova s-a dezvoltat în mod deosebit,  devenind, în 1492, reşed. banilor Olteniei (funcţie pe care a menţinut-o până în 1761, când reşed. a fost mutată la Bucureşti) şi cel mai important oraş din această zonă, ajungând în sec. 17–18 al doilea oraş ca importanţă al Ţării Româneşti (după Bucureşti). În sec. 15, printre judeţele Olteniei apare consemnat documentar Judeţul de Baltă, care îngloba în cea mai mare parte „fâşia de câmpie din lungul Dunării, cu lunca cea largă şi plină de mari şi nenumărate lacuri din jos de Calafat” – deci o mare supr. din terit. actual al jud. Dolj La începutul sec. 16, în locul Judeţului de Baltă apare o altă unitate administrativă, numită Jiul de Jos – devenită mai târziu Dolj. După unii specialişti, originea denumirii Dolj, derivă din combinarea cuvântului slav dolji sau dolje (care înseamnă jos, de jos) cu numele râului Jiu care străbate aceste ţinuturi, rezultând, astfel, denumirea de Jiul de Jos. În anul 1700, acest judeţ apare consemnat cartografic, pentru prima oară, pe o hartă întocmită de Stolnicul Constantin Cantacuzino, cu numele Jiul inferior, alături de celelalte patru judeţe din Oltenia (Mehedinţi, Vâlcea, Romanaţi şi Jiul superior sau jud. Gorj de astăzi). Cu acest nume – Jiul inferior – judeţul respectiv a fost preluat şi introdus de către cartograful austriac Fr. Schwantz pe o hartă întocmită de el în 1723, pe care sunt consemnate nu numai numele judeţelor, ci şi stemele acestora (Doljul de azi, sau Jiul inferior de atunci, având ca emblemă un peşte) şi plăşile din care erau alcătuite (patru la număr). Ulterior, dimensiunile şi forma jud. au fluctuat ajungând să cuprindă 10 plăşi în 1815, 7 plăşi în 1872, 10 plăşi în 1892, iar sub forma stabilită de reorganizarea ad-tiv teritorială din 1 ian. 1926 (8 plăşi şi o supr. de 6 540 km2) a evoluat până la 8 sept. 1950, când, în urma restructurării ad-tive, fostul jud. Dolj a fost inclus, alături de porţiuni ale altor judeţe limitrofe, în regiunea Oltenia, cu 13 raioane şi o supr. totală de 20 300 km2. Prin Legea nr. 2 din 17 febr. 1968, referitoare la reorganizarea ad-tiv teritorială a României, a fost reînfiinţat jud. Dolj, constituit în prezent din 7 oraşe (din care trei sunt municipii (Craiova, Băileşti şi Calafat), 104 comune, 378 de sate (din care 14 sate aparţin oraşelor şi municipiilor) şi cinci localit. componente ale municipiilor.

Economia

Economia jud. Doljeste bazată pe o industrie variată şi pe o agricultură diversificată. Particularităţile reliefului şi condiţiile pedo-climatice au imprimat economiei jud. Dolj un puternic caracter agricol, alături de cel industrial, care este predominant.

Industria

Industria este ramura principală a economiei jud. Dolj. Ponderea cea mai mare în sectorul industrial o deţine municipiul Craiova, unde sunt concentrate majoritatea unităţilor industriale. Pr. produse industriale realizate de către întreprinderile doljene sunt: energie electrică şi termică (termocentralele de la Işalniţa, Craiova şi Podari), utilaje grele, utilaje energetice, petroliere, forestiere şi miniere, maşini şi utilaje agricole, avioane, automobile de oraş (iniţial marca „Oltcit”, construite în perioada 1982-1996, în colaborare cu firma franceză Citroën, apoi din 1996, marca „Cielo”, în colaborare cu firma sud-coreană „Daewoo”, acestea două nu se mai fabrică deoarece din anul 2007 a început producţia de automobile „Ford”, în colaborare cu firma americană cu acelaşi nume), tractoare, locomotive Diesel şi Diesel-electrice, motoare electrice pentru locomotive, transformatoare de mare putere (până la 400 MVA), aparataj electric de înaltă tensiune, generatoare electrice sincrone destinate echipării grupurilor electrogene navale, echipamente pentru ridicat şi manipulat (toate acestea la Craiova), piese turnate şi produse electrotehnice (Calafat, Băileşti), produse chimice (acetilenă, îngrăşăminte azotoase, amoniac etc.), la Işalniţa, prefabricate din beton (Craiova, Băileşti, Pleniţa, Filiaşi, Calafat), cărămizi şi plăci de teracotă (Mofleni, Şimnicu de Jos, Calafat, Lipovu), mobilă, cherestea, ambalaje, traverse, parchete, doage ş.a. (Craiova, Filiaşi, Băileşti, Calafat, Pleniţa, Poiana Mare, Şegarcea), ţesături din lână şi bumbac, conf. şi tricotaje, covoare (Craiova, Calafat, Băileşti, Bechet, Cetate, Pieleşti), piele şi talpă (Bucovăţ), produse alim. (ulei, zahăr, preparate din carne şi lapte, conserve de legume şi fructe, lapte praf, vin, alcool, bere, spirt, ţigarete, produse de panificaţie etc.), la Craiova, Şegarcea, Băileşti, Calafat, Podari, Bechet, Poiana Mare, Dăbuleni etc.

Agricultura

Agricultura este a doua ramură a economiei jud. Dolj (după industrie), cu vechi tradiţii, în cadrul căreia, după 1991, s-a dezvoltat cu precădere sectorul privat prin trecerea terenurilor din proprietatea statului în proprietatea foştilor proprietari. La sf. anului 2007, supr. agricolă a jud. Dolj era de 585 223 ha (locul 2 pe ţară după jud. Timiş), din care 488 866 ha terenuri arabile (locul 2 pe ţară), 69 275 ha păşuni naturale, 2 952 ha fâneţe naturale, 16 841 ha vii şi pepiniere viticole (locul 3 pe ţară după jud. Vrancea şi Galaţi) şi 7 289 ha livezi şi pepiniere pomicole. În acelaşi an, parcul de tractoare şi maşini agricole cuprindea 7 532 tractoare (locul 2 pe ţară după jud. Timiş), 6 588 pluguri pentru tractoare, 1 797 cultivatoare mecanice, 4 513 semănători mecanice, 1 885 combine ş.a., iar supr. amenajată pentru irigat depăşea 314 000 ha. În anul 2007, terenurile arabile erau ocupate, în special, cu culturi de grâu şi secară (186 504 ha, locul 1 pe ţară), porumb (117 898 ha, locul 1 pe ţară), plante uleioase (46 612 ha), floarea-soarelui (31 291 ha), plante de nutreţ (20 763 ha), legume (14 897 ha, locul 1 pe ţară), orz şi orzoaică (7 274 ha), pepeni verzi şi galbeni (4 785 ha, locul 1 pe ţară), ovăz, sfeclă de zahăr, cartofi, leguminoase pentru boabe, tutun etc. O importantă cantitate de legume (tomate, ardei, castraveţi ş.a.) se obţine în serele de la Işalniţa. Cultura viţei de vie, cunoscută din vechime şi practicată mai ales pe fruntea teraselor sau pe terenurile nisipoase, formează renumitele podgorii Şegarcea–Lipovu, specializate în producţia de struguri pentru vinificaţie (soiurile Rieseling italian, Fetească albă, Pinot gris, Aligoté, Muscat Ottonel, Muscat Hamburg, Sauvignon etc.), Ostroveni–Bechet–Dăbuleni, cu soiuri de struguri de masă (Afuz Ali, Cardinal etc.), Coşoveni–Castranova–Tâmbureşti–Sadova, Calafat– Ciuperceni–Poiana Mare, Pleniţa–Izvoare–Băileşti ş.a. Pomicultura, practicată în zona Piem. Bălăciţei, formează bazine pomicole în arealele localit. Argetoaia, Brabova, Fărcaş, Predeşti ş.a. În anul 2007, producţia totală de fructe a fost de 20 315 tone, din care 9 117 tone prune, 5 034 tone mere, apoi pere, piersici etc. Sectorul zootehnic, dispunând de o bază furajeră adecvată şi de ferme moderne, înregistra, la începutul anului 2008, 55 704 capete bovine, 220 223 capete porcine, 223 835 capete ovine, 65 913 capete caprine (locul 2 pe ţară, după jud. Constanţa), 35 458 capete cabaline (locul 4 pe ţară, după jud. Botoşani, Iaşi şi Suceava); avicultură (2 344 637 capete păsări); apicultură (31 066 familii de albine); sericicultură (Maglavit, Leu); piscicultură. În cadrul sectorului zootehnic ponderea cea mai mare este deţinută de sectorul privat.

Căile de comunicaţie

Căile de comunicaţie corespund complexităţii economiei jud. Dolj, transporturile desfăşurându-se pe căile feroviare, rutiere, fluviale şi aeriene. În anul 2008, reţeaua feroviară de pe cuprinsul jud. Dolj însuma 225 km (din care 84 km electrificate), cu o densitate de 30,3 km/1 000 km2 de teritoriu. Importanţa transportului feroviar este marcată de prezenţa pe terit. jud. Dolj a unui segment al magistralei feroviare BucureştiCraiovaTimişoara, cât şi de existenţa nodurilor feroviare Craiova şi Filiaşi, din care se ramifică alte linii de c.f. cu importanţă locală (CraiovaCalafat; CraiovaBalş) sau naţională (FiliaşiTârgu JiuPetroşani). În acelaşi an, lungimea totală a drumurilor publice era de 2 211 km (din care 547 km modernizate), revenind 29,8 km la 100 km2 de teritoriu, municipiul Craiova fiind centrul polarizator al tuturor drumurilor doljene şi, totodată, unul dintre cele mai mari noduri rutiere ale ţării. Alături de D(rumurile) N(aţionale) cu importanţă locală, terit. jud. Dolj este străbătut şi de tronsoanele a două artere rutiere de interes naţional (Bucureşti–Piteşti–Craiova–Timişoara; Bucureşti–Roşiori de Vede–CraiovaTimişoara) şi a două magistrale rutiere de interes european (E 70: Moraviţa–Timişoara–Caransebeş–Drobeta-Turnu Severin–Craiova–Slatina–Piteşti–Bucureşti–Giurgiu–Ruse şi E 79: OradeaBeiuşDevaPetroşaniTârgu JiuCraiovaCalafat şi de aici la Vidin, în Bulgaria, peste podul rutier şi feroviar construit între 14 mai 2007 şi 14 iun. 2013. Transportul fluvial se efectuează pe Dunăre, prin intermediul porturilor Cetate, Calafat şi Bechet, iar transportul aerian de mărfuri şi călători este asigurat de avioanele companiei TAROM care efectuează zboruri directe de pe aeroportul din Craiova către Bucureşti, pe o durată de circa 30 de minute.

Învăţământ, cultură şi artă

În anul şcolar 2007–2008, activitatea de instruire şi educare a copiilor şi tineretului se desfăşura în cadrul a 39 de grădiniţe de copii (cu 20 391 copii înscrişi şi 1 128 de cadre didactice), 158 de şcoli generale (învăţământ primar – clasele 1–4 şi gimnazial – clasele 5–8) cu 58 606 elevi şi 4 780 cadre didactice, 46 de licee (cu 25 304 elevi şi 2 322 profesori), trei instituţii de învăţământ superior de stat, cu 24 facultăţi, 37 634 studenţi şi 1 381 cadre didactice, şi un institut de învăţământ superior privat, cu cinci facultăţi, 10 983 studenţi şi 29 profesori. În acelaşi an, reţeaua aşezămintelor culturale şi de artă cuprindea un Teatru Naţional, numit „Marin Sorescu” din iun. 2005, la Craiova (f. în 1854), cu secţii de dramă, muzicală şi de păpuşi, filarmonica „Oltenia” (înfiinţată la 17 apr. 1947, la Craiova), un ansamblu de cântece şi dansuri „Nicolae Bălcescu”, un studio local de radio-emisie şi unul de TV, 12 case de cultură, 152 de cămine culturale, două cinematografe, 379 biblioteci cu 5 172 000 vol., 15 institute de cercetare, dezvoltare şi proiectare, 18 muzee, mai multe case editoriale de stat şi particulare, formaţii corale şi de dansuri populare, ansambluri folclorice, tarafuri şi orchestre de muzică populară, fanfare ş.a. La Craiova are loc o dată la doi ani Festivalul naţional de folclor „Maria Tănase” (din 1969), Festivalul naţional de romanţe „Ioana Radu” , anual (din oct. 1998) şi Târgul anual internaţional de maşini agricole (din 1991). Activitatea sportivă se desfăşoară în cadrul celor 104 secţii sportive în care activează 3 603 sportivi legitimaţi, 192 antrenori şi 123 arbitri.

Ocrotirea sănătăţii

În anul 2007, reţeaua unităţilor sanitare din jud. Dolj cuprindea 14 spitale cu 4 568 de paturi, revenind un pat de spital la 155 de loc., un sanatoriu T.B.C. (în satul Leamna de Jos, com. Bucovăţ), opt dispensare, 19 policlinici, 249 de farmacii şi puncte farmaceutice. În acelaşi an, asistenţa medicală era asigurată de 2 091 medici (1 medic la 340 de locuitori), 329 medici stomatologi (1 medic stomatolog la 2 164 locuitori) şi 4 620 personal sanitar cu pregătire medie.

Turismul

Absenţa peisajelor naturale spectaculare şi puternicele transformări antropice intervenite de-a lungul timpului situează jud. Dolj între unităţile ad-tive cu potenţial turistic redus, dar abundenţa obiectivelor istorice şi arhitectonice din Craiova şi din alte localităţi (castrele romane de la Brădeşti şi Răcarii de Jos, urmele de cultură materială din aşezările arheologice de la  Coţofenii din Dos, Cârna, Coşoveni, Podari ş.a., culele din Almăj, Cernăteşti şi Brabova, conacul din Coţofenii din Faţă, 1653, mănăstirea Bucovăţ, 1571– 1572, bisericile vechi din Argetoaia, Sadova, Ciutura ş.a.), rezervaţia ornitologică de la Ciupercenii Noi, punctul fosilifer de la Bucovăţ, pădurea Pleniţa (cu bujori), pădurea de stejar brumăriu de la Branişte, zona protejată Dăbuleni-Bechet etc., înlesnesc practicarea unui turism local şi de tranzit. Capacitatea totală de cazare este de 1 450 locuri, asigurată prin reţeaua hotelieră formată din 12 hoteluri, 3 vile, patru pensiuni turistice urbane şi o pensiune turistică rurală. Indicativ auto: DJ.

Localităţile jud. Dolj

(între paranteze sunt înscrişi anii primei menţiuni documentare)

I. Municipii Localit. componente ale municipiilorSatele care aparţin municipiilor
1. CRAIOVA
(1377)
1. Făcăi
2. Mofleni
3. Popoveni
4. Şimnicu de Jos
1. Cernele
2. Cernelele de Sus
3. Izvorul Rece
4. Rovine
2. BĂILEŞTI
(1536)
1. Balasan
3. CALAFAT (sec.
14)
1. Basarabi
2. Ciupercenii Vechi
3. Golenţi
II. OraşeSatele care aparţin oraşelor
1. BECHET
2. DĂBULENI (1494) 1. Chiaşu
3. FILIAŞI (1573)1. Almăjel
2. Bâlta
3. Branişte
4. Fratoştiţa
5. Răcarii de Sus
6. Uscăci
4. ŞEGARCEA (1416)
I. ComuneSatele componente
(primul sat este reşed. com.)
1. AFUMAŢI 1. Afumaţi
2. Boureni
3. Covei
2. ALMĂJ 1. Almăj (1566)
2. Bogea
3. Moşneni
4. Şitoaia
3. AMĂRĂŞTII DE JOS1. Amărăştii de Jos
2. Ocolna
3. Prapor
4. AMĂRĂŞTII DE SUS1. Amărăştii de Sus
2. Zvorsca
5. APELE VII 1. Apele Vii (1572)
6. ARGETOAIA 1. Argetoaia
2. Băranu
3. Berbeşu
4. Iordăcheşti
5. Leordoasa
6. Malumnic
7. Novac
8. Piria
9. Poiana Fântânii
10. Salcia
11. Teascu din Deal
12. Ursoaia
7. BÂRCA 1. Bârca
8. BISTREŢ 1. Bistreţ
2. Bistreţu Nou
3. Brânduşa
4. Plosca
9. BOTOŞEŞTI-PAIA 1. Botoşeşti-Paia
10. BRABOVA 1. Brabova
2. Caraiman
3. Mosna
4. Răchita de Jos
5. Urdiniţa
6. Voiţa
11. BRALOŞTIŢA1. Braloştiţa
2. Ciocanele
3. Racoviţa
4. Schitu
5. Sfircea
6. Valea Fântânilor
12. BRATOVOEŞTI 1. Bratovoeşti
2. Bădoşi
3. Georocu Mare
4. Prunet
13. BRĂDEŞTI1. Brădeşti
2. Brădeştii Bătrâni
3. Meteu
4. Piscani
5. Răcarii de Jos
6. Tatomireşti
14. BREASTA 1. Breasta
2. Cotu
3. Crovna
4. Făget
5. Obedin
6. Roşieni
7. Valea Lungului
15. BUCOVĂŢ 1. Bucovăţ
2. Cârligei
3. Italieni
4. Leamna de Jos
5. Leamna de Sus
6. Palilula
7. Sărbătoarea
16. BULZEŞTI 1. Prejoi
2. Bulzeşti
3. Frăţila
4. Gura Racului
5. Înfrăţirea
6. Piscu Lung
7. Poienile
8. Sălişte
9. Seculeşti
10.Stoiceşti
17. CALOPĂR1. Calopăr
2. Bâzdâna
3. Belcinu
4. Panaghia
5. Sălcuţa
18. CARAULA 1. Caraula
19. CARPEN 1. Carpen
2. Cleanov
3. Gebleşti
20. CASTRANOVA 1. Castranova
2. Puţuri
21. CATANE 1. Catane
2. Catanele Noi
22. CĂLĂRAŞI 1. Călăraşi
2. Sărata
23. CÂRCEA1. Cârcea
24. CÂRNA 1. Cârna (până la 20 mai
1996 s-a numit Dunăreni)
25. CELARU 1. Celaru
2. Ghizdăveşti
3. Marotinu de Jos
4. Marotinu de Sus
5. Soreni
26. CERĂT 1. Cerăt
2. Malaica
27. CERNĂTEŞTI 1. Cernăteşti
2. Corniţa
3. Rasnicu Bătrân
4. Rasnicu Oghian
5. Ţiu
28. CETATE 1. Cetate
2. Moreni
29. CIOROIAŞI 1. Cioroiaşi
2. Cetăţuia
3. Cioroiu Nou
30. CIUPERCENII NOI 1. Ciupercenii Noi
2. Smârdan
31. COŞOVENI 1. Coşoveni (1587)
32. COŢOFENII DIN DOS 1. Coţofenii din Dos (1615)
2. Mihăiţa
3. Potmelţu
33. COŢOFENII DIN FAŢĂ
1. Coţofenii din Faţă
2. Beharca
34. DANEŢI 1. Daneţi
2. Brabeţi
3. Branişte
4. Locusteni
35. DESA 1. Desa
36. DIOŞTI 1. Dioşti
2. Ciocăneşti
3. Radomir
37. DOBREŞTI 1. Dobreşti
2. Căciulăteşti
3. Georocel
4. Murta
5. Toceni
38. DOBROTEŞTI1. Dobroteşti
2. Nisipuri
39. DRĂGOTEŞTI 1. Drăgoteşti
2. Beneşti
3. Bobeanu
4. Buzduc
5. Popânzăleşti
6. Viişoara
40. DRĂNIC1. Drănic
2. Booveni
3. Foişor
4. Padea
41. FĂRCAŞ1. Fărcaş
2. Amărăşti
3. Golumbelu
4. Golumbu
5. Plopu-Amărăşti
42. GALICEA MARE1. Galicea Mare
43. GALICIUICA 1. Galiciuica
44. GÂNGIOVA 1. Gângiova
2. Comoşteni
45. GHERCEŞTI1. Gherceşti (1864)
2. Gârleşti
3. Luncşoru
4. Ungureni
5. Ungurenii Mic
46. GHIDICI 1. Ghidici
47. GHINDENI 1. Ghindeni
48. GIGHERA 1. Gighera (f. 1830)
2. Nedeia (1530)
3. Zăval (1530)
49. GIUBEGA 1. Giubega
50. GIURGIŢA1. Giurgiţa (1577)
2. Curmătura
3. Filaret
51. GOGOŞU 1. Gogoşu
2. Gogoşiţa
3. Ştefănel
52. GOICEA 1. Goicea (1575)
53. GOIEŞTI 1. Goieşti
2. Adâncata
3. Fântâni
4. Gruiţa
5. Mălăeşti
6. Mogoşeşti
7. Muereni
8. Pioreşti
9. Pometeşti
10. Popeasa
11. Ţandăra
12. Vladimir
13. Zlătari (sat depopulat
până în anul 2002)
54. GRECEŞTI 1. Greceşti (1716)
2. Bărboi
3. Busu
4. Busuleţu
5. Grădiştea
6. Gropanele
55. IŞALNIŢA 1. Işalniţa (1577)
56. IZVOARE 1. Izvoare
2. Corlate
3. Domnu Tudor
57. ÎNTORSURA 1. Întorsura
58. LEU 1. Leu
2. Zănoaga (1300)
59. LIPOVU 1. Lipovu (1569)
2. Lipovu de Sus
60. MAGLAVIT 1. Maglavit (1581)
2. Hunia (1623)
61. MALU MARE 1. Malu Mare
2. Preajba
62. MĂCEŞU DE JOS1. Măceşu de Jos
2. Săpata
63. MĂCEŞU DE SUS 1. Măceşu de Sus
64. MÂRŞANI1. Mârşani
65. MELINEŞTI 1. Melineşti
2. Bodăieşti
3. Bodăieştii de Sus
4. Godeni
5. Muieruşu
6. Negoieşti
7. Odoleni
8. Ohaba
9. Ploştina
10. Popeşti
11. Spineni
12. Valea Mare
13. Valea Muierii de Jos
66. MISCHII 1. Mischii (1864)
2. Călineşti
3. Gogoşeşti
4. Mlecăneşti (1598)
5. Motoci (1713)
6. Urecheşti (1619)
67. MOŢĂŢEI 1. Moţăţei
2. Dobridor
3. Moţăţei-Gară
68. MURGAŞI1. Balota de Jos
2. Balota de Sus
3. Buşteni
4. Gaia
5. Murgaşi
6. Picăturile
7. Rupturile
8. Veleşti
69. NEGOI 1. Negoi
70. ORODEL1. Orodel
2. Bechet
3. Călugărei
4. Cornu
5. Teiu
71. OSTROVENI1. Ostroveni
2. Lişteava
72. PERIŞOR 1. Perişor (1573)
2. Mărăcinele
73. PIELEŞTI 1. Pieleşti (1580)
2. Câmpeni
3. Lânga
74. PISCU VECHI 1. Piscu Vechi
2. Pisculeţ
75. PLENIŢA 1. Pleniţa (1383)
2. Castrele Traiane
76. PLEŞOI1. Pleşoi (1568)
2. Cârstovani
3. Frasin
4. Milovan
77. PODARI1. Podari
2. Balta Verde
3. Branişte
4. Gura Văii
5. Livezi
78. POIANA MARE 1. Poiana Mare
2. Tunarii Noi
3. Tunarii Vechi
79. PREDEŞTI1. Predeşti (1532)
2. Bucicani
3. Predeştii Mici
80. RADOVAN1. Radovan (1532)
2. Fântânele
3. Târnava
81. RAST1. Rast (1535)
82. ROBĂNEŞTI 1. Robăneştii de Jos
2. Bojoiu
3. Golfin
4. Lăcriţa Mare
5. Lăcriţa Mică
6. Robăneştii de Sus
83. ROJIŞTE1. Rojişte
2. Tâmbureşti
84. SADOVA1. Sadova
2. Piscu Sadovei
85. SĂLCUŢA 1. Sălcuţa (1540)
2. Mârza
3. Plopşor
4. Tencănău
86. SCĂEŞTI 1. Scăeşti
2. Valea lui Pătru
87. SEACA DE CÂMP 1. Seaca de Câmp
2. Piscu Nou
88. SEACA DE PĂDURE 1. Seaca de Pădure (1535)
2. Răchita de Sus
3. Veleni
89. SECU 1. Secu
2. Comănicea
3. Smadovicioara de Secu
4. Şumandra
90. SILIŞTEA CRUCII 1. Siliştea Crucii
91. SOPOT1. Sopot
2. Başcov
3. Beloţ
4. Cernat
5. Pereni
6. Pietroaia
7. Sârsca
92. ŞIMNICU DE SUS 1. Şimnicu de Sus
2. Albeşti (1597)
3. Cornetu (1603)
4. Deleni (1644)
5. Dudoviceşti
6. Duţuleşti (1546)
7. Floreşti
8. Izvor
9. Jieni
10. Leşile
11. Mileşti (1546)
12. Româneşti
93. TĂLPAŞ1. Tălpaş
2. Mofleşti
3. Nistoi
4. Puţinei
5. Soceni
94. TEASC 1. Teasc
2. Secui (1494)
95. TERPEZIŢA1. Terpeziţa
2. Căciulatu
3. Căruia
4. Floran
5. Lazu
96. TESLUI 1. Teslui (f. 1700)
2. Coşereni
3. Fântânele
4. Preajba de Jos
5. Preajba de Pădure (1848)
6. Ţărţăl
7. Urieni
8. Viişoara-Moşneni
97. ŢUGLUI1. Ţuglui
2. Jiul
98. UNIREA 1. Unirea
99. URZICUŢA1. Urzicuţa (1718)
2. Urzica Mare
100. VALEA STANCIULUI 1. Valea Stanciului
2. Horezu-Poenari
101. VÂRTOP1. Vârtop (f. 1700)
102. VÂRVORU DE JOS1. Vârvoru de Jos (1864)
2. Bujor
3. Ciutura
4. Criva
5. Dobromira
6. Drăgoaia
7. Gabru
8. Vârvor
103. VELA1. Vela
2. Bucovicior (1535)
3. Cetăţuia
4. Desnăţui
5. Gubaucea (1568)
6. Segleţ
7. Suharu
8. Ştiubei
104. VERBIŢA 1. Verbiţa
2. Verbicioara