Mureş - România Geografică

Date generale

Judeţul Mureş se află în partea central-nordică a României, în Podişul Transilvaniei, în bazinul superior al râului Mureş şi parţial în bazinele râurilor Târnava Mare şi Târnava Mică, între 46°04′ şi 47°12′ latitudine nordică şi 24°00′ şi 25°15′ longitudine estică, între judeţele Bistriţa-Năsăud (Nord-Nord Vest), Suceava (Nord Est), Harghita (Est-Nord Est), Braşov (Sud Est), Sibiu (Sud), Alba (Sud Vest) şi Cluj (Vest). Suprafaţa: 6 714 km² (2,82% din suprafaţa ţării). Populaţia (1 ian. 2019): 592 206 loc. (2,67% din populaţia ţării), din care 290 667 loc. de sex masc. (49,08%) şi 301 539 fem. (50,92%). Populaţia urbană: 308 435 loc. (52,08%); rurală: 283 771 loc. (47,92%). Densitatea: 88,2 loc./km². Structura populaţiei pe naţionalităţi (la recensământul din 20-31 oct. 2011): 50,4% români, 36,5% maghiari, 8,5% rromi, 0,3% germani ş.a. Reşed.: municipiul Târgu Mureş. Oraşe: Iernut, Luduş, Miercurea Nirajului, Reghin (municipiu), Sărmaşu, Sângeorgiu de Pădure, Sighişoara (municipiu), Sovata, Târnăveni (municipiu), Ungheni. Comune: 91. Sate: 479 (din care 33 aparţin oraşelor şi municipiilor). Localităţile componente ale oraşelor şi municipiilor: 20.

Relieful

Relief predominant de dealuri, coline şi podişuri (78% din suprafaţa judeţului Mureş), cu forme domoale, versante asimetrice (afectate frecvent de eroziune şi alunecări) şi altitudini de 400–600 m, care aparţin marii unităţi a Podişului Transilvaniei, ale cărui subunităţi sunt prezente şi pe teritoriul judeţului Mureş, respectiv Podişul Târnavelor şi o mică porţiune din Podişul Hârtibaciului (la Sud şi Sud Est de valea râului Mureş), Câmpia Transilvaniei (la Nord Vest de râul Mureş) şi Subcarpaţii Transilvaniei (în partea centrală şi de Sud Est a judeţului Mureş), aceştia din urmă fiind reprezentaţi prin Dealurile Mureşului şi Dealurile Târnavelor. Subcarpaţii Transilvaniei includ o serie de masive deluroase (Sinioara, Lapoşu, Teleac, Osoiu, Becheci ş.a.), care alternează cu numeroase depresiuni submontane şi intradeluroase (Deleni, Idicel, Glăjărie, Şerbeni-Urişiu, Nadăşa-Chiheru, Eremitu, Chibed, Sovata ş.a.). Subcarpaţii Transilvaniei se extind la limita dintre Câmpia colinară a Sărmaşului şi Pod. Târnavelor (la Vest şi Sud Vest), unde se evidenţiază câteva depresiuni de contact (Miercurea Nirajului, Sângeorgiu de Pădure, Dumbrăvioara), şi rama munţilor vulcanici Căliman şi Gurghiu (în Nord Est şi Est). Pod. Târnavelor, cu alt. cuprinse între 450 şi 700 m, cu relief fragmentat, în care predomină interfluviile asimetrice, axate pe domuri, cu versanţi abrupţi, afectaţi de torenţi şi alunecări, include Dealurile Nirajului, Pod. Târnăvenilor, Dealurile Nadeşului şi Pod. Dumbrăvenilor. Câmpia Transilvaniei este reprezentată prin Câmpia colinară a Sărmaşului cu cele trei subunităţi ale sale: Colinele Luduşului, Colinele Comlodului şi Colinele Mădăraşului. Partea de Nord Est a judeţului Mureş este ocupată, în proporţie de 22%, de prelungirile de Sud Vest ale M-ţilor Căliman, cu vf. Pietrosu (2 100 m altitudine), situat la limita cu judeţul Suceava, şi de latura de Vest ale M-ţilor Gurghiu, care culminează în vf. Saca (1 777 m).

Clima

Climă temperat-continentală moderată, cu unele diferenţieri legate de formele de relief, cu temp. medii anuale cuprinse între 8–9°C în zonele colinare şi de podiş şi 0–4°C în regiunile montane. Iernile sunt reci, umede şi de lungă durată, iar verile sunt răcoroase. Temperatura maximă absolută (40,6°C) a fost înregistrată la Săbed (16 aug. 1952), iar minima absolută (–32,8°C) la Târgu Mureş (25 ianuarie 1942 şi 23 ianuarie 1963). Cantitatea medie anuală a precipitaţiilor însumează 580 mm în partea de Vest a judeţului Mureş, 700–800 mm în partea centrală şi de Nord Est şi circa 1 400 mm pe crestele munţilor. Vânturile predominante bat dinspre Nord Vest, cu viteze medii de 3,1 m/s. În timpul iernii sunt frecvente şi vânturile dinspre Nord Est, care ating, uneori (mai ales pe culmile înalte), viteze ce depăşesc 50 m/s. Caracteristice sezonului rece sunt şi inversiile de temperatură, când masele de aer foarte reci coboară din zonele montane spre cele de podiş, canalizându-se în special pe culoarele văilor, unde stagnează un timp îndelungat, determinând înregistrarea unor valori foarte scăzute ale temperaturii aerului. Aşa se explică faptul că tocmai la Târgu Mureş, situat în culoarul văii râului Mureş, s-a înregistrat de două ori temperatura minimă absolută pe cuprinsul judeţului Mureş.

Reţeaua hidrografică

Reţeaua hidrografică este reprezentată, în principal, de cursul superior şi mijlociu al râului Mureş care străbate, aproximativ median, terit. jud. Mureş de la Nord Est către Sud Vest, pe o distanţă de 195 km, colectând puzderia râurilor şi pâraielor de pe dr. (Ilva, Răstoliţa, Bistra, Agriş, Şar, Iceni, Lechinţa, Pârâu de Câmpie ş.a.) şi de pe stg. sa (Sălard, Idicel, Gurghiu, Beica, Habic, Terebici, Niraj, Lăscud, Şeulia ş.a.). Partea de Sud a jud. Mureş este traversată, de la Est la Vest, de cursurile a două râuri paralele, respectiv, Târnava Mică (pe o lungime de 120 km) cu afluenţii săi Ghergheş, Roua, Veţca, Nadeş, Sântioana ş.a. şi Târnava Mare (pe o distanţă de 42 km). Existenţa celor trei mari cursuri de apă (Mureş, Târnava Mică, Târnava Mare) cu numeroşii lor afluenţi determină o densitate ridicată a reţelei hidrografice, cu valori cuprinse între 0,9 şi 1,0 km/km² în zona montană, între 0,6 şi 0,8 km/km² în arealul dealurilor subcarpatice şi între 0,3 şi 0,6 km/km² în reg. colinare şi de podiş. Hidrografia jud. Mureş este completată de prezenţa mai multor lacuri sărate, formate prin prăbuşirea unor vechi galerii subterane ale minelor de sare (lacurile Ursu, Aluniş, Suhat, Verde, Roşu ş.a.), şi a unor iazuri de interes piscicol create atât antropic, cât şi prin bararea naturală (depuneri de aluviuni sau alunecări de teren) a unor cursuri de apă (aşa cum sunt lacurile Zau de Câmpie 117 ha, Tăureni 65 ha, Bujor I 25 ha, Bujor II 16 ha de pe valea râului Pârâu de Câmpie sau Fărăgău de pe râul Şar ş.a.).

Vegetaţia

Vegetaţia, condiţionată de diversitatea elementelor fizico-geografice şi climatice, se remarcă printr-o accentuată varietate a speciilor componente şi printr-o pronunţată etajare. În zonele înalte ale munţilor, la peste 1 600 m alt., se dezvoltă pajiştile naturale, dominate de ţăpoşică (Nardus stricta) şi păruşcă (Festuca supina), şi de tufărişurile pitice de jneapăn (Pinus mugo), smirdar (Rhododendron kotschyi), afin (Vaccinium myrtillus), ienupăr (Juniperus communis ssp. nana) ş.a. Versanţii munţilor, între 1 000– 1 200 şi 1 600 m alt., sunt ocupaţi de păduri de molid (Picea abies) şi pe alocuri de pajişti secundare, iar sub 1 200 m alt. de păduri de fag în amestec cu brad şi molid. Subcarpaţii Transilvaniei şi Pod. Târnavelor sunt acoperiţi cu păduri de fag şi de gorun, uneori în amestec cu carpen şi stejar. În zonele colinare joase predomină pădurile de stejar (Quercus robur), în amestec cu gorun (Quercus petraea) şi arţar tătăresc (Acer tataricum), care alternează cu terenurile cultivate şi cu pajişti naturale. În Câmpia Transilvaniei, cea mai mare parte a vegetaţiei naturale a fost înlocuită de culturile agricole, doar local întâlnindu-se pajişti cu caracter mezoxerofil sau xerofil. În această zonă, la Zau de Câmpie, se remarcă, îndeosebi, prezenţa bujorului (Paeonia tenuifolia), unicul loc unde această specie ponto-balcanică poate fi întâlnită în interiorul arcului carpatic.

Fauna

Fauna, adaptată etajării vegetaţiei, dar mai puţin fidelă limitelor acesteia, datorită marii sale mobilităţi, este bogată şi variată în specii. Domeniul forestier adăposteşte un număr însemnat de vieţuitoare (unele de interes cinegetic), printre care se remarcă mistreţul, cerbul, căpriorul, ursul, vulpea, jderul, râsul, veveriţa, cocoşul de munte, acvila de munte, şopârla de munte, vipera comună, salamandra ş.a. În zona lacurilor antropice trăiesc o serie de păsări de apă (raţe, berze, lişiţe ş.a.), iar în unele păduri colinare a fost colonizat fazanul. Râurile de munte sunt populate cu păstrăv şi lipan, cele din zonele subcarpatice, colinare şi de podiş oferă condiţii prielnice dezvoltării scobarului, cleanului, mrenei ş.a., iar în iazurile piscicole se cresc ştiuca, crapul, somnul, carasul ş.a.

Resursele naturale

Zăcămintele de gaze naturale, cu un procent foarte ridicat de metan (95–99%), exploatate în arealele localit. Sărmăşel, Zau de Câmpie, Şincai, Ulieş, Teleac, Miercurea Nirajului, Bogata, Delenii, Laslău, Filitelnic, Nadeş, Ernei, Corunca, Seleuş, Ceuaşu de Câmpie, Sângeorgiu de Mureş, Luduş, Sânger, Râciu ş.a., reprezintă cea mai importantă bogăţie a subsolului jud. Mureş. Cu toate că jud. Mureş dispune de mari zăcăminte de sare gemă, acestea nu pot fi exploatate încă din cauza adâncimilor mari la care se află, sâmburi de sare apărând la suprafaţă doar în arealul cutelor diapire de la Sovata şi Gurghiu. Andezitele şi aglomeratele andezitice se exploatează la Stânceni, Lunca Bradului, Ilieşi, Ibăneşti, iar balastul din albiile râurilor mari. O categorie aparte de bogăţii o reprezintă pădurile de foioase şi de răşinoase, care acoperă o supr. de 208 982 ha (în anul 2008), din care s-au exploatat 922 mii mc de masă lemnoasă, precum şi apele minerale cloruro-sodice, valorificate pentru calităţile lor terapeutice la Sovata, Sângeorgiu de Mureş, Vila, Gurghiu, Ideciu de Jos, Brâncoveneşti ş.a.

Istoric

Săpăturile arheologice efectuate de-a lungul anilor pe terit. jud. Mureş au scos la iveală o gamă diversă de dovezi materiale care atestă o locuire neîntreruptă începând din Paleolitic (descoperirile din satul Moreşti, sat care aparţine oraşului Ungheni), trecând prin Neolitic (Moreşti, Târgu Mureş, Iernut, Cipău, Cuci, Batoş, Petrilaca, Reghin, Sângeorgiu de Mureş, Ozd ş.a.), Epoca bronzului (Batoş, Târgu Mureş, Iernut, Goreni, Cipău, Luduş, Bogata, Petrilaca, Sighişoara ş.a.), Epoca fierului (Moreşti, Cipău, Târgu Mureş, Band, Saschiz, Bogata, Sângeorgiu de Pădure, Brâncoveneşti, Suseni ş.a.) şi în continuare până azi. Şi mai numeroase sunt vestigiile arheologice datând din cea de-a doua Epocă a fierului (La Tène), când se individualizează, din punct de vedere etnic, geto-dacii. Semnificative pentru această epocă sunt descoperirile de la Moreşti, Târgu Mureş, Cipău, Corunca, Cristeşti, Şaeş, Sighişoara, Dedrad, Breaza ş.a. Pe terit. actual al jud. Mureş, care a făcut parte din prov. romană Dacia, au fost scoase la iveală numeroase mărturii materiale de la dacii care au populat aceste ţinuturi (unelte din fier descoperite la Mărculeni, vase ceramice, terra sigillata, opaiţe, capul zeiţei Iunona, din alabastru, de la Cristeşti şi Sighişoara, tezaurele monetare de argint de la Sighişoara, Cristeşti, Târgu Mureş, Goleşti, Sălaşu ş.a.) şi de la care s-au păstrat castrele romane de la Brâncoveneşti, Călugăreni, Sighişoara, Sărăţeni, Moreşti, Cristeşti ş.a. care făceau parte din linia de fortificaţii, de importanţă strategică, a limesului de NE al Daciei romane. După retragerea legiunilor şi a administraţiei romane din Dacia (în perioada 271–275), populaţia autohtonă a continuat să vieţuiască neîntrerupt pe aceste meleaguri aflate la adăpostul munţilor şi ceva mai ferite de invadatori. Permanenţa populaţiei autohtone în limitele de azi ale jud. Mureş este ilustrată de numeroase descoperiri datând din sec. 3 şi până în sec. 11, identificate în arealele localităţilor Sântana de Mureş (sec. 3–4), Cipău (sec. 3–8), Iernut (sec. 3–6 şi 10– 11), Moreşti (sec. 3–11), Târgu Mureş (sec. 4–9), Sighişoara (sec. 4–9), Luduş (sec. 5–6), Cheţani (sec. 8–9), Sângeorgiu de Mureş (sec. 10–11), Neagra (sec. 11) ş.a. În sec. 9–10, la Moreşti, unul dintre centrele voievodatului lui Gelu, a existat o importantă cetate cu rol de apărare. Cu toate eforturile populaţiei româneşti de a-şi apăra autonomia formaţiunii politice autohtone şi libertăţile obştilor, din a doua jumătate a sec. 11 şi până la începutul sec. 13, regatul feudal ungar şi-a extins dominaţia în Transilvania până către aceste zone, introducând ca unitate administrativă, în teritoriile cucerite, comitatul (terit. actual al jud. Mureş a fost inclus în comitatele Târnava, în 1214, şi Turda, în 1256). În sec. 12, regalitatea ungară a adus în aceste reg. pe secui (populaţie de origine turcică, ulterior maghiarizată), iar la începutul sec. 13 au fost colonizaţi germanii (saşii). Ulterior, saşii s-au organizat în scaunul Sighişoara (1337), iar secuii în scaunul Mureş (1409). O dată cu dezvoltarea societăţii feudale, numărul aşezărilor omeneşti a crescut necontenit, documentele vremii consemnând existenţa, în sec. 18, a 339 de localităţi în perimetrul actual al jud. Mureş. Dintre acestea, Sighişoara (menţionat documentar, prima oară, în 1224) şi Târgu Mureş (1300) au avut, în Evul Mediu, un rol important în viaţa politică, economică şi culturală a societăţii mureşene. În sec. 15–16, ţăranii iobagi, români, saşi şi secui, din mai toate satele mureşene, au participat la marea Răscoală de la Bobâlna (1437–1438), precum şi la cea din 1514 condusă de Gheorghe Doja. Alte evenimente mai importante petrecute pe terit. actual al jud. Mureş, în sec. 16–18, au fost: răscoala secuilor din 1562; participarea locuitorilor mureşeni la campania antiotomană din Ţara Românească, în anul 1595, condusă de Mihai Viteazul; asedierea şi pustiirea oraşelor Târgu Mureş şi Sighişoara în 1601 şi, respectiv, 1602 de trupele generalului Basta, ca represalii pentru participarea populaţiei mureşene la luptele comandate de Mihai Viteazul; cucerirea şi incendierea oraşului Târgu Mureş de trupele turco-tătare în 1660, care au luat, totodată, în robie 3 000 de locuitori; răscoala ţăranilor români şi saşi din Saschiz (1673), conduşi de S. Fabricius, împotriva asupririi exercitate de patriciatul din Sighişoara; răscoala antihabsburgică izbucnită în 1703, sub conducerea lui Francisc Rákóczi II, şi prelungită până în 1711, cunoscută sub numele de Răscoala curuţilor ş.a. La sf. sec. 18, începe să se manifeste tot mai pregnant sentimentul de unitate naţională a românilor, o activitate susţinută, în această privinţă, pe meleagurile mureşene având-o cei doi corifei ai Şcolii Ardelene – Gheorghe Şincai şi Petru Maior, ambii de origine mureşană. În primăvara anului 1848, oraşul Târgu Mureş a devenit unul dintre pr. centre de organizare şi declanşare a Revoluţiei din Transilvania, la care a participat o mare parte a populaţiei, revoluţie care a fost înăbuşită în 1849. În timpul Revoluţiei, în bătălia de la Albeşti (19/31 iul. 1849), dintre armata revoluţionară maghiară comandată de generalul József Bem şi oştile ruseşti conduse de generalul A. N. Lüders (venite să înăbuşe revoluţia), au murit în luptă poetul ungur Petöfi Sándor (aghiotantul generalului Bem) şi publicistul german Anton Kurz. După înfrângerea revoluţiei şi instaurarea absolutismului în Transilvania, locuitorii mureşeni au participat la mişcările antihabsburgice din anii 1851–1854 şi la adunările din 1868 de la Reghin, Târgu Mureş, Târnăveni, Luduş ş.a., în cadrul cărora şi-au manifestat protestul faţă de crearea în 1867 a statului dualist austro-ungar. Cucerirea independenţei de stat a României (1877) a stimulat lupta de eliberare naţională din această zonă, numeroşi locuitori mureşeni participând la conferinţa naţională de la Sibiu, din 21–22 ian. 1892, şi votând pentru înaintarea Memorandului împăratului de la Viena. Intrarea României în Primul Război Mondial, în vara anului 1916, alături de Antantă, a determinat eliberarea (la sf. lunii sept. 1916) multor localit. de pe terit. jud. Mureş de către armatele române (Ibăneşti, Hodac, Gurghiu, Caşva ş.a.). La sf. lunii nov. 1918, mii de locuitori de pe Mureş şi Târnave au plecat la Alba Iulia pentru a participa la Marea Adunare Naţională de la 1 decembrie. La 1 sept. 1940, în multe localităţi din jud. Mureş au avut loc ample manifestaţii de protest împotriva Dictatului fascist de la Viena din 30 aug. 1940, în urma căruia, alături de o mare parte din NV Transilvaniei, fusese răpit şi cedat Ungariei şi un sector din jud. Mureş (inclusiv oraşul Târgu Mureş). Cei patru ani de ocupaţie s-au caracterizat printr-o intensă activitate de deznaţionalizare a românilor şi de prigoană rasială. În sept. 1944, pe terit. actualului judeţ au avut loc lupte grele pentru eliberarea teritoriilor ocupate, una dintre cele mai crâncene bătălii desfăşurându-se (22–29 sept. 1944) la Oarba de Mureş. La 28 sept. 1944, oraşul Târgu Mureş şi multe alte localit. de pe terit. jud. Mureş au fost eliberate de sub ocupaţia ungară. În sept. 1950, fostul judeţ Mureş-Turda (4 856 km²), cu 10 plăşi, 2 oraşe şi 246 sate a devenit regiunea Mureş (cu capitala la Târgu Mureş), iar în perioada 1960–1968 a fost transformată în regiunea Mureş-Autonomă Maghiară. Prin Legea nr. 2 din 17 febr. 1968 a fost desfiinţată regiunea Mureş-Autonomă Maghiară şi s-a reînfiinţat jud. Mureş în limitele existente până în prezent, având 4 municipii, 7 oraşe, 91 de comune, 479 de sate (dintre care 33 de sate aparţin oraşelor şi municipiilor) şi 20 de localităţi componente ale oraşelor şi municipiilor.

Turnul Cositorarilor (Sighişoara, jud. Mureş) (Photo by Jonny Gios on Unsplash)

Economia

Economia jud. Mureş, adaptată la economia de piaţă, se caracterizează printr-o industrie diversificată şi o agricultură dominată de prezenţa formei de proprietate privată. Potenţialul economic ridicat al jud. Mureş îi permite acestuia să-şi valorifice întreaga gamă a resurselor naturale de care dispune.

Industria

Industria, principala componentă a activităţii economice a jud. Mureş, se caracterizează printr-o mare varietate a ramurilor producătoare şi o mare capacitate de producţie, cu specializări de importanţă naţională (expl. de gaze naturale, energie electrică şi termică, chimică ş.a.). Pr. produse industriale realizate de întreprinderile de pe terit. jud. Mureş sunt: energia electrică şi termică (termocentralele de la Cuci, Fântânele, Târgu Mureş, Târnăveni), maşini şi utilaje pentru industriile uşoară, a materialelor de construcţie şi de prelucrare a lemnului (Târgu Mureş, Reghin), utilaje agricole (Reghin), produse electrotehnice, aparatură tehnico-medicală, piese de schimb pentru autovehicule şi tractoare (Târgu Mureş, Reghin), produse chimice diverse (Târnăveni, Târgu Mureş), materiale de constr. (Târgu Mureş, Reghin, Târnăveni, Sighişoara, Luduş, Sângeorgiu de Mureş, Suseni ş.a.), anvelope şi camere de aer (Luduş), mobilă, rechizite şcolare, articole de sport, instrumente muzicale, cherestea şi alte produse din lemn (Târgu Mureş, Reghin, Sighişoara, Târnăveni, Luduş, Sovata, Lunca Bradului, Deda, Gurghiu, Răstoliţa ş.a.), ceramică fină şi articole pentru menaj (Sighişoara, Târnăveni), confecţii, tricotaje, ţesături ş.a. (Târgu Mureş, Reghin, Sighişoara, Târnăveni), încălţăminte şi articole de marochinărie (Târgu Mureş, Reghin), produse alim. (preparate din carne şi lapte, conserve de carne, de legume şi fructe, lapte praf, zahăr, băuturi alcoolice, bere, sucuri naturale, spirt, oţet, produse de panificaţie etc.), la Târgu Mureş, Reghin, Sighişoara, Târnăveni, Luduş, Iernut ş.a. La afirmarea potenţialului economic al jud. Mureş o contribuţie importantă o au meşteşugurile tradiţionale, larg răspândite în arealul judeţului: ţesături şi cusături populare (cergi, ţoale, macrameuri ş.a.) în satul Vătava, piese de port popular (Aluniş, Ibăneşti, Deda, Brâncoveneşti, Sântioana de Mureş, Albeşti, Logig ş.a.), fluiere şi obiecte din lemn, prelucrate artistic (Hodac), ceramică populară (Gurghiu, Miercurea Nirajului, Ghindari), împletituri din papură, din paie şi pănuşi (Câmpeniţa, Roteni, Sâmbriaş, Bezid, Chendu ş.a.) etc.

Agricultura

Agricultura, cu vechi tradiţii şi cu un profil structural mixt (vegetal şi animal), beneficiază de condiţii pedo-climatice favorabile practicării unor culturi intensive (în jud. Mureş se cultivă aproape întreaga gamă de plante) şi de creştere a tuturor categoriilor de animale. Totodată, agricultura mureşană se află în plin proces de modernizare şi de privatizare. În anul 2007, din totalul producţiei agricole de 1 459 646 000 lei (din care 1 399 940 000 lei, respectiv 95,9%, reprezenta aportul sectorului privat), 964 585 000 lei (66,0%) proveneau din sectorul vegetal şi 493 285 000 lei (33,8%) erau realizaţi de producţia animală, iar restul (0,2%) erau din servicii agricole. La sf. anului 2007, fondul funciar al jud. Mureş era format din 412 477 ha terenuri agricole, 208 982 ha terenuri acoperite cu păduri, 6 311 ha acoperite cu ape şi 43 618 ha alte suprafeţe. Din totalul supr. agricole de 412 477 ha (din care 379 387 ha, respectiv 92%, reveneau persoanelor particulare), 224 166 ha (54,3%) erau terenuri arabile, 110 117 ha (26,7%) păşuni, 71 687 ha fâneţe, 4 653 ha livezi şi pepiniere pomicole şi 1 854 ha vii şi pepiniere viticole. În anul 2007, terenurile arabile erau cultivate cu porumb (60 822 ha), plante de nutreţ (29 988 ha), grâu şi secară (27 666 ha), orz şi orzoaică (13 328 ha), ovăz, cartofi, legume, sfeclă de zahăr, plante uleioase, leguminoase pentru boabe, hamei, plante textile, tutun etc. Pomicultura, concentrată în arealele localit. Reghin, Sighişoara, pe valea Târnavei Mici ş.a., furnizează cantităţi însemnate de fructe (18 754 tone, în anul 2007), în special mere (15 470 tone), prune (713 tone), pere, cireşe şi vişine, piersici ş.a. Viticultura are condiţii favorabile de dezvoltare pe întreg cuprinsul jud. Mureş, dar pr. plantaţii de viţă de vie sunt concentrate în partea de SV a judeţului, respectiv în Pod. Târnavelor, unde se află renumita podgorie a Târnavelor, cu centre viticole la Zagăr, Băgaciu, Filitelnic, Nadeş, Târnăveni ş.a., în cadrul cărora se produc variate soiuri de struguri (Fetească albă, Riesling italian, Pinot gris, Muscat Ottonel, Traminer etc.). Şi podgoria Lechinţa (cu centrul viticol Batoş) este binecunoscută şi apreciată. La începutul anului 2008, zootehnia, privatizată în proporţie de peste 99%, cuprindea 84 421 capete bovine (în special din rasa Bălţata românească), 175 717 capete porcine (rasele Landrace, Marele Alb, Cornwall, Hampshire ş.a.), 337 110 mii capete ovine cu lână fină şi semifină, 22 773 capete caprine, 18 632 capete cabaline şi un număr însemnat de bubaline (bivoli); avicultură (1 690 048 capete păsări); apicultură (46 335 familii de albine, locul 1 pe ţară).

Căile de comunicaţie

Poziţia central-nord transilvăneană a jud. Mureş, la intersecţia multor căi de comunicaţie dinspre Moldova, Maramureş şi Crişana, precum şi intensa activitate economică au atras dezvoltarea corespunzătoare a căilor şi mijloacelor de comunicaţie. La sf. anului 2007, lungimea reţelei feroviare de pe terit. jud. Mureş era de 279 km (din care 86 km electrificate), care, raportată la supr. jud. Mureş, asigura o densitate de 41,6 km/1 000 km² de teritoriu (inferioară mediei pe ţară care, în acelaşi an, era de 45,2 km/1 000 km²). Pr. linii de c.f. cu ecartament normal urmăresc, în general, văile marilor cursuri de ape (Mureş, Târnava Mare şi Târnava Mică) – linii pe care se află şi câteva noduri feroviare (Deda, Luduş, Vânători) –, iar o cale ferată cu ecartament îngust, în lungime de 149 km, traversează de la V la E centrul jud. Mureş, de la Miheşu de Câmpie, prin Band, Acăţari până la Sovata şi Praid, deservind localităţile de pe văile Lechinţei şi Nirajului. O importanţă deosebită pentru transporturile feroviare mureşene o are segmentul de c.f. din NE jud. Mureş, între Stânceni şi Deda, care face parte integrantă din magistrala feroviară Bucureşti– Ploieşti–Braşov–Miercurea-Ciuc–Ciceu–Gheorgheni–Topliţa–Deda–Dej–Baia Mare–Satu Mare. La sf. anului 2007, lungimea drumurilor publice măsura 2 083 km (din care 423 km drumuri modernizate), cu o densitate de 31,0 km/100 km² de teritoriu (inferioară mediei pe ţară – 33,9 km/100 km²). Aceste drumuri publice se intersectează în nenumărate locuri, creând veritabile noduri rutiere, cum ar fi Târgu Mureş, Reghin, Luduş, Târnăveni, Acăţari, Sighişoara ş.a. Transporturile aeriene de mărfuri şi călători se realizează prin intermediul aeroportului din satul Vidrasău (sat care aparţine oraşului Ungheni), situat la 13,5 km SV de Târgu Mureş.

Învăţământ, cultură şi artă

În anul şcolar 2007–2008, reţeaua unităţilor de învăţământ de toate gradele de pe terit. jud. Mureş cuprindea 80 de grădiniţe de copii, cu 21 760 copii înscrişi şi 1 448 educatoare, 136 de şcoli generale (învăţământ primar şi gimnazial), cu 49 652 elevi şi 4 509 cadre didactice, 37 de licee, cu 19 302 elevi şi 1 656 profesori, două şcoli profesionale, cu 5 500 elevi şi 72 profesori, trei universităţi de stat (Universitatea Tehnică „Petru Maior”, Universitatea de Medicină şi Farmacie, Academia de Artă Teatrală – toate în Târgu Mureş), cu 16 facultăţi, 11 757 studenţi şi 659 profesori şi patru instituţii private de învăţământ superior (Universitatea „Hyperion”, Universitatea „Sapientia” – în lb. maghiară –, Universitatea ecologică – filială a Universităţii ecologice „Dimitrie Cantemir” din Iaşi – şi Colegiul de psiho-pedagogie, administraţie, hoteluri şi turism, tehnică dentară), cu 2 705 studenţi şi 58 de cadre didactice. Educarea copiilor şi instruirea elevilor şi studenţilor se efectuează atât în limba română, cât şi în limba maghiară. În anul cu 2007, reţeaua aşezămintelor culturale şi de artă, concentrate cu precădere la Târgu Mureş, Sighişoara şi Reghin, cuprindea o filială a Academiei Române, un teatru naţional (f. 1946), cu secţii în limbile română şi maghiară, un teatru de păpuşi („Ariel”), o filarmonică de stat, filiale ale Uniunii Artiştilor Plastici din România şi ale Uniunii Compozitorilor din România, un ansamblu folcloric („Mureşul”), 13 unităţi de cercetare-proiectare, un post local de radioemisie (intrat în funcţiune la 2 mart. 1958 şi întrerupt de autorităţile comuniste în perioada 1 ian. 1985–22 dec. 1989), care emite în limbile română şi maghiară (iar din 1990 emite şi în limba germană), două cinematografe, 404 biblioteci, cu 4 542 000 vol., 90 de cămine culturale, şase case de cultură, numeroase muzee şi case memoriale, edituri etc. În anul 2007, activitatea sportivă se desfăşura în cadrul celor 107 secţii sportive, în care activau 3 679 de sportivi, 160 antrenori şi 96 arbitri.

Ocrotirea sănătăţii

În anul 2007, reţeaua unităţilor sanitare cuprindea opt spitale, cu 4 273 paturi (un pat de spital la 136 locuitori), 45 policlinici, cinci dispensare, un preventoriu, 198 farmacii şi puncte farmaceutice ş.a., iar asistenţa medicală era asigurată de activitatea celor 1 790 medici (un medic la 325 locuitori), 280 medici stomatologi (un medic stomatolog la 2 077 locuitori) şi 4 406 cadre medicale cu pregătire medie.

Turismul

Turism dezvoltat, determinat de prezenţa obiectivelor istorice, arhitectonice şi de artă din Târgu Mureş, Sighişoara, Reghin, Gorneşti, Iernut, Saschiz, Brâncoveneşti, Oarba de Mureş, Sângeorgiu de Pădure ş.a., de regiunile pitoreşti din M-ţii Căliman şi Gurghiu, de pe văile Mureşului (defileul Topliţa–Deda) şi Târnavelor, de rezervaţiile naturale şi parcurile dendrologice (rezervaţia botanică de la Zau de Câmpie, unde vegetează bujorul/ Paeonia tenuifolia, rezervaţia forestieră, 50 ha, cu stejari seculari, de la Mociar, poiana cu narcise şi parcul dendrologic de la Gurghiu, vechi de peste 200 de ani, stejăretele de la Sovata ş.a.). Alte elemente de atracţie turistică sunt legate de varietatea şi originalitatea tezaurului etnografic şi folcloric, prezent în nenumărate sate păstrătoare de vechi tradiţii. Remarcabile produse de artă populară (ţesături, cusături, cioplituri în lemn, sculpturi, articole din piele şi blană, piese de port popular, ceramică, arhitectura specifică văilor Mureşului, Gurghiului, Târnavelor ş.a.) – adevărate opere de artă, sunt prezente în localităţile Vătava, Ruşii-Munţi, Gurghiu, Lunca Bradului, Hodac, Miercurea Nirajului, Câmpeniţa, Bezid, Chendu, Ibăneşti ş.a. Turismul balnear, de odihnă sau în tranzit se practică graţie factorilor naturali terapeutici pe care îi posedă staţiunile Sovata, Sângeorgiu de Mureş, Ideciu de Jos, Lunca Bradului ş.a. În anul 2007, capacitatea de cazare era de 6 138 locuri, repartizate în 30 de hoteluri şi moteluri, patru campinguri, 32 de vile, o cabană, 29 de pensiuni turistice urbane, 17 pensiuni turistice rurale ş.a. Indicativ auto: MS.

Localităţile judeţului Mureş

(între paranteze sunt înscrişi anii primei menţiuni documentare)

I. Municipii	Localit. componente ale municipiilor	Satele care aparţin municipiilor
1. REGHIN (1228)	1. Apalina (1332) 2. Iernuţeni (1332)
2. SIGHIŞOARA (1224)	1. Angofa 2. Aurel Vlaicu 3. Rora (1956) 4. Şoromiclea 5. Venchi (1956) 6. Viilor (1956)	1. Hetiur (1301)
3. TÂRGU MUREŞ (1300)	1. Mureşeni (1390) 2. Remetea (1567)
4. TÂRNĂVENI (1217)	1. Botorca	1. Bobohalma (1332) 2. Cuştelnic* (1383)

* Până la 28 ian. 2002 satul Cuştelnic a fost în componenţa com. Găneşti.

II. Oraşe	Localit. componente ale oraşelor	Satele care aparţin oraşelor
1. IERNUT (1257)		1. Cipău (1332) 2. Deag (1332) 3. Lechinţa (1269) 4. Oarba de Mureş (1733) 5. Porumbac 6. Racameţ (1956) 7. Sălcud (1332) 8. Sfântu Gheorghe (1956)
2. LUDUŞ (1333)	1. Avrămeşti (1954) 2. Cioarga (1913) 3. Ciurgău (1956) 4. Fundătura (1956) 5. Gheja (1366) 6. Roşiori (1956)
3. MIERCUREA NIRAJULUI (1493)		1. Beu (1332) 2. Dumitreştii (1484) 3. Lăureni (1332) 4. Moşuni (1446) 5. Şardu Nirajului (1360) 6. Tâmpa (1494) 7. Veţa (1567)
4. SĂRMAŞU (1329)		1. Balda (1334) 2. Larga 3. Moruţ (1956) 4. Sărmăşel (1438) 5. Sărmăşel-Gară (1954) 6. Titiana (1956) 7. Vişinelu (1340)
5. SÂNGEORGIU DE PĂDURE (1333)		1. Bezid (1566) 2. Loţu (1913)
6. SOVATA (1578)	1. Căpeţi 2. Ilieşi (1850) 3. Săcădat (1956)
7. UNGHENI (1264)		1. Cerghid (1438) 2. Cerghizel (1438) 3. Moreşti (1567) 4. Recea 5. Şăuşa (1414) 6. Vidrasău (1383)

III. Comune	Satele componente (primul sat este reşed. com.)
1. ACĂŢARI	1. Acăţari (1497) 2. Corbeşti (1567) 3. Găieşti (1567) 4. Gruişor (1501) 5. Murgeşti (1332) 6. Roteni (1332) 7. Stejeriş (1497) 8. Suveica (1332) 9. Vălenii (1332)
2. ADĂMUŞ	1. Adămuş (1405) 2. Chinciuş (1424) 3. Corneşti (1332) 4. Crăieşti (1332) 5. Dâmbău (1278) 6. Herepea (1332)
3. ALBEŞTI	1. Albeşti (1231) 2. Bârlibăşoaia (1956) 3. Boiu (1301) 4. Jacu (1466) 5. Şapartoc (1231) 6. Ţopa (1301) 7. Valea Albeştiului 8. Valea Dăii (1956) 9. Valea Şapartocului (1956)
4. ALUNIŞ	1. Aluniş (1228) 2. Fiţcău (1913) 3. Lunca Mureşului (1319)
5. APOLD	1. Apold (1309) 2. Daia (1280) 3. Şaeş (1302) 4. Vulcan (1206)
6. AŢINTIŞ	1. Aţintiş (1357) 2. Botez (1353) 3. Cecălaca (1296) 4. Iştihaza (1410) 5. Maldaoci (1956) 6. Sâniacob (1381)
7. BAHNEA	1. Bahnea (1291) 2. Bernadea (1301) 3. Cund (1332) 4. Daia (1301) 5. Gogan (1332) 6. Idiciu (1319) 7. Lepindea (1492–1502)
8. BAND	1. Band (1332) 2. Drăculea Bandului (1913) 3. Fânaţe (1956) 4. Fânaţele Mădăraşului (1954) 5. Iştan-Tău 6. Mărăşeşti (1956) 7. Negrenii de Câmpie (1956) 8. Oroiu (1332) 9. Petea (1447) 10. Ţiptelnic (1602) 11. Valea Mare (1956) 12. Valea Rece
9. BATOŞ	1. Batoş (1228) 2. Dedrad (1319) 3. Goreni (1228) 4. Uila (1319)
10. BĂGACIU	1. Băgaciu (1351) 2. Delenii (1322)
11. BĂLA	1. Băla (1327) 2. Ercea (1439)
12. BĂLĂUŞERI	1. Bălăuşeri (1325) 2. Agrişteu (1325) 3. Chendu (1325) 4. Dumitreni (1503) 5. Filitelnic (1347) 6. Senereuş (1430)
13. BEICA DE JOS	1. Beica de Jos (1453) 2. Beica de Sus (1453) 3. Căcuciu (1441) 4. Nadăşa (1453) 5. Sânmihai de Pădure (1319) 6. Şerbeni (1453)
14. BERENI	1. Bereni (1569) 2. Bâra (1484) 3. Cându (1509) 4. Drojdii (1548) 5. Eremieni (1332) 6. Maia (1496) 7. Mărculeni (1567)
15. BICHIŞ	1. Bichiş (1296) 2. Gâmbuţ (1299) 3. Nandra (1311) 4. Ozd (1332)
16. BOGATA	1. Bogata (1295) 2. Ranta (1954)
17. BRÂNCOVENEŞTI	1. Brâncoveneşti (1228) 2. Idicel (1393) 3. Idicel-Pădure (1956) 4. Săcalu de Pădure (1319) 5. Vălenii de Mureş (1319)
18. BREAZA	1. Breaza (1319) 2. Filpişu Mare (1319) 3. Filpişu Mic (1291)
19. CEUAŞU DE CÂMPIE	1. Ceuaşu de Câmpie (1505) 2. Bozed (1481) 3. Câmpeniţa (1349) 4. Culpiu (1332) 5. Herghelia (1332) 6. Porumbeni (1332) 7. Săbed (1451) 8. Voiniceni (1495)
20. CHEŢANI	1. Cheţani (1444) 2. Coasta Grindului (1956) 3. Cordoş (1913) 4. Giurgiş (1913) 5. Grindeni (1289) 6. Hădăreni (1270) 7. Linţ (1956)
21. CHIBED	1. Chibed (1499)
22. CHIHERU DE JOS	1. Chiheru de Jos (1453) 2. Chiheru de Sus (1453) 3. Urisiu de Jos (1453) 4. Urisiu de Sus (1453)
23. COROISÂNMĂRTIN	1. Coroisânmărtin (1324) 2. Coroi (1337) 3. Odrihei (1332) 4. Şoimuş (1001; 1405 etc.)
24. CORUNCA	1. Corunca (1332)
25. COZMA	1. Cozma (1231) 2. Fânaţele Socolului (1956) 3. Socolu de Câmpie (1322) 4. Valea Sasului (1956) 5. Valea Ungurului (1956)
26. CRĂCIUNEŞTI	1. Crăciuneşti (1444) 2. Budiu Mic (1435) 3. Cinta (1451) 4. Corneşti (1497) 5. Tirimioara (1263)
27. CRĂIEŞTI	1. Crăieşti (1549) 2. Lefaia (1863) 3. Milăşel (1426) 4. Nima Milăşelului (1394)
28. CRISTEŞTI	1. Cristeşti (1332) 2. Vălureni (1515)
29. CUCERDEA	1. Cucerdea (1278) 2. Bord (1348) 3. Şeulia de Mureş (1379)
30. CUCI	1. Cuci (1410) 2. Dătăşeni (1263) 3. După Deal (1954) 4. Orosia (1410) 5. Petrilaca (1332)
31. DANEŞ	1. Daneş (1348) 2. Criş (1305) 3. Seleuş (1392) 4. Stejărenii (1305)
32. DEDA	1. Deda (1393) 2. Bistra Mureşului (1913) 3. Filea (1497) 4. Pietriş (1451)
33. EREMITU	1. Eremitu (1567) 2. Călugăreni (1567) 3. Câmpu Cetăţii (1913) 4. Dămieni (1567) 5. Mătrici (1484)
34. ERNEI	1. Ernei (1332) 2. Căluşeri (1332) 3. Dumbrăvioara (1319) 4. Icland (1566) 5. Săcăreni (1451) 6. Sângeru de Pădure (1409)
35. FĂRĂGĂU	1. Fărăgău (1357) 2. Fânaţe (1956) 3. Hodaia (1956) 4. Onuca (1268) 5. Poarta (1319) 6. Tonciu (1439)
36. FÂNTÂNELE	1. Fântânele (1332) 2. Bordoşiu (1566) 3. Călimăneşti (1567) 4. Cibu (1567) 5. Roua (1566) 6. Viforoasa (1501)
37. GĂLEŞTI	1. Găleşti (1501) 2. Adrianu Mare (1570) 3. Adrianu Mic (1567) 4. Bedeni (1567) 5. Maiad (1513) 6. Sânvăsii (1332, sat reînfiinţat la 4 mai 2004) 7. Troiţa (1332)
38. GĂNEŞTI	1. Găneşti (1302) 2. Păucişoara (1361) 3. Sub Pădure (1466)
39. GHEORGHE DOJA	1. Gheorghe Doja (1409) 2. Ilieni (1567) 3. Leordeni (1493) 4. Satu Nou (1473) 5. Tirimia (1263)
40. GHINDARI	1. Ghindari (1507) 2. Abud (1567) 3. Ceie (1956) 4. Solocma (1587) 5. Trei Sate
41. GLODENI	1. Glodeni (1263) 2. Merişor (1256) 3. Moişa (1256) 4. Păcureni (1322) 5. Păingeni (1323)
42. GORNEŞTI	1. Gorneşti (1319) 2. Iara de Mureş (1332) 3. Ilioara (1460) 4. Mura Mare (1359) 5. Mura Mică (1733 7. Periş (1441) 8. Petrilaca de Mureş (1332, sat depopulat după anul 1996) 9. Teleac (1381)
43. GREBENIŞU DE CÂMPIE	1. Grebenişu de Câmpie (1294) 2. Leorinţa (1760–1762) 3. Valea Sânpetrului (1956)
44. GURGHIU	1. Gurghiu (1248) 2. Adrian (1393) 3. Caşva (1453) 4. Comori (1453) 5. Fundoaia (1956) 6. Glăjărie (1760–1762) 7. Larga (1956) 8. Orşova (1453) 9. Orşova-Pădure (1956) 10.Păuloaia (1913)
45. HODAC	1. Hodac (1453) 2. Arşiţa (1956) 3. Bicaşu (1956) 4. Dubiştea de Pădure (1956) 5. Mirigioaia (1956) 6. Toaca (1913) 7. Uricea (1913)
46. HODOŞA	1. Hodoşa (1332) 2. Ihod (1519) 3. Isla (1567) 4. Sâmbriaş (1567)
47. IBĂNEŞTI	1. Ibăneşti (1453) 2. Blidireasa (1913) 3. Brădeţelu (1956) 4. Dulcea (1956) 5. Ibăneşti-Pădure (1956) 6. Lăpuşna (1909) 7. Pârâu Mare (1956) 8. Tireu (1956) 9. Tisieu (1956) 10. Zimţi (1956)
48. ICLĂNZEL	1. Iclănzel (1501) 2. Căpuşu de Câmpie (1318) 3. Chisăliţa (1913) 4. După Deal (1956) 5. Fânaţe (1954) 6. Fânaţele Căpuşului (1956) 7. Ghidaşteu (1956) 8. Iclandu Mare (1419) 9. Mădărăşeni (1956) 10. Tăblăşeni (1913) 11. Valea Iclandului (1956)
49. IDECIU DE JOS	1. Ideciu de Jos (1319) 2. Deleni (1319) 3. Ideciu de Sus (1319)
50. LIVEZENI	1. Livezeni (1505) 2. Bozeni (1566) 3. Ivăneşti (1332) 4. Poieniţa (1460) 5. Sânişor (1567)
51. LUNCA	1. Lunca (1319) 2. Băiţa (1315) 3. Frunzeni (1319) 4. Logig (1322) 5. Sântu (1319)
52. LUNCA BRADULUI	1. Lunca Bradului (1839) 2. Neagra (1913) 3. Sălard (1913)
53. MĂDĂRAŞ	1. Mădăraş (1332)
54. MĂGHERANI	1. Măgherani (1567) 2. Şilea Nirajului (1487) 3. Torba (1575)
55. MICA	1. Mica (1376) 2. Abuş (1361) 3. Căpâlna de Sus (1332) 4. Ceuaş (1301) 5. Deaj (1301) 6. Hărănglab (1301) 7. Şomoştelnic (1438)
56. MIHEŞU DE CÂMPIE	1. Miheşu de Câmpie (1293) 2. Bujor (1956) 3. Cirhagău (1956) 4. Groapa Rădăii (1954) 5. Mogoaia (1954) 6. Răzoare (1293) 7. Şăuliţa (1956) 8. Ştefanca
57. NADEŞ	1. Nadeş (1301) 2. Măgheruş (1391) 3. Pipea (1325) 4. Ţigmandru (1325)
58. NEAUA	1. Neaua (1569) 2. Ghineşti (1567) 3. Rigmani (1567) 4. Sânsimion (1332) 5. Vădaş (1567)
59. OGRA	1. Ogra (1376) 2. Dileu Vechi (1344) 3. Giuluş (1413) 4. Lăscud (1414) 5. Vaideiu (1336)
60. PAPIU ILARIAN	1. Papiu Ilarian (1332) 2. Dobra (1956) 3. Merişoru (1956) 4. Şandru (f. 1913, sat depopulat după anul 1996) 5. Ursoaia (1913)
61. PĂNET	1. Pănet (1332) 2. Berghia (1334) 3. Cuieşd (1451) 4. Hărţău (1332) 5. Sântioana de Mureş (1303)
62. PĂSĂRENI	1. Păsăreni (1392) 2. Bolintineni (1484) 3. Gălăţeni (1332)
63. PETELEA	1. Petelea (1332) 2. Habic (1453)
64. POGĂCEAUA	1. Pogăceaua (1345) 2. Bologaia (1956) 3. Ciulea (1956) 4. Deleni (1956) 5. Fântâna Babii (1956) 6. Pârâu Crucii (1956) 7. Scurta (1956) 8. Sicele (1956) 9. Valea Sânpetrului (1956) 10. Văleni (1954)
65. RĂSTOLIŢA	1. Răstoliţa (1850) 2. Andreneasa (1850) 3. Borzia (1956) 4. Gălăoaia (1956) 5. Iod (1956)
66. RÂCIU	1. Râciu (1305) 2. Căciulata (1956) 3. Coasta Mare 4. Cotorinau (1956) 5. Cureţe (1956) 6. Hagău (1956) 7. Leniş (1956) 8. Nima Râciului (1913) 9. Obârşie (1956) 10. Pârâu Crucii (1956) 11. Sânmărtinu de Câmpie(1329) 12. Ulieş (1321) 13. Valea Sânmărtinului (1913) 14. Valea Seacă (1956) 15. Valea Ulieşului (1956)
67. RUŞII-MUNŢI	1. Ruşii-Munţi (1228) 2. Maioreşti (1461) 3. Morăreni (1497) 4. Sebeş (1956)
68. SASCHIZ	1. Saschiz (1308–1310) 2. Cloaşterf (1267) 3. Mihai Viteazu (1341)
69. SĂRĂŢENI	1. Sărăţeni (1332)
70. SÂNCRAIU DE MUREŞ	1. Sâncraiu de Mureş (1293) 2. Nazna (1453)
71. SÂNGEORGIU DE MUREŞ	1. Sângeorgiu de Mureş (1332) 2. Cotuş (1566) 3. Tofalău (1501)
72. SÂNGER	1. Sânger (1328) 2. Bârza (1956) 3. Cipăieni (1333, până la 20 mai 1996 s-a numit Chimitelnic) 4. Dalu (1956) 5. Pripoare (1956) 6. Vălişoara (1956) 7. Zăpodea (1956)
73. SÂNPAUL	1. Sânpaul (1332) 2. Chirileu (1332) 3. Dileu Nou (1344) 4. Sânmărghita (1408) 5. Valea Izvoarelor (1349)
74. SÂNPETRU DE CÂMPIE	1. Sânpetru de Câmpie (1305) 2. Bârlibaş (1956) 3. Dâmbu (1325) 4. Satu Nou (1956) 5. Sângeorgiu de Câmpie (1329) 6. Tuşinu (1325)
75. SÂNTANA DE MUREŞ	1. Sântana de Mureş (1332) 2. Bărdeşti (1567) 3. Chinari (1319) 4. Curteni (1332)
76. SOLOVĂSTRU	1. Solovăstru (1381) 2. Jabeniţa (1453)
77. STÂNCENI	1. Stânceni (1824) 2. Ciobotani (1913) 3. Meştera (1956)
78. SUPLAC	1. Suplac (1325) 2. Idrifaia (1331) 3. Laslău Mare (1733) 4. Laslău Mic (1332) 5. Vaidacuta (1733)
79. SUSENI	1. Suseni (1319) 2. Luieriu (1228)
80. ŞĂULIA	1. Şăulia (1277) 2. Leorinţa-Şăulia (1913) 3. Măcicăşeşti (1956) 4. Pădurea (1956)
81. ŞINCAI	1. Şincai (1332) 2. Lechincioara (1733) 3. Pusta (1956) 4. Şincai-Fânaţe (1954)
82. TĂURENI	1. Tăureni (1454) 2. Fânaţe (1954) 3. Moara de Jos (1956)
83. VALEA LARGĂ	1. Valea Largă (1332) 2. Grădini (1956) 3. Mălăeşti 4. Poduri (1956) 5. Valea Frăţiei (1956) 6. Valea Glodului (1956) 7. Valea Pădurii (1956) 8. Valea Şurii (1956) 9. Valea Urieşului (1956)
84. VĂRGATA	1. Vărgata (1412) 2. Grâuşorul (1567) 3. Mitreşti (1453) 4. Vadu (1567) 5. Valea (1470)
85. VĂTAVA	1. Vătava (1332–1335) 2. Dumbrava (1393) 3. Râpa de Jos (1332)
86. VÂNĂTORI	1. Vânători (1329) 2. Archita (1341) 3. Feleag (1393) 4. Mureni (1270–1272) 5. Şoard (1301)
87. VEŢCA	1. Veţca (1319) 2. Jacodu (1325) 3. Sălaşuri (1567)
88. VIIŞOARA	1. Viişoara (1367–1368) 2. Ormeniş (1319) 3. Sântioana (1303)
89. VOIVODENI	1. Voivodeni (1332) 2. Toldal (1268)
90. ZAGĂR	1. Zagăr (1412) 2. Seleuş (1319)
91. ZAU DE CÂMPIE	1. Zau de Câmpie (1339) 2. Bărboşi (1365) 3. Botei (1913) 4. Bujor-Hodaie (1913) 5. Ciretea 6. Gaura Sângerului 7. Malea (1956) 8. Ştefăneaca (1956) 9. Tău (1956)