Date generale
Judeţul Gorj se află în partea de Sud Vest a României, în zona de Nord Vest a provinciei istorice Oltenia, pe cursul mijlociu al râului Jiu, între 44°58′ şi 45°38′ latitudine nordică şi între 22°06′ şi 23°39′ longitudine estică, străjuit la N de „meterezele” M-ţilor Godeanu, Vâlcan şi Parâng, mărginit de judeţele Hunedoara (Nord şi Nord Vest), Vâlcea (Nord Est şi Est), Dolj (Sud Est), Mehedinţi (Vest şi Sud Vest) şi Caraş-Severin (Nord Vest). Suprafaţa: 5 602 km2 (2,35% din supr. ţării). Populaţia (1 ian. 2019): 358 409 loc. (1,62% din populaţia ţării), din care 177 710 loc. de sex masc. (49,58%) şi 180 699 loc. de sex fem. (50,42%). Populaţia urbană: 174 142 loc. (48,59%); rurală: 184 267 loc. (51,41%). Densitatea: 64,0 loc./km2. Structura populaţiei pe naţionalităţi (la recensământul din 20-31 oct. 2011): 94,2% români (locul 1 pe ţară ca pondere), 2% rromi ş.a. Reşedinţa: municipiul Târgu Jiu. Oraşe: Bumbeşti Jiu, Motru (municipiu), Novaci, Rovinari, Târgu Cărbuneşti, Tismana, Turceni, Ţicleni. Comune: 61. Sate: 411 (din care 35 aparţin oraşelor şi municipiilor). Localit. componente ale oraşelor şi municipiilor: 15.
Relieful
Relief variat, cu trei trepte distincte ce coboară treptat de la N către S: în N şi NV se desfăşoară pantele sudice ale M-ţilor Parâng, Vâlcan şi Godeanu, iar în V-NV se extinde partea de NE a M-ţilor Mehedinţi. Zona montană ocupă 29% din supr. jud., având alt. ce depăşesc frecvent 1 800 m (vârfurile Parângu Mare 2 519 m, situat la limita cu jud. Hunedoara, reprezintă alt. max. de pe cuprinsul jud. Gorj, Tărtărău 1 959 m, Straja 1 868 m, Oslea 1 946 m, Godeanu 2 229 m ş.a.), nenumărate urme ale glaciaţiei cuaternare (circuri şi lacuri glaciare, custuri, morene etc.) şi spectaculoase forme de relief carstic (cheile Olteţului, Runcului, Motrului şi Galbenei, peşterile Polovragi, Muierilor, Cloşani, Cioaca cu Brebenei, Gura Plaiului ş.a., câmpul de lapiezuri de la Runcu etc.). O caracteristică a masivelor Godeanu şi Parâng o constituie prezenţa celor trei suprafeţe de eroziune (de denudare), bine individualizate şi etajate la diferite altitudini absolute: suprafaţa Borăscu (numită astfel de către geograful francez Emmanuel de Martonne după vf. Borăscu – 2 158 m alt. din masivul Godeanu), aflată la 1 800–2 000 m alt., se prezintă sub forma unei suprafeţe reduse ca extindere, dar cu o netezime evidentă, care nivelează multe dintre culmile ce se desfac din vârfurile principale; suprafaţa Râu Şes (numită astfel de către Emmanuel de Martonne după râul cu acelaşi nume din masivul Godeanu), se menţine la 1 400-1 600 m alt.; suprafaţa Gornoviţa, redusă ca extindere, se prezintă ca o prispă situată la 800–1 300 m alt., tivind marginile masivelor montane. Zona subcarpaţilor Getici, extinsă în partea centrală a jud. Gorj, pe c. 34% din supr. acestuia, între râurile Olteţ, la E, şi Motru, la V, cuprinde Depr. subcarpatică olteană, aflată imediat sub poalele munţilor, închisă spre S de un şir de dealuri cu înălţimi de 400–550 m, axate pe anticlinale (dealurile Săcelu 563 m, Mâţa 543 m, Mogoş 486 m, Copăcioasa 433 m, Bălani 348 m, Stroieşti 400 m, Câmpu Fomii 375 m, Sporeşti 402 m ş.a.) şi Depr. Târgu Jiu–Cărbuneşti, constituită din lunci şi terase, situată între aliniamentul dealurilor subcarpatice care o despart de Depr. subcarpatică olteană, la N, şi Dealu Roşiei, Dealu lui Bran şi Dealu Bujorescu, la S; peste o treime din supr. jud. (respectiv 37%) este ocupată, în partea de S, de o porţiune a Piem. Getic, reprezentat prin subunităţile sale, respectiv, Dealurile Amaradiei (care aparţin Piem. Olteţului) şi Dealurile Jiului – alcătuite din culmi prelungi, cu alt. de 330–480 m, separate de văi largi, cu aspect de culoare depresionare.
Clima
Climă temperat-continentală, cu slabe influenţe mediteraneene şi cu aspecte locale determinate de prezenţa munţilor înalţi şi mijlocii, a dealurilor subcarpatice, a depresiunilor ş.a. Regimul climatic se caracterizează, în general, prin veri răcoroase, cu precipitaţii bogate, şi ierni friguroase (mai ales în sectorul montan), cu frecvente viscole şi strat de zăpadă stabil pe o perioadă îndelungată. În sezonul rece al anului, ţinuturile deluroase sunt invadate adeseori de un aer mai cald, venit dinspre Marea Mediterană, provocând dezgheţul şi topirea stratului de zăpadă. Temp. medie anuală variază între 10,2°C în zonele depresionare (la Târgu Jiu), 6°C în reg. deluroase, 3,4°C pe munţii cu alt. mijlocii şi 0°C pe crestele munţilor înalţi. Temp. max. absolută (40,6°C) s-a înregistrat la Târgu Jiu (8 sept. 1946), iar minima absolută (–31°C), tot la Târgu Jiu (24 ian. 1942). Precipitaţiile medii anuale sunt repartizate neuniform, înregistrând creşteri substanţiale o dată cu altitudinea, respectiv 585 mm în lunca Jiului, 753 mm în arealele depresionare, 925 mm în zona dealurilor subcarpatice şi peste 1 200 mm pe culmile montane înalte. Vânturile, puternic influenţate de formele de relief, bat cu o frecvenţă mai mare dinspre N (14%), în zona depresionară, la Târgu Jiu (canalizat pe această direcţie prin intermediul Văii Jiului), şi dinspre NV (25%), pe crestele înalte ale munţilor. Vitezele medii anuale ale vânturilor oscilează între 1,6 şi 3,2 m/s în depresiuni şi între 4,0 şi 7,0 m/s în zonele montane înalte. În perimetrul jud. Gorj se remarcă (în special în Depr. Târgu Jiu) o accentuată stare de calm atmosferic (frecvenţa medie anuală a calmului la Târgu Jiu este de 53,2%), datorată atât adăpostului creat de unităţile de relief înconjurătoare, marcată de o climă mai blândă, cât şi ca urmare a unor influenţe mediteraneene. Acest fapt determină ca în zona Tismana–Pocruia, de la poalele M-ţilor Vâlcan, să se dezvolte pe supr. compacte arborete de castan comestibil, declarate rezervaţii naturale.
Reţeaua hidrografică
Reţeaua hidrografică de pe terit. jud. Gorj, cu o densitate medie de 0,5 km/km2, aparţine unui singur bazin colector, Jiul (cu excepţia a două sectoare de vale din zona de izvoare – respectiv Olteţ, cu o lungime de 30 km, unde formează chei sălbatice, de o rară frumuseţe, în NE jud. Gorj, şi Cerna, în NV pe o lungime de 24 km) care adună apele afluenţilor săi de pe o supr. de peste 4 000 km2. În drumul său median prin jud. Gorj, Jiul străbate aceste meleaguri de la N la S, pe o distanţă de 133 km, primind numeroşi afl. pe partea dr. (Bratcu, Porcu, Şuşiţa, Jaleş, Runcu, Bistriţa gorjană, Tismana, Jilţu, Motru ş.a.) şi pe stg. (Polatiştea, Sadu, Amaradia, Zlastu, Cioiana, Gilort ş.a.). Extremitatea SE a jud. Gorj este drenată de un alt râu, mai mare, cu numele de Amaradia, care se varsă tot pe stg. Jiului, dar pe terit. jud. Dolj, în aval de com. Işalniţa. Lacurile naturale sunt de origine glaciară şi se află mai cu seamă în masivul Parâng, iar cele antropice au fost construite în scop energetic (lacurile Motru, Cerna sau Valea lui Ivan ş.a.) sau pentru atenuarea viiturilor şi combaterea inundaţiilor (lacul Ceauru →).
Vegetaţia
Vegetaţia naturală prezintă o etajare clară, de la S la N şi cuprinde peste 2 000 de specii de plante superioare. Etajul pădurilor de foioase, extins în zona dealurilor subcarpatice şi piemontane, ce depăşesc 200–300 m, cât şi pe pantele munţilor, până la c. 1 600 m, este reprezentat mai întâi prin păduri de cer (Quercus cerris) şi gârniţă (Quercus frainetto) sau păduri de cer şi de gorun (Quercus petraea), ce alternează cu pajişti secundare şi cu terenuri cultivate. În interiorul acestor păduri se dezvoltă unele elemente termofile, printre care mojdreanul (Fraxinus ornus), curpenul de pădure (Clematis vitalba), iedera (Hedera helix), Rosa micrantha ş.a. În continuarea acestui prim etaj al pădurilor de foioase, între 300 şi c. 1 600 m alt., se extind pădurile de amestec: gorun cu carpen (Carpinus betulus), uneori şi cu cer sau gârniţă; păduri de fag (Fagus silvatica) în amestec cu carpen; păduri de fag în amestec cu brad (Abies alba) şi molid (Picea abies). Datorită unor condiţii climatice locale, cu uşoare influenţe mediteraneene, pe stâncăriile calcaroase cu expunere sudică ale M-ţilor Vâlcan şi Mehedinţi se dezvoltă o serie de specii termofile, printre care alunul turcesc (Corylus colurna), liliacul sălbatic (Syringa vulgaris), scumpia (Cotinus coggygria), ghimpele (Ruscus aculeatus). În bazinul Sohodolului apare izolat pinul negru (Pinus nigra ssp. banatica) ş.a. Local, la poalele şi la adăpostul M-ţilor Vâlcan, în zona Tismana–Pocruia, aceleaşi condiţii microclimatice, cu influenţe mediteraneene, permit dezvoltarea în condiţii optime a castanului comestibil (Castanea vesca). Etajul pădurilor de molid (Picea abies) ocupă supr. restrânse pe versanţii munţilor înalţi, între 1 600 şi 1 900 m alt. Pe latura sudică a M-ţilor Vâlcan şi Godeanu şi în M-ţii Mehedinţi, etajul molidului lipseşte, fagul ridicându-se până la limita actuală a pădurii spre golul de munte. Etajul subalpin, extins la peste 1 800 m alt., este format din pajişti alcătuite din ţăpoşică (Nardus stricta), iarba stâncilor (Agrostis rupestris), păruşcă (Festuca supina), unghia păsării (Viola declinata) ş.a., ce alternează cu tufişuri de jneapăn (Pinus mugo), ienupăr (Juniperus communis ssp. nana), smirdar (Rhododendron kotschyi), afin (Vaccinium myrthillus), merişor (Vaccinium vitis idaea), Brukenthalia spiculifolia. Etajul alpin se întâlneşte numai pe mici suprafeţe în M-ţii Godeanu şi Parâng, fiind reprezentat de pajişti de coarnă (Carex curvula) şi de rugină (Juncus trifidus) ş.a.
Fauna
Fauna este diversă şi bogată în specii, elementele predominante fiind cele de pădure, reprezentate prin urşi, mistreţi, căpriori, jderi, cerbi, pisici sălbatice, cocoşi de munte, veveriţe, râşi, huhurezi etc. În partea de V a jud. Gorj se remarcă o pătrundere abundentă a unor elemente faunistice aparţinând biocenozelor mediteraneene, printre care: vipera cu corn (Vipera ammodytes), broasca ţestoasă de uscat (Testudo graeca), scorpionul (Euscorpius carpathicus), călugăriţa (Scolopendra cingulata) ş.a. Fauna alpină are ca element dominant şi caracteristic – capra neagră (Rupicapra rupicapra), declarată monument al naturii şi ocrotită de lege. Apele râurilor de deal şi de munte sunt bogate în păstrăv, lipan, scobar, clean, mreană, crap, ştiucă ş.a.
Resurse naturale
Lignit, identificat în 17 strate productive, exploatabil la suprafaţă, în bazinele Motru (la Horăşti, Leurda, Motru, Ploştina, Lupoaia, Roşiuţa) şi Rovinari (Urdari, Mătăsari, Roşia-Jiu, Rovinari, Gârla, Beterega, Cicani ş.a.), antracit (Schela), petrol (Ţicleni, Turburea, Bustuchin, Bâlteni, Albeni, Scoarţa, Logreşti ş.a.), gaze naturale (Ţicleni, Hurezani, Logreşti, Bibeşti, Bustuchin), grafit (Baia de Fier, Polovragi), dolomit (Tismana), calcar (Suseni, Gureni), granit (Meri), marne (Bârseşti), argilă refractară (Schela, Viezuroiu), izvoare cu ape minerale (Săcelu), serpentină (Pocruia), balast (Teleşti, Bărbăteşti, Târgu Cărbuneşti, Ţânţăreni ş.a.); în anul 2007 pădurile ocupau 274 711 ha.
Istoric
Cele mai vechi urme de locuire (unelte şi obiecte din silex) pe terit. actual al jud. Gorj datează din Paleoliticul mijlociu şi au fost descoperite în Peştera Muierilor de lângă Baia de Fier. Descoperirea unor vestigii de edificii şi a unor inscripţii vechi atestă prezenţa elementelor dac şi roman pe aceste meleaguri. Astfel, în zona Cheilor Olteţului, pe muntele Padeş, a existat o puternică cetate geto-dacă (sec. 2–1 î.Hr.). Din perioada stăpânirii romane au fost identificate urmele castrelor de la Bumbeşti-Jiu (unde îşi avea sediul Cohorta a IV-a, Cypria) şi Săcelu, precum şi numeroase valuri de pământ şi ziduri de împrejmuire a unor cetăţi (Pleşa, Săcelu, Glodeni, Vârţ). Nenumărate vestigii ale unor aşezări omeneşti din epoca daco-romană (Suseni, Boroşteni, Băleşti, Bârseşti, Brădiceni, Topeşti ş.a.) au fost descoperite în apropierea drumului strategic care lega municipul Drobeta (azi Drobeta-Turnu Severin), pe Dunăre, cu municipiul Apulum (azi Alba Iulia), trecând peste Carpaţi, prin pasul Vâlcan. De altfel, izvoarele cu ape minerale de la Săcelu erau cunoscute şi folosite ca ape tămăduitori de către romani, aici descoperindu-se, în zilele noastre, câteva monumente dedicate zeului Esculap (Asclepios) şi zeiţei Hygieia – fiica (sau soţia) lui Asclepios – consideraţi zei tămăduitori sau zei ai sănătăţii. După retragerea armatelor şi a administraţiei romane din Dacia (în perioada 271–275), populaţia autohtonă a continuat să vieţuiască neîntrerupt pe aceste meleaguri, în aşezări compacte. Printre vechile aşezări omeneşti consemnate în hrisoavele sec. 14 se numără Tismana, Pocruia, Topeşti, Ungureni de Jiu, Vălari, Dăbăceşti pe Jaleş (azi Runcu), Groşani (azi Vânăta), Băleşti, Turcineşti, Fărcăşeşti, Roşia-Jiu, Văgiuleşti ş.a. Istoricii au ajuns la concluzia că, în sec. 13, pe aceste locuri se întindea Ţara Litua (menţionată documentar, prima oară, în 1247), condusă de voievodul Litovoi, care stăpânea ambii versanţi ai Carpaţilor. Mănăstirea Tismana (→), ridicată în anii 1375–1378 prin osârdia călugărului Nicodim, cu sprijinul domnului Vladislav I (Vlaicu), care a şi înzestrat-o, a jucat un rol important de-a lungul veacurilor, ca principal lăcaş de cult, ca şcoală, spital şi cetate. Domeniul mănăstirii Tismana cuprindea, în sec. 14–15, peste 30 de sate din Oltenia (cel mai mare din Ţara Românească), dintre care cea mai mare parte erau localizate în limitele actuale ale jud. Gorj În sec. 16, numărul aşezărilor omeneşti menţionate documentar se dublează faţă de sec. 15, iar în sec. următoare acestea se înmulţesc necontenit. Jud. Gorj, însă, apare ca unitate ad-tivă, cu această denumire, la sf. sec. 15 (până la acea dată făcuse parte din jud. Jaleş, menţionat documentar, prima dată, la 3 oct. 1385, într-un act emis de domnul Dan I, iar ultima menţiune scrisă a jud. Jaleş datează din 20 oct. 1444). Denumirea de Gorj, cu care apare acest ţinut la sf. sec. 15, se pare că derivă din slavonă (Gornîi-Jiu = Jiul de Munte sau Jiul de Sus), dar ca unitate ad-tivă de sine stătătoare s-a definit la începutul sec. 20 – formă sub care s-a menţinut, aproximativ în cadrul aceloraşi limite, până în 1950, când regimul comunist a înfăptuit reorganizarea ad-tiv teritorială a ţării (regiuni şi raioane), terit. actual al jud. Gorj fiind inclus în regiunea Oltenia, cu 5 raioane. Prin Legea nr. 2 din 17 febr. 1968, privind organizarea administrativă a teritoriului României, a fost reînfiinţat jud. Gorj.
Economia
Economia jud Gorj se caracterizează printr-o structură industrial-agrară. După 1989 a avut loc trecerea treptată de la o economie planificată, la o economie de piaţă.
Industria
Industria se caracterizează prin preponderenţa ramurilor extractivă (cărbuni, ţiţei, gaze naturale, mat. de constr. etc.), constr. de maşini şi prelucr. metalelor, alim., mat. de constr. ş.a. Pr. produse finite realizate de către industria gorjană sunt: energie electrică (termocentralele de la Turceni, 2 640 MW, Rogojel 1 720 MW, Rovinari 1 390 MW, centrala electrică şi de termoficare de la Târgu Jiu, hidrocentralele de la Novaci şi din complexul hidroenergetic Cerna–Motru–Tismana), utilaje miniere (Motru, Târgu Jiu, Rovinari, Bâlteni), maşini-unelte pentru presare şi forjare, articole tehnice din cauciuc şi cauciuc regenerat (Târgu Jiu), maşini-unelte şi frigidere cu compresor (Bumbeşti-Jiu), mat. de constr. (ciment, var, cărămidă, tuburi de azbociment etc.) la Bârseşti, Târgu Jiu, Târgu Cârbuneşti, Ţânţăreni, mobilă, cherestea, parchete, plăci aglomerate din lemn ş.a. (Târgu Jiu, Novaci, Baia de Fier, Bumbeşti-Jiu, Tismana, Padeş, Peştişani), confecţii (Târgu Jiu, Tismana, Padeş, Motru, Târgu Cărbuneşti), tricotaje (Motru), sticlărie pentru menaj (Târgu Jiu), produse alim. (preparate din carne şi lapte, produse zaharoase, vin, bere, alcool, ţigarete ş.a.) la Târgu Jiu, Bumbeşti-Jiu, Bumbeşti-Piţic, Motru, Novaci, Târgu Cărbuneşti, Bengeşti, Arcani, Bărbăteşti, Padeş ş.a. Un loc aparte în economia sătească a jud. Gorj îl ocupă meşteşugurile tradiţionale, reprezentate prin prelucr. lutului (Glogova, Arcani, Stroieşti, Urecheşti, Peşteana-Jiu ş.a.), cioplitul şi sculptatul lemnului (Suseni, Runcu, Albeni, Baia de Fier, Polovragi, Hobiţa ş.a.) – îndeletnicire care l-a influenţat mult pe marele sculptor Constantin Brâncuşi, originar din acest judeţ, de la Hobiţa, dulgheritul şi confecţionarea uneltelor, a mobilierului şi a obiectelor casnice, prelucr. firelor textile ş.a.
Agricultura
Agricultura, ocupaţie cu îndelungată tradiţie în jud. Gorj, dispune de o însemnată supr. agricolă (242 879 ha, la sf. anului 2007, ceea ce reprezintă 43,3% din supr. jud. Gorj), din care, ponderea cea mai mare (40,8%, respectiv 99 045 ha) revine terenurilor arabile, urmate de păşuni (89 169 ha) şi fâneţe naturale (42 383 ha), livezi şi pepiniere pomicole (8 038 ha), vii şi pepiniere viticole (4 244 ha). În acelaşi an, terenurile arabile erau ocupate de culturi de porumb (53 227 ha), grâu şi secară (16 445 ha), legume (5 717 ha), plante de nutreţ (5 263 ha), cartofi, orz şi ovăz ş.a. În cadrul jud. Gorj se remarcă un uşor echilibru, respectiv o mică diferenţă între valoarea producţiei agricole vegetale (425 703 000 lei, în anul 2007) şi producţia agricolă animală (446 383 000 lei). Pomicultura, în cadrul căreia predomină prunii, merii, perii, nucii ş.a., cu extindere mare în zonele deluroase, formează bazine pomicole compacte în arealele localit. Bârseşti, Turcineşti, Dobriţa, Săcelu, Dăneşti, Bălăneşti, Tismana ş.a. Sectorul zootehnic, în cadrul căruia o pondere tot mai mare (peste 99,5%) revine crescătorilor particulari de animale, cuprindea, la începutul anului 2008, efective însemnate de bovine (73 922 capete), în special din rasele Bălţata românească şi Sura de stepă, porcine (226 347 capete), mai ales din rasele Mangaliţa şi Marele alb, ovine (110 620 capete), predominant din rasele Ţurcană şi Ţigaie, caprine (19 005 capete – în întregime în sectorul particular), cabaline (15 502 capete). Avicultură (2 753 948 capete); apicultură (33 769 familii de albine); sericicultură.
Căile de comunicaţie
La sf. anului 2007, lungimea reţelei feroviare însuma 239 km (în totalitate electrificate), cu o densitate de 42,7 km/1 000 km2 de teritoriu, iar cea a drumurilor publice, 2 230 km (din care 721 km modernizate), cu o densitate de 39,8 km/100 km2 de teritoriu (superioară mediei pe ţară, care este 33,9 km/100 km2 de teritoriu). Un loc însemnat în transportul feroviar îl ocupă tronsonul de cale ferată Bumbeşti–Livezeni (30 km lungime, 38 de tunele, 25 de viaducte şi 10 poduri), prin defileul Jiului, realizat în mare măsură cu ajutorul brigăzilor voluntare de tineret şi dat în folosinţă în 1948, care leagă sudul ţării (respectiv Oltenia) cu bazinul carbonifer Petroşani. În cadrul reţelei de drumuri, o importanţă remarcabilă o au Drumul European E 79 – Oradea–Beiuş–Deva–Petroşani (apoi prin defileul Jiului, însoţind calea ferată) – Târgu Jiu–Craiova–Calafat, cât şi Drumul Naţional alpin Novaci–Oaşa–Sebeş (150 km) peste crestele M-ţilor Parâng, prin pasul Urdele (1 950 m alt.), care asigură legăturile rutiere între Oltenia şi Transilvania pe variante mult mai scurte.
Învăţământ, cultură şi artă
În anul şcolar 2007–2008, reţeaua unităţilor de învăţământ din perimetrul jud. Gorj cuprindea şapte grădiniţe de copii, cu 13 081 copii înscrişi şi 670 cadre didactice, 73 şcoli generale (învăţământ primar – clasele 1–4 şi gimnazial – clasele 5–8), cu 36 100 elevi şi 2 678 cadre didactice, 34 de licee, cu 19 773 elevi şi 1 346 profesori, o şcoală profesională, cu 4 076 elevi şi 115 profesori, o universitate de stat – „Constantin Brâncuşi” (înfiinţată la Târgu Jiu, în 1991), cu şapte facultăţi, 7 106 studenţi şi 146 profesori. Manifestările culturale şi de artă se desfăşoară în cadrul celor 12 case de cultură, 140 de cămine culturale, un cinematograf, un teatru („Elvira Godeanu”, la Târgu Jiu), nouă muzee, 240 de biblioteci, cu 2 588 000 vol., nenumărate formaţii corale şi de dansuri, ansambluri folclorice, tarafuri şi orchestre de muzică populară, fanfare etc. Activitatea sportivă se desfăşoară în cele 41 de secţii sportive, cu 1 250 sportivi legitimaţi, 82 antrenori şi 63 arbitri.
Ocrotirea sănătăţii
La sf. anului 2007, reţeaua unităţilor sanitare cuprindea opt spitale, cu 2 165 paturi, revenind un pat de spital la 176 locuitori, patru dispensare, 94 cabinete stomatologice, 82 de farmacii şi puncte farmaceutice, un sanatoriu (la Dobriţa, com. Runcu) ş.a. În acelaşi an, asistenţa medicală era asigurată de 580 medici (1 medic la 658 locuitori), 96 medici stomatologi (1 medic stomatolog la 658 locuitori) şi 2 020 cadre medicale cu pregătire medie.
Turismul
Turism intens legat de varietatea condiţiilor naturale, în cadrul cărora se detaşează neunumărate frumuseţi (defileul Jiului, săpat între M-ţii Parâng şi Vâlcan, în lungul căruia se desfăşoară calea ferată şi şoseaua naţională; cheile Olteţului, Runcului, Corcoaiei ş.a., peşterile Polovragi, Muierilor, Cloşani, lacurile glaciare ş.a.), de vestigiile arheologice (castrul de la Bumbeşti-Jiu, aşezările daco-romane de la Suseni, Bârseşti, Boroşteni ş.a.), de trecutul istoric (Câmpia Padeşului – loc unde, la 23 ian. 1821, Tudor Vladimirescu a citit Proclamaţia prin care chema poporul la luptă împotriva nedreptăţilor sociale), de numeroasele obiective arhitectonice (mănăstirile Tismana şi Polovragi, schitul Lainici, bisericile din lemn din Drăguţeşti, Bibeşti, Turburea, culele de la Curtişoara, Pojogeni, Groşerea ş.a.) şi de artă, între care se detaşează operele monumentale ale lui Constantin Brâncuşi de la Târgu Jiu (→), de muzeele etnografice şi casele memoriale (Curtişoara, Bărbăteşti, Seaca, Vladimir, Hobiţa celebrului Brâncuşi ş.a.), precum şi de datinile, obiceiurile, tradiţiile, portul gorjenesc şi mai ales de originalitatea şi specificul ornamentaţiei în lemn sculptat, prezente la mai toate construcţiile ţărăneşti (case şi porţi, biserici din lemn etc.). O atracţie deosebită o prezintă staţiunea balneoclimaterică Săcelu (→) şi numeroase rezervaţii naturale: arboretele de castan comestibil de la Tismana, Pocruia, Polovrogi ş.a.; tufărişul de alun turcesc de la Tismana (Cotu cu aluni) şi Gorganu (din M-ţii Mehedinţi); masivul Piatra Cloşanilor, cu relief carstic, cu arborete de fag cu elemente termofile şi cu tufişuri de liliac care se dezvoltă până la 1 400 m alt.; pădurea Botorogi de lângă Târgu Jiu; izbucul de la Isvarna ş.a. De altfel, întreaga regiune a jud. Gorj se integrează într-o zonă turistică mult mai vastă, cunoscută sub numele generic de Nordul Olteniei. Pentru satisfacerea nevoilor de cazare turistică, jud. Gorj dispunea, în anul 2007, de 1 439 de locuri în 13 hoteluri, o cabană, trei pensiuni turistice urbane şi 21 de pensiuni turistice rurale etc. Indicativ auto: GJ.
Localităţile judeţului Gorj
(între paranteze sunt înscrişi anii primei menţiuni documentare)
| I. Municipii | Localit. componente ale municipiilor | Satele care aparţin municipiilor |
| 1. MOTRU (f. 1966) | 1. Dealu Pomilor 2. Horăşti 3. Însurăţei 4. Leurda (1406) 5. Ploştina (1385) | 1. Lupoiţa 2. Râpa 3. Roşiuţa |
| 2. TÂRGU JIU (1406) | 1. Bârseşti 2. Drăgoeni 3. Iezureni 4. Polata 5. Preajba Mare 6. Romaneşti 7. Slobozia 8. Ursaţi |
| II. Oraşe | Localit. componente ale oraşelor | Satele care aparţin oraşelor |
| 1. BUMBEŞTI-JIU (1514) | 1. Curtişoara (1385) 2. Lăzăreşti 3. Pleşa 4. Tetila | |
| 2. NOVACI (1502) | 1. Berceşti 2. Hirişeşti 3. Pociovaliştea 4. Siteşti | |
| 3. ROVINARI (1497) | 1. Vârţ | |
| 4. TÂRGU CĂRBUNEŞTI (1480) | 1. Blahniţa de Jos 2. Cărbuneşti-Sat (1587) 3. Cojani (1486) 4. Creţeşti (1489) 5. Curteana 6. Floreşteni 7. Măceşu 8. Pojogeni (1620) 9. Rogojeni 10. Ştefăneşti (1480) | |
| 5. TISMANA (1364) | 1. Celei 2. Costeni 3. Gornoviţa 4. Isvarna 5. Pocruia (1386) 6. Racoţi (1569) 7. Sohodol (sec. 14) 8. Topeşti 9. Vâlcele 10.Vânăta (1483) | |
| 6. TURCENI (1499) | 1. Jilţu | 1. Gârbovu 2. Murgeşti 3. Strâmba-Jiu 4. Valea Viei |
| 7. ŢICLENI (1597) |
| III. Comune | Satele componente (primul sat este reşed. com.) |
| 1. ALBENI | 1. Albeni (1486) 2. Bârzeiu de Gilort 3. Bolboceşti 4. Doseni 5. Mirosloveni 6. Pruneşti |
| 2. ALIMPEŞTI | 1. Alimpeşti 2. Ciupercenii de Olteţ 3. Corşoru 4. Nistoreşti 5. Sârbeşti |
| 3. ANINOASA | 1. Aninoasa 2. Bobaia 3. Costeşti 4. Groşerea 5. Sterpoaia |
| 4. ARCANI | 1. Arcani 2. Câmpofeni 3. Sănăteşti 4. Stroieşti |
| 5. BAIA DE FIER | 1. Baia de Fier (1480) 2. Cernădia |
| 6. BĂLĂNEŞTI | 1. Voiteştii din Vale 2. Bălăneşti 3. Blidari 4. Cânepeşti 5. Glodeni 6. Ohaba 7. Voiteştii din Deal |
| 7. BĂLEŞTI | 1. Băleşti 2. Ceauru 3. Corneşti 4. Găvăneşti 5. Rasova 6. Stolojani 7. Tălpăşeşti 8. Tămăşeşti 9. Voinigeşti |
| 8. BĂRBĂTEŞTI | 1. Bărbăteşti (1438) 2. Musculeşti (1707) 3. Petreşti (1504) 4. Socu (1746) |
| 9. BÂLTENI | 1. Bâlteni 2. Cocoreni 3. Moi 4. Peşteana-Jiu 5. Vlăduleni |
| 10. BENGEŞTI-CIOCADIA | 1. Bengeşti 2. Bălceşti 3. Bircii 4. Ciocadia |
| 11. BERLEŞTI | 1. Berleşti 2. Bârzeiu 3. Gâlceşti 4. Lihuleşti 5. Pârâu Viu 6. Scrada 7. Scurtu |
| 12. BOLBOŞI | 1. Bolboşi 2. Bălăceşti 3. Bolboasa 4. Igirosu 5. Miclosu 6. Ohaba-Jiu 7. Valea |
| 13. BORĂSCU | 1. Borăscu 2. Baniu 3. Calapăru 4. Gura-Menţi 5. Menţii din Dos 6. Miluta 7. Scoruşu |
| 14. BRĂNEŞTI | 1. Brăneşti 2. Bădeşti 3. Brebenei 4. Capu Dealului 5. Gilortu 6. Pârâu |
| 15. BUMBEŞTI-PIŢIC | 1. Bumbeşti-Piţic 2. Cârligei 3. Poienari |
| 16. BUSTUCHIN | 1. Bustuchin 2. Cionţi 3. Motorgi 4. Nămete 5. Poiana-Seciuri 6. Poieniţa 7. Pojaru 8. Valea Pojarului |
| 17. CĂPRENI | 1. Căpreni 2. Aluniş 3. Brăteşti 4. Bulbuceni 5. Cetatea 6. Cornetu 7. Dealu Spirei 8. Satu Nou |
| 18. CĂTUNELE | 1. Cătunele 2. Dealu Viilor 3. Lupoaia (1558) 4. Steic 5. Valea Mânăstirii 6. Valea Perilor |
| 19. CÂLNIC | 1. Câlnic 2. Câlnicu de Sus 3. Didileşti 4. Găleşoaia 5. Hodoreasca 6. Pieptani 7. Pinoasa 8. Stejerei 9. Vâlceaua |
| 20. CIUPERCENI | 1. Ciuperceni (1549) 2. Boboieşti 3. Peşteana-Vulcan (1549) 4. Priporu 5. Strâmba-Vulcan 6. Vârtopu 7. Zorzila |
| 21. CRASNA | 1. Crasna (1486) 2. Aninişu din Deal (1644) 3. Aninişu din Vale 4. Buzeşti (1550) 5. Cărpiniş 6. Crasna din Deal (1896) 7. Drăgoieşti (1500) 8. Dumbrăveni 9. Radoşi |
| 22. CRUŞEŢ | 1. Cruşeţ 2. Bojinu 3. Marineşti 4. Măiag 5. Mierea 6. Miericeaua 7. Slămneşti 8. Slăvuţa 9. Urda de Jos 10.Văluţa |
| 23. DĂNCIULEŞTI | 1. Dănciuleşti 2. Bibuleşti 3. Hălăngeşti 4. Obârşia 5. Petrăchei 6. Rădineşti 7. Zăicoiu |
| 24. DĂNEŞTI | 1. Dăneşti 2. Barza 3. Botorogi 4. Brătuia 5. Bucureasa 6. Merfuleşti 7. Şasa 8. Trocani 9. Ţârculeşti 10. Ungureni 11. Văcarea |
| 25. DRĂGOTEŞTI | 1. Drăgoteşti 2. Corobăi 3. Trestioara |
| 26. DRĂGUŢEŞTI | 1. Drăguţeşti 2. Cârbeşti 3. Dâmbova 4. Iaşi-Gorj 5. Tâlveşti 6. Urecheşti |
| 27. FĂRCĂŞEŞTI | 1. Fărcăşeşti 2. Fărcăşeşti-Moşneni 3. Peşteana de Jos 4. Rogojel 5. Roşia-Jiu 6. Timişeni 7. Valea cu Apă |
| 28. GLOGOVA | 1. Iormăneşti 2. Cămuieşti 3. Cleşneşti 4. Glogova 5. Olteanu |
| 29. GODINEŞTI | 1. Godineşti 2. Arjoci 3. Câlceşti 4. Chiliu 5. Pârâu de Pripor 6. Pârâu de Vale 7. Rătez |
| 30. HUREZANI | 1. Hurezani 2. Busuioci 3. Pegeni 4. Plopu 5. Totea de Hurezani |
| 31. IONEŞTI | 1. Ioneşti 2. Gura Şuşiţei 3. Ilieşti 4. Picu |
| 32. JUPÂNEŞTI | 1. Jupâneşti 2. Boia 3. Pârâu Boia 4. Vidin 5. Vierşani |
| 33. LELEŞTI | 1. Leleşti 2. Frăteşti 3. Rasoviţa |
| 34. LICURICI | 1. Licurici 2. Frumuşei 3. Negreni 4. Totea |
| 35. LOGREŞTI | 1. Târgu Logreşti 2. Colţeşti 3. Frunza 4. Logreşti-Moşteni 5. Măru 6. Popeşti 7. Seaca |
| 36. MĂTĂSARI | 1. Mătăsari 2. Brădet 3. Brădeţel 4. Croici 5. Runcurel |
| 37. MUŞETEŞTI | 1. Muşeteşti 2. Arşeni 3. Bârcaciu 4. Gămani 5. Grui 6. Stănceşti 7. Stănceşti-Larga |
| 38. NEGOMIR | 1. Negomir 2. Artanu 3. Bohorel 4. Condeieşti 5. Nucetu 6. Orzu 7. Paltinu 8. Raci 9. Ursoaia 10.Valea Racilor |
| 39. PADEŞ | 1. Călugăreni 2. Apa Neagră 3. Cerna-Sat 4. Cloşani 5. Motru Sec 6. Orzeşti 7. Padeş (1463) 8. Văieni |
| 40. PEŞTIŞANI | 1. Peştişani 2. Boroşteni 3. Brădiceni 4. Frânceşti 5. Gureni 6. Hobiţa 7. Seuca |
| 41. PLOPŞORU | 1. Văleni 2. Broşteni 3. Broştenii de Sus 4. Ceplea 5. Cursaru 6. Deleni 7. Izvoarele 8. Olari 9. Piscuri (1601) 10. Plopşoru (1496) 11. Sărdăneşti |
| 42. POLOVRAGI | 1. Polovragi (1480) 2. Racoviţa (1502) |
| 43. PRIGORIA | 1. Prigoria 2. Bucşana 3. Burlani 4. Călugăreasa 5. Dobrana 6. Negoieşti 7. Zorleşti |
| 44. ROŞIA DE AMARADIA | 1. Roşia de Amaradia (1503) 2. Becheni 3. Dealu Viei 4. Ruget 5. Seciurile 6. Stejaru 7. Şitoaia |
| 45. RUNCU | 1. Runcu 2. Balta 3. Bâltişoara 4. Dobriţa 5. Răchiţi 6. Suseni 7. Valea Mare |
| 46. SAMARINEŞTI | 1. Samarineşti 2. Băzăvani 3. Boca 4. Duculeşti 5. Larga 6. Ţirioi 7. Valea Bisericii 8. Valea Mică 9. Valea Poienii |
| 47. SĂCELU | 1. Săcelu 2. Blahniţa de Sus 3. Hăieşti 4. Jeriştea 5. Maghereşti |
| 48. SĂULEŞTI | 1. Săuleşti 2. Bibeşti 3. Dolceşti 4. Purcaru |
| 49. SCHELA | 1. Sâmbotin 2. Arsuri 3. Gornăcel 4. Păjiştele 5. Schela |
| 50. SCOARŢA | 1. Scoarţa 2. Bobu 3. Budieni 4. Câmpu Mare 5. Cerătu de Copăcioasa 6. Colibaşi 7. Copăcioasa 8. Lazuri 9. Lintea 10. Mogoşani 11. Pişteştii din Deal |
| 51. SLIVILEŞTI | 1. Slivileşti 2. Cojmăneşti 3. Miculeşti 4. Strâmbu 5. Sura 6. Şiacu 7. Ştiucani 8. Tehomir |
| 52. STĂNEŞTI | 1. Stăneşti 2. Alexeni 3. Bălani 4. Căleşti 5. Curpen 6. Măzăroi 7. Obreja 8. Pârvuleşti 9. Vaidei 10.Vălari (sec. 14) |
| 53. STEJARI | 1. Stejari 2. Baloşani 3. Băceşti 4. Dealu Leului 5. Piscoiu 6. Popeşti-Stejari |
| 54. STOINA | 1. Stoina 2. Ciorari 3. Mieluşei 4. Păişani 5. Toiaga 6. Ulmet 7. Urda de Sus |
| 55. TELEŞTI | 1. Teleşti (1483) 2. Buduhala 3. Şomăneşti |
| 56. TURBUREA | 1. Turburea 2. Cocorova 3. Poiana 4. Spahii 5. Şipotu |
| 57. TURCINEŞTI | 1. Turcineşti 2. Cartiu 3. Horezu 4. Rugi |
| 58. ŢÂNŢĂRENI | 1. Ţănţăreni 2. Arpadia 3. Chiciora 4. Floreşti |
| 59. URDARI | 1. Urdari 2. Fântânele 3. Hotăroasa |
| 60. VĂGIULEŞTI | 1. Văgiuleşti 2. Cârciu 3. Covrigi 4. Murgileşti 5. Valea Motrului |
| 61. VLADIMIR | 1. Andreeşti 2. Frasin 3. Valea Deşului 4. Vladimir |