Cluj

Date geografice

Judeţul Cluj se află în NV Transilvaniei, în bazinul Someşului Mic, între 46°24’47” şi 47°28’44” latitudine nordică şi între 23°39’22” şi 24°13’46” longitudine estică, limitat de jud. Maramureş (la N), Bistriţa-Năsăud (NE şi E), Mureş (E şi SE), Alba (S), Bihor (V şi SV) şi Sălaj (NV). Supr.: 6 674 km2 (2,80% din supr. ţării). Populaţia (1 ian. 2019): 732 267 loc. (3,30% din populaţia ţării), din care 352 976 de sex masc. (48,20%) şi 379 291 fem. (51,80%). Populaţia urbană: 478 955 loc. (65,41%); rurală: 253 312 loc. (34,59%). Densitatea: 109,7 loc./km2. Structura populaţiei pe naţionalităţi (la recensământul din 20-31 oct. 2011): 75,4% români, 15% maghiari, 3,3% rromi şi restul germani, evrei, italieni, greci, turci ş.a. Reşed.: municipiul Cluj-Napoca. Oraşe: Câmpia Turzii (municipiu), Dej (municipiu), Gherla (municipiu), Huedin, Turda (municipiu). Comune: 75. Sate: 417. Localit. componente ale municipiilor şi oraşelor: 6.

Relieful

Relief accidentat, constituit în cea mai mare parte (76%) din unităţi deluroase aparţinând Pod. Someşan şi, în mai mică măsură (24%), din porţiuni muntoase care reprezintă partea de NE a M-ţilor Apuseni. Câmpiile propriu-zise lipsesc pe teritoriul jud. Cluj, ele fiind suplinite, ca treaptă de relief, de terasele şi luncile bine dezvoltate în sectoarele inf. ale Someşului Mic şi Arieşului. Zona deluroasă, extinsă în partea central-nordică şi de S a jud. Cluj, include mai multe subunităţi ale Pod. Someşan (Dealurile Clujului, Feleacului, Dejului, Gârbăului, Ciceului ş.a.), între care se individualizează numeroase depresiuni intradeluroase (Apahida, Bonţida, Gilău, Dej, Turda, Câmpia Turzii ş.a.) sau la marginea cărora apar unele depresiuni de contact (Huedin, Iara ş.a.), la limita cu muntele. Sectorul montan, situat în SV jud. Cluj, aparţine grupei M-ţilor Apuseni din Carpaţii Occidentali, fiind reprezentat prin sectoare ale M-ţilor Vlădeasa (cu vf. Vlădeasa 1 836 m, alt. max. din judeţ), Gilău şi Muntele Mare, cât şi prin porţiuni restrânse din M-ţii Trascău, Plopiş, Meseş şi Bihor. În extremitatea de E a jud. Cluj, la E de aliniamentul râurilor Valea Florilor–Maraloiu–Someşu Mic, se află o parte din Câmpia colinară a Transilvaniei (cu subunităţile: Câmpia Fizeşului, Câmpia Sărmaşului, Câmpia Turzii ş.a.), unitate aparte de relief, cu caracter monoton, suprapusă parţial peste unele structuri de domuri gazeifere. Numele de câmpie, atribuit acestei regiuni, nu este legat de formele de relief specifice câmpiei în adevăratul sens al cuvântului, ci de funcţia ei predominant cerealieră; altfel, această zonă se încadrează în categoria unităţilor colinare, cu pante domoale şi alt. medii de 500 m.

Clima

Clima este temperat-continentală cu unele influenţe ale maselor de aer vestice, nord-vestice şi sud-vestice. Temp. medie anuală variază între 7° şi 9°C în zonele deluroase şi de podiş şi între 2° şi 6°C în reg. montane şi la periferia cadrului muntos. Verile sunt răcoroase (media lunii iul. se încadrează între 10° şi 19°C) şi iernile friguroase (media termică a lunii ian. prezintă valori cuprinse între –4° şi –8°C). Temp. max. absolută înregistrată până în prezent pe terit. jud. Cluj a fost de 39°C (16 aug. 1931, Câmpia Turzii), iar minima absolută a coborât până la -35,2°C (18 ian. 1963, Dej). Cantităţile medii anuale ale precipitaţiilor variază între 600 şi 700 mm în reg. deluroase şi 1 400 şi 1 600 mm pe crestele înalte ale munţilor. Vânturile dominante bat cu o frecvenţă mai mare dinspre V şi NV, cu viteze medii cuprinse între 2,9 şi 4,3 m/s.

Reţeaua hidrografică

Reţeaua hidrografică este reprezentată printr-o arteră principală – Someşu Mic (format prin unirea, la Gilău, a Someşului Cald cu Someşu Rece), cu direcţie SV-NE, al cărui bazin de recepţie este dezvoltat integral pe terit. jud. Cluj, colectând numeroşi afl. (Căpuş, Nadăş, Borşa, Luna, Lujerdiu, Valea Mărului ş.a., pe stg., şi Feneş, Maraloiu, Fizeş, Bandău ş.a., pe dr.). În partea de NE a jud. Cluj, Someşu Mic se uneşte cu Someşu Mare, în amonte de municipiul Dej, formând un curs unic (cu numele Someş), care iese de pe terit. jud. în aval de com. Vad. Extremitatea de SE a jud. Cluj este drenată de o parte a cursului inf. al Arieşului (cu afl. săi Iara, Hăjdate – care a sculptat în cursul inf. celebrele Chei ale Turzii –, Valea Racilor, Valea Florilor, Valea Largă ş.a.), iar extremitatea de V este străbătută de cursul superior al Crişului Repede (cu afl. săi Călata, Henţ, Drăgan ş.a.). Lacurile naturale sunt puţine (Tăul Ştiucii – 68,7 ha şi 12,7 m ad. max. – format prin dizolvarea unui masiv de sare şi prăbuşirea sterilului acoperitor; lacul de sub Feleac, format în spatele unor valuri de alunecări), mai numeroase fiind lacurile antropice cu scop hidroenergetic şi de alimentare cu apă a localit. (Fântânele, Tarniţa, Gilău) sau piscicol (iazurile Cătina, Ţaga, Tureni ş.a.) şi lacurile antropo-saline, formate prin inundarea cu apă a unor vechi ocne părăsite ale căror tavane s-au prăbuşit (complexele lacustre de la Turda, Ocna Dejului, Cojocna, Sic).

Vegetaţia

Vegetaţia este eterogenă şi etajată ca urmare a predominării reliefului deluros  şi muntos, în arealul jud. Cluj întâlnindu-se o gamă variată de formaţiuni vegetale. Etajul subalpin, prezent în M-ţii Vlădeasa şi Muntele Mare, se caracterizează prin prezenţa pajiştilor cu ierburi, în care predomină  Agrostis  rupestrisNardus stricta, Agrostis tenuis, Festuca supina, asociate cu tufişuri de ienupăr (Juniperus sibirica). Etajul pădurilor de molid, extins pe pantele munţilor între 1 000 şi 1 600 m alt., este alcătuit, predominant, din molid (Picea abies) în amestec cu brad (Abies alba), iar etajul pădurilor de foioase se dezvoltă pe toate formele de relief cuprinse între 400 şi 1 000 m alt., fiind constituit din păduri de gorun (Quercus petraea) în amestec cu fag (Fagus silvatica), carpen (Carpinus betulus) sau ulm (Ulmus montana).  Pe  versanţii  cu  expunere nordică ai văilor Luna, Lujerdiu, Valea Mărului  din  estul  Dealurilor  Dejului  se dezvoltă pâlcuri compacte de păduri de gorun (Quercus petraea), carpen (Carpinus betulus), frasin (Fraxinus excelsior), ulm (Ulmus campestris). În Câmpia colinară a Transilvaniei apar insule de stepă, în alternanţă   cu   petice   de   păduri   de cvercinee, şi, local, vegetaţie de sărătură.

Fauna

Fauna,  adaptată  etajării  vegetaţiei, dar mai puţin fidelă limitelor acesteia din  cauza  marii  sale  mobilităţi,  este bogată şi variată în specii. În păduri sunt prezente numeroase animale de interes cinegetic, printre care căprioara, cerbul, ursul, vulpea, râsul, mistreţul, veveriţa ş.a., iar pe Valea Someşului a pătruns, pe cale naturală, bizamul (Ondatra zibethica). În zona lacurilor antropice trăiesc o serie de păsări de apă (raţele, lişiţele, berzele ş.a.), în reg. Pod. Someşan şi a Câmpiei colinare a Transilvaniei a fost colonizat fazanul, iar în arealul Cheilor Turzii există acvila de stâncă. Râurile de munte sunt populate cu păstrăvi, lipani şi scobari, iar cele din zonele mai joase oferă  condiţii  favorabile  dezvoltării mrenei, cleanului ş.a.

Resurse naturale

Păduri (170 036 ha, la începutul anului 2008), zăcăminte de min. de fier (Căpuşu Mic – unicul zăcământ de origine sedimentară din ţară, Băişoara, Cacova Ierii, Vlaha, Săvădisla), de cărbune brun (Ticu), turbă (Călăţele), gaze naturale (Puini, Geaca), feldspat (Muntele Rece, Valea Iara), gips (Cheia, Leghia), sare (Cojocna, Sic, Ocna Dejului); cuarţ (Muntele Mare), calcare dolomitice (Sănduleşti, Tureni, Iara, Buru), andezit (Gilău), dacit (Poieni, Morlaca, Bologa), gresii (Recea-Cristur),  tufuri vulcanice (Cuzdrioara, Apahida, Aluniş), nisipuri cuarţoase (Gârbău, Aghireşu, Făgetu Ierii, Mănăstireni), nisipuri caolinoase (Popeşti, Mera), argilă (Câmpia Turzii, Turda, Gherla), marne (Sănduleşti). O categorie aparte o reprezintă izvoarele cu ape minerale sulfatate (Băiţa), bicarbonatate (Leghia), clorurate, sodice (Cojocna, Turda, Ocna Dejului), clorurate, bicarbonatate, sulfatate, sodice (Someşeni) etc.

Istoric

Săpăturile arheologice efectuate pe terit. jud. Cluj au scos la iveală numeroase vestigii care atestă o activitate umană pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri. Epoca Neolitică este bine reprezentată prin  descoperirile  de  la Aiton, Apahida ş.a., unde s-au identificat aşezări de tip Turdaş, în care s-au găsit unelte din piatră, fragmente ceramice etc. Epoca brozului (1700–700 î.Hr.) este marcată prin descoperirea depozitului de bronzuri de la Fizeşu Gherlii, prin fragmentele de ceramică găsite la Aiton, aparţinând culturii Wietenberg, şi prin obiectele din bronz şi ceramică de la Gherla, Apahida ş.a. Vestigii ale populaţiei autohtone au fost descoperite la Gilău, Gherla, Aiton ş.a. Începând cu epoca romană, terit. pe care se extinde în prezent jud. Cluj a cunoscut o mare înflorire prin dezvoltarea centrelor urbane Napoca (Cluj) şi Potaissa (Turda), ridicate ulterior la rang de municipii, alături de alte numeroase aşezări şi castre romane, ca cele de la Căşeiu, Gherla, Aiton, Gilău, Gârbău, Aghireşu ş.a. După retragerea legiunilor şi a administraţiei romane din Dacia (în perioada 271–275) cele două importante centre urbane (Napoca  şi   Potaissa)   au   cunoscut o stagnare economică, politică şi ad-tivă, însă populaţia autohtonă daco-romană a continuat să vieţuiască neîntrerupt pe aceste meleaguri, urme de locuire găsindu-se la Cluj-Napoca, Soporu de Câmpie (sec. 2–3), Ţaga (sec. 4–8), Apahida (sec. 15), Iclod (sec. 7) ş.a. Spre sf. milen. întâi populaţia din această zonă s-a organizat într-o puternică formaţiune social-politică (un voievodat condus de Gelu) care s-a opus invaziei maghiare. Cetăţile de la Dăbâca (sec. 9–13), identificată ipotetic ca reşedinta voievodului Gelu, şi de la Moldoveneşti (sec. 10–13) sunt încă o dovadă clară a continuităţii şi persistenţei populaţiei româneşti pe aceste plaiuri. Începând cu sec. 11, localit. Cluj începe să se refacă, crescându-i din nou rolul ad-tiv, ea devenind un puternic  centru de convergenţă şi de influenţă pentru întreaga Transilvanie. Documentele sec. 12 atestă existenţa comitatului Cluj ca o proprietate nobiliară cu reşed. la Cluj (menţionat şi el documentar, prima oară, în 1173 cu numele Clus şi ridicat în 1316 la rangul de oraş medieval – civitas). În sec. 15, comitatul Cluj cuprindea 5 cetăţi, 10 oraşe şi 285 de sate, în sec. 18 acesta era alcătuit din 190 de sate, grupate în două cercuri (superior şi inf.) cu câte 6 plase fiecare, iar la mijlocul sec. 19 comitatul Cluj avea în limitele sale un oraş, 8 târguri şi 240 de sate cu o populaţie totală de 186 885 loc. Prin reforma ad-tiv teritorială din 1 ian. 1926 a fost creat jud. Cluj (din vechiul comitat Cluj), fără plăşile Teaca şi Ormeniş, care includea un municipiu şi 226 de sate grupate în 12 plăşi. În 1950, în urma împărţirii ad-tiv teritoriale,  efectuată după model sovietic, a luat naştere regiunea Cluj, formată din 8 raioane, care a suferit unele modificări în 1952, 1956 şi 1961 când ajunsese să cuprindă 14 oraşe, 200 de comune şi 1 427 de sate. Sub această formă a evoluat până în 1968, când în urma reformei ad-tiv teritoriale din 17 febr. 1968 a fost reînfiinţat jud. Cluj, care cuprinde în prezent 6 oraşe (dintre care 5 sunt municipii), 75 de comune, 417 sate şi 6 localit. componente ale oraşelor şi municipiilor. Terit. actual al jud. Cluj a fost locul desfăşurării unor importante evenimente social-politice de-a lungul istoriei sale. El a cunoscut drama năvălirii mongole în 1241 şi a fost martorul Răscoalei ţărăneşti din 1437, a cărei flacără s-a aprins pe Dealul Bobâlna. În 1599–1600, localnicii au sprijinit acţiunea lui Mihai Viteazul de a uni într-un singur stat cele trei ţări române (Ţara Românească, Moldova şi Transilvania), la Cluj stabilindu-şi sediul pentru o perioadă de timp; la 9 aug. 1601, în apropiere de Câmpia Turzii, marele voievod Mihai Viteazul a fost ucis mişeleşte de către mercenarii generalului Giorgio Basta. După constituirea principatului autonom al Transilvaniei (1541) sub suzeranitate turcească, oraşul Cluj a devenit cel mai important centru economic, politic şi cultural al acestuia, fiind, în anii 1790–1848 şi 1861–1867, capitala principatului, sediul Dietei şi al principelui Transilvaniei. Reprezentanţi ai populaţiei jud. Cluj au participat atât la Marea Adunare Naţională de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj (3/15–5/17 mai 1848), votând  pentru  punerea  în  aplicare  a programului revoluţionar, cât şi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia de la 1 dec. 1918 care a proclamat unirea necondiţionată şi pentru totdeauna a Transilvaniei cu România. La 31 aug. 1940 şi în zilele următoare, la Cluj şi în alte localit. de pe terit. jud. C. s-au desfăşurat puternice demonstraţii de protest ale populaţiei româneşti împotriva Dictatului fascist de la Viena din 30 aug. 1940. În oct. 1944, terit. jud. Cluj a fost eliberat de către trupele române de sub dominaţia ungaro-horthystă. În timpul evenimentelor din dec. 1989, locuitorii jud. şi în special cei din municipiul Cluj-Napoca s-au pronunţat pentru înlăturarea de la putere a regimului comunist, unii dintre participanţi căzând victime (26 de morţi şi nenumăraţi răniţi).

Economia

Economia actuală a jud. Cluj se caracterizează printr-o industrie puternică şi diversificată, o agricultură intensivă, prin transporturi de interes naţional, printr-o activitate turistică intensă etc. Caracterul industrial pronunţat al jud. Cluj este evidenţiat de raportul (net superior) dintre producţia globală industrială şi producţia globală agricolă.

Industria

Industria, pr. componentă economică a activităţii jud. Cluj, are un înalt grad de complexitate, specializare şi diversificare şi o mare capacitate de producţie. În ansamblul economiei jud. Cluj, locurile dominante sunt deţinute de ind. constr. de maşini şi prelucr. metalelor (utilaj greu, utilaje pentru telecomunicaţii, pentru metalurgie, pentru ind. textilă şi ind. alim., maşini-unelte, cazane, piese auto, calculatoare electronice etc., la Cluj-Napoca, construcţii metalice, la Gherla) şi de ind. metalurgiei feroase (fontă, oţel, laminate de diferite profile, sârmă zincată, conductori electrici, cabluri de tracţiune etc., la Câmpia Turzii, Cluj-Napoca). În cadrul celorlalte întreprinderi industriale clujene se mai produc: energie electrică şi termică (hidrocentralele de la Mărişel, 220 MW şi Tarniţa, 45 MW, termocentralele de la Dej, Gherla şi Câmpia Turzii), materiale abrazive, bujii, aparatură pentru uz casnic, instrumente medicale (Cluj-Napoca), mase plastice, medicamente, cosmetice, sodă caustică, antidăunători, oxigen (Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii), telefoane celulare, marca „Nokia” (fabrica a funcţionat în perioada febr. 2008-dec. 2011, în com. Jucu), mobilă, placaje, furnire, cherestea (Cluj-Napoca, Gherla, Dej, Valea Ierii, Călăţele, Beliş, Măguri-Răcătău, Izvoru Crişului), ciment, var, cărămidă, produse refractare, prefabricate din beton, sticlă (Turda, Cluj-Napoca, Dej, Aghireşu, Câmpia Turzii), celuloză şi hârtie (Dej), sticlărie pentru menaj şi ceramică fină (Turda, Aghireşu, Cluj-Napoca, Câmpia Turzii, Gherla), conf. şi tricotaje (Cluj-Napoca, Câmpia Turzii, Gherla,  Dej, Huedin), încălţăminte (Cluj-Napoca), produse alim. (Cluj-Napoca, Turda, Dej, Gherla, Câmpia Turzii, Ocna Dejului ş.a.). Ind. poligrafică.

Agricultura

Agricultura, cu caracter complex, ocupă un loc important în economia jud. Cluj, condiţiile pedo-climatice oferind posibilitatea practicării unei agriculturi intensive. La sf. anului 2007, jud. Cluj dispunea de o supr. agricolă care însuma 427 943 ha, din care 182 541 ha erau terenuri arabile, 154 844 ha păşuni, 86 167 ha fâneţe, 4 073 ha livezi şi pepiniere pomicole, 318 ha vii şi pepiniere viticole ş.a. În acelaşi an, în structura culturilor de câmp, pe primul loc se situau culturile de porumb (42 063 ha), urmate de plante de nutreţ (17 809 ha), de grâu şi secară (15 543 ha), cartofi (9 984 ha), legume (8 885 ha), plante uleioase etc. Pomicultura, cu o producţie totală de fructe de 8 278 tone (în anul 2007), în special prune, mere şi pere, ocupă supr. întinse în zona Dealurilor Clujului, Dejului şi  SV  Câmpiei  Transilvaniei, formând bazine pomicole compacte în arealele localităţilor Dej, Bobâlna, Moldoveneşti, Turda, Feleac, Cluj-Napoca, Cătina, Ceanu Mare, Unguraş ş.a. Sectorul zootehnic, dependent în mare măsură de baza furajeră a jud. Cluj, cuprindea, la începutul anului  2008, 82 910 capete bovine (în special rasele Pinzgau şi Bălţata românească), 181 516 capete porcine (mai ales rasele Bazna şi Marele Alb), 305 040 capete ovine, 11 077 capete caprine, 22 134 capete cabaline; avicultură (1 927 113 capete păsări); apicultură (18 865 familii de albine). În cadrul zootehniei, sectorul privat deţine peste 99% din numărul total al animalelor.

Căile de comunicaţie

Căile de comunicaţie cuprind o reţea importantă de drumuri şi căi ferate, la care se adaugă transporturile aeriene, realizate prin intermediul aeroportului „Someşeni” din Cluj-Napoca. La sf. anului 2007, lungimea liniilor de c.f. de pe terit. jud.Cluj totaliza 240 km (din care 129 km electrificate), cu o densitate de 36 km/1 000 km2 de teritoriu, iar cea a drumurilor publice însuma 2 625 km (din care 612 km şosele modernizate), revenind 39,3 km de drum la 100 km2 de teritoriu. Un rol primordial în transporturile rutiere îl au sectoarele drumurilor europene care traversează jud.Cluj, respectiv E60 (Borş–Oradea–Cluj-Napoca–Turda–Târgu Mureş– Sighişoara–Braşov–Bucureşti–Urziceni–Slobozia– Hârşova–Constanţa, 885,1 km) şi E 576 (Cluj-Napoca–Dej–Bistriţa–Vatra Dornei–Suceava, 315,2 km), adevărate magistrale care asigură o mare parte din circulaţia mărfurilor şi călătorilor. O importanţă deosebită în cadrul transporturilor rutiere o va avea autostrada „Transilvania”, aflată în construcţie din sept. 2004, al cărui prim tronson între Gilău şi Câmpia Turzii (42 km) a fost inaugurat la 1 dec. 2009. Această autostradă se va continua cu autostrada A2 Bucureşti – Feteşti – Constanţa, numită şi Autostrada Soarelui, în lungime de 203 km, construită în perioada 1987-nov. 2012. Totodată, terit. jud.Cluj este străbătut de sectoarele a două magistrale de c.f. – una dinspre Episcopia Bihorului–Oradea– Cluj-Napoca–Apahida şi alta dinspre Satu Mare–Baia Mare–Dej (cu ramificaţie spre Vatra Dornei–Suceava şi spre Deda–Ciceu–Miercurea-Ciuc–Braşov) – Apahida şi de aici către Alba Iulia–Sibiu–Făgăraş–Braşov–Bucureşti.

Învăţământ, cultură şi artă

În anul şcolar 2007–2008, pe terit. jud. Cluj îşi desfăşurau activitatea 59 de grădiniţe de copii, cu 20 170 copii înscrişi şi 1 308 educatoare, 124 şcoli generale (ciclurile primar şi gimnazial, clasele 1–4 şi respectiv 5–8), cu 47 813 elevi şi 4 316 cadre didactice, 67 de licee, cu 24 537 elevi şi 2 272 profesori, 7 instituţii de învăţământ superior de stat, cu 52 de facultăţi, 67 982 studenţi şi 3 561 profesori şi şase instituţii private de învăţământ superior, cu şapte facultăţi, 4 116 studenţi şi 341 cadre didactice. Învăţământul se desfăşoară atât în limba română, cât şi în limba maghiară. În aceeaşi perioadă existau 26 de institute de cercetare ştiinţifică (Institutele de Istorie, de Lingvistică, de Speologie, Oncologie, de Cercetări Socio-Umane etc.), o filială a Academiei Române, patru teatre dramatice (Cluj-Napoca şi Turda), două opere (română şi maghiară, la Cluj-Napoca), filarmonica „Gheorghe Dima” (la Cluj-Napoca), 420 de biblioteci, cu 10 568 000 volume, şase cinematografe, 18 case de cultură, 223 cămine culturale, 12 muzee, cinci staţii locale de radio-emisie, un studio local de televiziune (din 1990), numeroase redacţii ale unor edituri, ziare şi reviste, filiale ale Uniunilor Compozitorilor, Scriitorilor şi Artiştilor Plastici din România etc. Activitatea sportivă are loc în cadrul celor 199 de secţii sportive în care sunt înscrişi 5 789 sportivi legitimaţi,  instruiţi de  283 antrenori, şi aflaţi sub conducerea a 264 arbitri (în anul 2007).

Ocrotirea sănătăţii

La sf. anului 2007, reţeaua sanitară a jud. Cluj cuprindea 24 de spitale, cu 7 195 paturi, revenind un pat de spital la 96 locuitori, şase dispensare, şase policlinici, un preventoriu, 279 de farmacii şi puncte farmaceutice şi o policlinică particulară (Interservisan). Asistenţa medico-sanitară este asigurată de către 3 158 medici (1 medic la 219 locuitori), 645 de medici  stomatologi (1 medic stomatolog la 1 073 locuitori) şi 5 611 de cadre sanitare cu pregătire medie.

Turismul

Varietatea peisajului natural şi „umanizat”, cu reale valenţe turistice (Cheile Turzii, cascadele Moara Dracului şi Răchiţele, masivele muntoase Vlădeasa, Gilău, Muntele Mare ş.a., lacurile de acumulare Fântânele, Tarniţa, Gilău, Ţaga ş.a.) la care se adaugă numeroasele obiective istorice, de artă şi arhitectură, cât şi zonele cu specific etnografic şi folcloric transilvănean, au favorizat dezvoltarea şi intensificarea activităţilor turistice. Cele mai multe şi mai reprezentative obiective de interes turistic sunt concentrate în municipiile Cluj-Napoca (→) şi Turda (→), celelalte fiind dispersate pe întreg terit. jud. Cluj, printre care: rezervaţia complexă Cheile Turzii (175,7 ha), declarate monument al naturii, cu o multitudine de fenomene carstice (peşteri, stânci şi pereţi abrupţi) şi numeroase rarităţi floristice, ca usturoiul sălbatic, mărarul păsăresc, scoruşul, scaunul cucului ş.a.; rezervaţiile botanice „Fânaţele Clujului” (80 ha) şi Suatu (19,2 ha), biocomplexele acvatice de la Geaca şi Fizeşu Gherlii (Lacul Ştiucilor); rezervaţia de liliac sălbatic de la Izvoru Crişului; ruinele cetăţilor de la Dăbâca (sec. 9–13), Bologa (sec. 14) şi ale castrelor romane de la Căşeiu, Viişoara, Turda, Moldoveneşti, Mănăstirea ş.a.; monumentul de pe Dealul Bobâlna, ridicat în amintirea marii Răscoale ţărăneşti din 1437; bisericile din lemn din Aşchileu Mic, Ciucea, bisericile reformate din Dej, Cluj-Napoca, Huedin, Turda ş.a., castelele şi conacele din Bonţida, Gherla, Mănăstirea, Cuzdrioara ş.a.; locul istoric aflat în apropiere de municipiul Turda, unde a fost asasinat Mihai Viteazul în aug. 1601, unde există ridicată o troiţă. O atracţie deosebită o prezintă ocna de sare de la Turda (→), staţiunile balneoclimaterice Someşeni, Băiţa, Cojocna, Ocna Dejului, Turda indicate în tratarea bolilor reumatice şi dermatologice, a afecţiunilor sistemului nervos periferic, rahitismului etc. În sprijinul dezvoltării turismului s-au construit numeroase cabane, hoteluri, moteluri, campinguri, drumuri şi căi de acces, capacitatea actuală de cazare a jud. Cluj (7 070 locuri) fiind asigurate de 50 de hoteluri, un motel, un han, şapte cabane, trei campinguri, 33 de vile, 16 pensiuni turistice urbane şi 94 de pensiuni turistice rurale şi nenumărate case particulare. Indicativ auto: CJ.

Localităţile jud. Cluj

(între paranteze sunt înscrişi anii primei menţiuni documentare)

I. Municipii  Localit. componente ale municipiilor
1. CÂMPIA TURZII (1219) 
2. CLUJ-NAPOCA (1173) 
3. DEJ (1061)1. Pintic (1292)
2. Şomcutu Mic (1356)
4. GHERLA (1291)1. Băiţa (1214)
2. Hăşdate (1339)
3. Silivaş (1321)
5. TURDA (1075) 
 II. Oraşe  Localit. componente ale oraşelor
1. HUEDIN (1332)   1. Bicălatu (1249)
III. Comune  Satele componente
(primul sat este reşed. com.)
1. AGHIREŞU  1. Aghireşu (1263)
2. Aghireşu-Fabrici (1913)
3. Arghişu (1470)
4. Băgara (1299)
5. Dâncu (1466)
6. Dorolţu (1427)
7. Inucu (1270)
8. Leghia (1343)
9. Macău (1299)
10. Ticu (1521)
11. Ticu-Colonie (1956)
2. AITON  1. Aiton (1320)
2. Rediu (1292)
3. ALUNIŞ  1. Aluniş (1247)
2. Corneni (1219)
3. Ghirolt (1333)
4. Pruneni (1275)
5. Vale (1405)
4. APAHIDA  1. Apahida (1263)
2. Bodrog (1954)
3. Câmpeneşti (1913)
4. Corpadea (1215)
5. Dezmir (1315)
6. Pata (1326)
7. Sânnicoară (1363)
8. Sub Coastă
5. AŞCHILEU  1. Aşchileu Mare (1331)
2. Aşchileu Mic (1587–1589)
3. Cristorel (1479)
4. Dorna (1954)
5. Fodora (1214)
6. BACIU  1. Baciu (1263)
2. Coruşu (1332)
3. Mera (1299)
4. Popeşti (1332–1335)
5. Rădaia (1954)
6. Săliştea Nouă (1913)
7. Suceagu (1297)
7. BĂIŞOARA  1. Băişoara (1426)
2. Frăsinet (1956)
3. Moara de Pădure (1954)
4. Muntele Băişorii (1760–1762)
5. Muntele Bocului (1956)
6. Muntele Cacovei (1954)
7. Muntele Filii (1954)
8. Muntele Săcelului (1954)
9. Săcel (1456)
8. BELIŞ1. Beliş (1737)
2. Bălceşti (1909)
3. Dealu Botii (1954)
4. Giurcuţa de Sus (1954)
5. Poiana Horea (1954)
6. Smida (1956)
9. BOBÂLNA  1. Bobâlna (1332)
2. Antăş (1437)
3. Băbdiu (1507)
4. Blidăreşti (1507)
5. Cremenea (1448)
6. Maia (1315)
7. Oşorhel (1378)
8. Pruni (1338)
9. Răzbuneni (1507)
10. Suarăş (1507)
11. Vâlcelele (1507)
10. BONŢIDA  1. Bonţida (1263)
2. Coasta (1318)
3. Răscruci (1325)
4. Tăuşeni (1318)
11. BORŞA  1. Borşa (1315)
2. Borşa-Cătun (1913)
3. Borşa-Crestaia (1913)
4. Ciumăfaia (1307)
5. Giula (1307)
12. BUZA  1. Buza (1220)
2. Rotunda (1956)
13. CĂIANU  1. Căianu (1326)
2. Bărăi (1279)
3. Căianu Mic (1913)
4. Căianu-Vamă (1913)
5. Vaida-Cămăraş (1213)
6. Văleni (1956)
14. CĂLĂRAŞI  1. Călăraşi (1291)
2. Bogata (1913)
3. Călăraşi-Gară (1956)
15. CĂLĂŢELE  1. Călăţele (1408)
2. Călata (1213)
3. Dealu Negru (1954)
4. Finciu (1459)
5. Văleni (1213)
16. CĂMĂRAŞU  1. Cămăraşu (1325)
2. Năoiu (1320)
3. Sâmboleni (1329)
17. CĂPUŞU MARE  1. Căpuşu Mare (1282)
2. Agârbiciu (1448)
3. Bălceşti (1909)
4. Căpuşu Mic (1219)
5. Dângău Mare (1805)
6. Dângău Mic (1909)
7. Dumbrava (1288)
8. Păniceni (1219)
9. Straja (1219)
18. CĂŞEIU1. Căşeiu (1261)
2. Comorâţa (1956)
3. Coplean (1348)
4. Custura (1956)
5. Gârbău Dejului (1315)
6. Guga (1590)
7. Leurda (1909)
8. Rugăşeşti (1325)
9. Sălătruc (1956)
10. Urişor (1405)
19. CĂTINA  1. Cătina (1327)
2. Copru (1329)
3. Feldioara (1327)
4. Hagău (1913)
5. Hodaie (1956)
6. Valea Caldă (1956)
20. CÂŢCĂU  1. Câţcău (1348)
2. Muncel (1553)
3. Sălişca (1405)
21. CEANU MARE  1. Ceanu Mare (1293)
2. Andici (1954)
3. Boian (1413)
4. Bolduţ (1954)
5. Ciurgău (1956)
6. Dosu Napului (1956)
7. Fânaţe (1956)
8. Hodăi-Boian (1956)
9. Iacobeni (1341)
10. Morţeşti (1956)
11. Stârcu (1956)
12. Strucut (1956)
13. Valea lui Cati (1956)
22. CHINTENI  1. Chinteni (1263)
2. Deuşu (1283)
3. Feiurdeni (1326)
4. Măcicaşu (1283)
5. Pădureni (1326)
6. Satu Lung (1451)
7. Săliştea Veche (1956)
8. Sânmărtin (1440)
9. Vechea (1315)
23. CHIUIEŞTI  1. Chiuieşti (1467)
2. Dosu Bricii (1956)
3. Huta (1954)
4. Măgoaja (1588)
5. Strâmbu (1588)
6. Valea Căşeielului (1956)
7. Valea lui Opriş (1956)
24. CIUCEA  1. Ciucea (1384)
2. Vânători (1850)
25. CIURILA  1. Ciurila (1733)
2. Filea de Jos (1450)
3. Filea de Sus (1456)
4. Pădureni (1435)
5. Pruniş (1297)
6. Sălicea (1297)
7. Sălişte (1418)
8. Şutu (1456)
26. COJOCNA  1. Cojocna (1199)
2. Boj-Cătun (1913)
3. Boju (1214)
4. Cara (1339)
5. Huci (1956)
6. Iuriu de Câmpie (1320)
7. Morişti
8. Straja (1956)
27. CORNEŞTI  1. Corneşti (1306)
2. Bârlea (1317)
3. Igriţia (1290)
4. Lujerdiu (1279)
5. Morău (1295)
6. Stoiana (1306)
7. Tiocu de Jos (1392)
8. Tiocu de Sus (1280)
9. Tioltiur (1317)
28. CUZDRIOARA  1. Cuzdrioara (c. 1205–1235)
2. Mănăşturel (1315)
3. Valea Gârboului (1954)
29. DĂBÂCA  1. Dăbâca (1219)
2. Luna de Jos (1315)
3. Pâglişa (1306)
30. FELEACU  1. Feleacu (1366)
2. Casele Miceşti (1956)
3. Gheorghieni (1333)
4. Sărădiş (1954)
5. Vâlcele (1297)
31. FIZEŞU GHERLII  1. Fizeşu Gherlii (1230)
2. Bonţ (1318)
3. Nicula (1326)
4. Săcălaia (1379)
32. FLOREŞTI  1. Floreşti (1272)
2. Luna de Sus (1298)
3. Tăuţi (1448)
33. FRATA  1. Frata (1293)
2. Berchieşu (1332)
3. Oaş (1956)
4. Olariu (1954)
5. Pădurea Iacobeni (1956)
6. Poiana Frăţii (1956)
7. Răzoare (1954)
8. Soporu de Campie (1213)
34. GÂRBĂU  1. Gârbău (1336)
2. Corneşti (1263)
3. Nădăşelu (1299)
4. Turea (1299)
5. Viştea (1229)
35. GEACA  1. Geaca (1228)
2. Chiriş (1954)
3. Lacu (1329)
4. Legii (1296)
5. Puini (1265)
6. Sucutard (1320)
36. GILĂU  1. Gilău (1246)
2. Someşu Rece (1448)
37. IARA  1. Iara (1288)
2. Agriş (1358)
3. Borzeşti (1351)
4. Buru (1470)
5. Cacova Ierii (1426)
6. Făgetu Ierii (1449)
7. Lungeşti (1954)
8. Maşca (1909)
9. Măgura Ierii (1733)
10. Ocolişel (1449)
11. Surduc (1426)
12. Valea Agrişului (1913)
13. Valea Vadului (1909)
38. ICLOD  1. Iclod (1332)
2. Fundătura (1269)
3. Iclozel (1667)
4. Livada (1320)
5. Orman (1292)
39. IZVORU CRIŞULUI  1. Izvoru Crişului (1276)
2. Nadăşu (1263)
3. Nearşova (1391)
4. Şaula (1219)
40. JICHIŞU DE JOS  1. Jichişu de Jos (1292)
2. Codor (1292)
3. Jichişu de Sus (1379)
4. Şigău (1379)
5. Tărpiu (1440)
41. JUCU  1. Jucu de Sus (1325)
2. Gădălin (1320)
3. Juc-Herghelie (1956)
4. Jucu de Mijloc (1314)
5. Vişea (1326)
42. LUNA  1. Luna (1270)
2. Gligoreşti (1332)
3. Luncani (1268)
43. MĂGURI-RĂCĂTĂU  1. Măguri-Răcătău (1956)
2. Măguri (1805)
3. Muntele Rece (1909)
44. MĂNĂSTIRENI  1. Mănăstireni (1275)
2. Ardeova (1375)
3. Bedeciu (1345)
4. Bica (1359)
5. Dretea (1214)
6. Mănăşturu Românesc (1376)
45. MĂRGĂU  1. Mărgău (1200)
2. Bociu (1408)
3. Buteni (1291–1294)
4. Ciuleni (1408)
5. Răchiţele (1805)
6. Scrind-Frăsinet (1954)
46. MĂRIŞEL1. Mărişel (1805)
47. MICA1. Mica (c. 1330)
2. Dâmbu Mare (1954)
3. Mănăstirea (1308)
4. Nireş (1330)
5. Sânmărghita (c. 1330)
6. Valea Cireşoii (1913)
7. Valea Luncii (1322)
48. MIHAI VITEAZU  1. Mihai Viteazu (1170)
2. Cheia (1333)
3. Corneşti (1332)
49. MINTIU GHERLII  1. Mintiu Gherlii (1304)
2. Buneşti (1343)
3. Nima (1225)
4. Pădurenii (1424)
5. Petreşti (1383)
6. Salatiu (1308)
50. MOCIU  1. Mociu (1219)
2. Boteni (1349)
3. Chesău (1312)
4. Crişeni (1378)
5. Falca
6. Ghirişu Român (1377)
7. Roşieni (1956)
8. Turmaşi
9. Zorenii de Vale (1956)
51. MOLDOVENEŞTI  1. Moldoveneşti (1075)
2. Bădeni (1291)
3. Pietroasa (1291)
4. Plăieşti (1291)
5. Podeni (1291)
6. Stejeriş (1291)
52. NEGRENI  1. Negreni (1406)
2. Bucea (1828)
3. Prelucele (1956)
53. PANTICEU1. Panticeu (1314)
2. Cătălina (1320)
3. Cubleşu Someşan (1306)
4. Dârja (1340)
5. Sărata (1320)
54. PĂLATCA  1. Pălatca (1296)
2. Băgaciu (1461)
3. Mureşenii de Câmpie (1230)
4. Petea (1294)
5. Sava (1318)
55. PETREŞTII DE JOS  1. Petreştii de Jos (1278)
2. Crăeşti (1310)
3. Deleni (1310)
4. Livada (1310)
5. Petreştii de Mijloc (1407)
6. Petreştii de Sus (1407)
7. Plaiuri (1381)
56. PLOSCOŞ  1. Ploscoş (1913)
2. Crairât (1913)
3. Lobodaş (1956)
4. Valea Florilor (1913)
57. POIENI  1. Poieni (1500)
2. Bologa (1319)
3. Cerbeşti (1956)
4. Hodişu (1496)
5. Lunca Vişagului (1909)
6. Morlaca (1493)
7. Tranişu (1850)
8. Valea Drăganului (1455)
58. RECEA-CRISTUR  1. Recea-Cristur (1320)
2. Căprioara (1461)
3. Ciubanca (1314)
4. Ciubăncuţa (1554)
5. Elciu (1230)
6. Escu (1378)
7. Jurca (1378)
8. Osoi (1314)
9. Pustuţa (1499)
59. RIŞCA  1. Rişca (1909)
2. Dealu Mare (1954)
3. Lăpuşteşti (1805)
4. Mărceşti (1956)
60. SĂCUIEU  1. Săcuieu (1461)
2. Rogojel (1805)
3. Vişagu (1850)
61. SĂNDULEŞTI  1. Sănduleşti (1288)
2. Copăceni (1288)
62. SĂVĂDISLA  1. Săvădisla (1285)
2. Finişel (1456)
3. Hăşdate (1456)
4. Lita (1324)
5. Liteni (1322)
6. Stolna (1448)
7. Vălişoara (1456)
8. Vlaha (1332)
63. SÂNCRAIU  1. Sâncraiu (1334)
2. Alunişu (1437)
3. Brăişoru (1519)
4. Domoşu (1408)
5. Horlacea (1393)
64. SÂNMĂRTIN  1. Sânmărtin (1292)
2. Ceaba (1315)
3. Cutca (1357)
4. Diviciorii Mari (1173–1196)
5. Diviciorii Mici (1173–1196)
6. Măhal (1230)
7. Sâmboieni (1456)
8. Târguşor (1336)
65. SÂNPAUL  1. Sânpaul (1295)
2. Berindu (1372)
3. Mihăieşti (1283)
4. Sumurducu (1262–1270)
5. Şardu (1353)
6. Topa Mică (1324)
66. SIC  1. Sic (1291)
67. SUATU  1. Suatu (1213)
2. Aruncuta (1346)
3. Dâmburile (1956)
68. TRITENII DE JOS  1. Tritenii de Jos (1332)
2. Clapa
3. Colonia (1954)
4. Pădurenii (1406)
5. Tritenii de Sus (1406)
6. Tritenii-Hotar (1956)
69. TURENI  1. Tureni (1276)
2. Ceanu Mic (1366)
3. Comşeşti (1355)
4. Mărtineşti (1332)
5. Miceşti (1297)
70. ŢAGA  1. Ţaga (1243)
2. Năsal (1215)
3. Sântejude (1173–1196)
4. Sântejude-Vale (1954)
5. Sântioana (1305)
71. UNGURAŞ1. Unguraş (1269)
2. Batin (1405)
3. Daroţ (1956)
4. Sicfa (1956)
5. Valea Unguraşului (c. 1590)
72. VAD  1. Vad (1467)
2. Bogata de Jos (1325)
3. Bogata de Sus (1315)
4. Calna (1325)
5. Cetan (c. 1593)
6. Curtuiuşu Dejului (1325)
7. Valea Groşilor (1519)
73. VALEA IERII  1. Valea Ierii (1417)
2. Cerc (1909)
3. Plopi (1909)
74. VIIŞOARA  1. Viişoara (1318)
2. Urca (1289)
75. VULTURENI  1. Vultureni (1314)
2. Băbuţiu (1344)
3. Bădeşti (1332)
4. Chidea (1332)
5. Făureni (1396–1408)
6. Şoimeni (1332)