Date generale
Judeţul Dâmboviţa se află în partea central-sudică a României, în bazinele superioare ale râurilor Ialomiţa şi Dâmboviţa, între 44°25′ şi 45°27′ latitudine nordică şi între 25°10′ şi 25°54′ longitudine estică, străjuit, la N, de „meterezele” M-ţilor Bucegi şi Leaota, mărginit de jud. Braşov (la N), Prahova (NE şi E), Ilfov (SE), Giurgiu (S-SE), Teleorman (S-SV) şi Argeş (la V). Supr.: 4 054 km2 (1,70% din supr. ţării). Populaţia (1 ian. 2019): 521 071 loc. (2,35% din populaţia ţării), din care 255 319 loc. de sex masc. (49,00%) şi 265 752 loc. de sex fem. (51,00%). Populaţia urbană: 165 656 loc. (31,79%); rurală: 355 415 loc. (68,21%). Densitatea: 128,5 loc./km2. Structura populaţiei pe naţionalităţi (la recensământul din 20-31 oct. 2011): 90,6% români, 5,3% rromi, 0,3% bulgari, apoi sârbi, maghiari ş.a. Reşed.: municipiul Târgovişte. Oraşe: Fieni, Găeşti, Moreni (municipiu), Pucioasa, Răcari, Titu. Comune: 82. Sate: 347 (din care 5 aparţin oraşelor). Localit. componente ale oraşelor şi municipiilor: 16.
Relieful
Relief variat, dispus etajat în trei trepte majore ce se succed de la N la S pe o diferenţă de nivel de 2 375 m, de la 2 505 m, în vf. Omu (alt. max. a jud. Dâmboviţa), la 130 m alt. în arealul com. Poiana, situată în câmpia joasă de divagare, la SE de Titu. În cadrul jud. Dâmboviţa, forma predominantă de relief o constituie câmpiile, care se extind pe 50% din supr. sa, fiind reprezentate prin segmente, mai mari sau mai mici, ce aparţin Câmpiei Române, şi anume câmpiile Găvanu-Burdea, Titu, Piteştiului, Târgoviştei, Cricovului şi Vlăsiei. Unităţile de deal şi podiş, care constituie treapta colinară înaltă, ocupă 41% din supr. jud. Dâmboviţa Ele sunt plasate în partea central-nordică a judeţului şi sunt reprezentate prin Subcarpaţii Ialomiţei, alcătuiţi din numeroase dealuri (Dealu Mare, Micloşani, Plaiu Sirnei ş.a.) şi depresiuni (Moroeni, Pietroşiţa, Bărbuleţu-Râu Alb, Bezdead, Vulcana, Voineşti, Pucioasa, Ocniţa ş.a.), cât şi prin extremitatea SE a Piem. Cândeşti. Munţii, cu un procent de 9% din supr. jud. Dâmboviţa, domină extremitatea nordică a acestuia, în perimetrul său aflându-se cea mai mare parte a masivului Leaota (cu vf. Leaota, 2 133 m alt.) şi o parte din masivul Bucegi, marcat de abrupturile sale marginale şi de înălţimile ce depăşesc frecvent 2 000 m alt. (vf. Omu, 2 505 m, situat la limita cu jud. Prahova cel mai înalt din Bucegi, vf. Doamnele 2 402 m, vf. Bătrâna 2 181 m ş.a.).
Clima
Climă temperat-continentală, cu diferenţieri mai mari între unităţile montane şi cele de câmpie, evidenţiate şi prin amplitudinea termică max. de 78,4°C rezultată din cumularea valorilor termice extreme (–38,0°C pe vf. Omu şi +40,4°C la Găeşti, în zona de câmpie). Regimul climatic general se caracterizează prin veri foarte calde şi ierni nu prea friguroase în zonele de câmpie şi prin veri răcoroase şi ierni foarte reci, marcate de viscole frecvente, în reg. montane. Ţinuturile deluroase şi piemontane sunt dominate de caracteristici climatice intermediare faţă de cele două areale învecinate. Valorile termice medii anuale variază între 10,5°C în câmpie (la Corbii Mari), 9°C în Subcarpaţi şi –2,6°C pe vf. Omu. Temp. max. absolută (40,4°C) s-a înregistrat la Găeşti (la 20 aug. 1946), iar temp. minimă absolută (-38,0°C) la staţia meteorologică de pe vf. Omu (la 10 febr. 1929). Precipitaţiile căzute anual înregistrează valori medii cuprinse între 512,1 mm (la Potlogi) în câmpie şi 1 400 mm pe culmile montane înalte. Vânturile predominante bat cu o frecvenţă mai mare dinspre NE (15%) şi SV (14%), în zona de contact a câmpiei cu Subcarpaţii (la Târgovişte), şi dinspre NV (25%), V (21%) şi SV (17%) pe crestele înalte ale munţilor. Vitezele medii anuale ale vânturilor variază între 1,1 şi 3,0 m/s la Târgovişte şi Titu şi între 4,5 şi 8,0 m/s pe culmile montane.
Reţeaua hidrografică
Reţeaua hidrografică de pe terit. jud. Dâmboviţa, cu o densitate medie relativ mare (0,5 km/km2), aparţine, în general, celor două sisteme hidrografice distincte: Ialomiţa, care drenează partea central-nordică şi sud-estică a jud. Dâmboviţa, pe o lungime de 132 km, şi Argeş, care străbate SV judeţului, pe o distanţă de 47 km. Dâmboviţa, cel mai important afluent al Argeşului (cu care confluează în afara limitelor jud. Dâmboviţa), ce brăzdează median jud. Dâmboviţa pe direcţia NV-SE, pe o distanţă de 67 km, este râul de la care şi-a luat numele şi judeţul. Alte râuri, care îşi au izvoarele pe terit. jud. Dâmboviţa sau îl traversează, sunt: Cricovu Dulce, Pârscov, Crevedia, Colentina, Ilfov, Şuţa, Sabar, Potopu, Cobia, Neajlov, Dâmbovnic, Glavacioc ş.a. Lacurile existente pe terit. jud. Dâmboviţa sunt în majoritate de origine antropică, realizate pentru irigaţii şi piscicultură (Dragodana, Nucet, Priseaca, Bungetu, Colanu, Băleni, Ghergheşti, Comişani ş.a.) sau pentru producerea energiei electrice (lacul de acumulare Scropoasa, construit în 1929 pe cursul superior al Ialomiţei, cu un vol. de 37 500 m3, folosit pentru uzinele hidroelectrice de la Dobreşti şi Moroeni; lacul de acumulare de la Pucioasa, cu un vol. de 8 mil. m3, intrat în circuitul hidroenergetic în 1974).
Vegetaţia
Vegetaţia prezintă o evidentă etajare, asemenea formelor de relief. Etajele alpin şi subalpin, prezente pe crestele înalte ale M-ţilor Bucegi şi Leaota, sunt dominate de asociaţiile vegetale alcătuite din pajişti cu ţăpoşică (Nardus stricta), păruşcă (Festuca supina), iarba stâncilor (Agrostis rupestris), rogoz (Carex curvula) ş.a. ce alternează cu tufişuri scunde de arbuşti, formate din smirdar (Rhododendron kotschyi), jneapăn (Pinus mugo), ienupăr (Juniperus communis ssp. nana), afin (Vaccinium myrtillus) ş.a. Specific zonei alpine a M-ţilor Bucegi este larga dezvoltare a vegetaţiei de stâncărie, cu multe elemente floristice rare, ocrotite de lege, între care se remarcă floarea-de-colţi (Leontopodium alpinum), ghinţura (Gentiana lutea), clopoţelul de munte (Campanula alpina) etc. Etajul pădurilor de răşinoase, cu molid (Picea abies) şi brad (Abies alba), acoperă pantele munţilor între 1 200 şi 1 900 m alt. Pădurile de foioase, constituite din fag (Fagus silvatica), în amestec cu carpen (Carpinus betulus), gorun (Quercus petraea) ş.a., sunt răspândite în Subcarpaţi şi în Piem. Cândeşti. În câmpie se dezvoltă, insular, păduri de cer (Quercus cerris) şi gârniţă (Quercus frainetto), iar în luncile râurilor se întâlnesc zăvoaie de anin negru, plop şi salcie.
Fauna
Fauna este bogată în specii şi diversă, elementele predominante fiind cele de pădure, reprezentate prin urşi, cerbi, mistreţi, jderi, râşi (ocrotiţi de lege), căpriori (colonizaţi în subcarpaţi şi în Piem. Cândeşti), fazani colonizaţi, cocoşi de munte (ocrotiţi de lege), veveriţe etc. Fauna alpină are ca element dominant şi caracteristic capra neagră (Rupicapra rupicapra), declarată monument al naturii şi ocrotită de lege. În zona de câmpie trăiesc diverse rozătoare (popândău, hârciog, şoarece de câmp, iepurele ş.a.), păsări (ciocârlia, prepeliţa, potârnichea, uliul etc.), reptile (şopârla, guşterul, şarpele), insecte etc. Apele râurilor de munte, de deal şi de câmpie sunt bogate în păstrăv, scobar, clean, mreană, crap, ştiucă etc.
Resursele naturale
Zăcăminte de petrol (Moreni, Gura Ocniţei, Ochiuri, Răzvad, Şotânga, Corbii Mari, Teiş, Valea Mare, Aninoasa, Cobia, Ludeşti, Hulubeşti, Vişina, Cojasca, Poiana ş.a.), gaze naturale (Gura Şuţii, Bilciureşti, Finta, Nucet, Brăteştii de Jos, Gheboaia), lignit (Şotânga, Mărgineanca), sare gemă (Ocniţa, Gura Ocniţei, Ochiuri), gips (Lăculeţe, Pucioasa, Fieni) şi sulf (Pucioasa). Din categoria rocilor utile şi a materialelor de construcţii mai importante sunt gresiile (Buciumeni, Moroeni), marnele (Sima, Fieni, Pucheni), calcarele (Lespezi), argilele comune (Crângurile, Doiceşti, Pucioasa, Şotânga), balastul (Viişoara, Mătăsaru, Ioneşti, Crângurile, Crovu ş.a.). O importanţă aparte o au pădurile (121 036 ha, 2008) şi izv. cu ape minerale sulfuroase, clorurosodice, sulfatate, bicarbonatate de la Pucioasa, iodurate, bromurate şi sărate la Vulcana-Băi, sau cu alte compoziţii chimice, mai ales sărate, la Bezdead, Gura Ocniţei, Glodeni, Lăculeţe, Vârfuri, Urseiu ş.a.
Istoric
Urmele materiale aparţinând culturii materiale de Prund (în special unelte din silex), descoperite în arealele localit. Petreşti, Potlogeni-Deal, Ioneşti şi Greci, dovedesc că terit. actual al jud. Dâmboviţa a fost locuit încă din Paleoliticul inferior (1 000 000–100 000 î.Hr.). Epoca Neolitică (5500–2500 î.Hr.) este sugestiv materializată în aşezările identificate pe terit. localit. Mătăsaru, Geangoeşti, Moara din Groapă, Ioneşti, Pădureni, Vadu Stanchii, Morteni, Corneşti, Mogoşani, Şelaru, Vişina ş.a. Perioada de trecere de la Neolitic la Epoca bronzului (2500–1800 î.Hr.) este marcată de o aşezare de tip Coţofeni, scoasă la iveală în vatra satului Bungetu, unde s-a găsit ceramică specifică acestei culturi, precum şi de descoperirea (în luna mai 2011) a unui schelet uman, în raza com. Ariceştii Rahtivani, presupus că datând de acum c. 4500 de ani. Epoca bronzului (1800– 800 î.Hr.) este bine reprezentată prin vestigiile descoperite în aşezările de la Perşinari, Viforâta, Nucet, Morteni, Vârfuri, Mătăsaru, Corneşti, Colacu, Hăbeni ş.a., iar cea a fierului (800 î.Hr.-sec. 1–3 d.Hr.) prin aşezările descoperite în arealele localit. Mătăsaru, Valea Voievozilor, Cătunu, Căprioru, Bucşani, Ocniţa, Finta ş.a. Vestigiile arheologice din aşezările geto-dace de la Teţcoiu, Cătunu, Costeştii din Vale, Corneşti ş.a., datând din sec. 2 î.Hr.-1 d.Hr., precum şi tezaurele monetare (greceşti, macedonene, romane, celtice şi tipuri hibride de monede daco-getice) descoperite în localit. Căprioru, Cojasca, Gheboieni, Adânca, Potlogi, Valea Voievozilor, Brâncoveanu, Răcari, Cătunu, Răzvad ş.a. atestă intensele legături economice şi culturale pe care le întreţinea populaţia autohtonă cu lumea exterioară şi în special cu cea romană. Continuitatea locuirii neîntrerupte a acestui teritoriu de către populaţia autohtonă, între sec. 2 şi 14, este atestată de numeroase aşezări omeneşti şi necropole descoperite în localit. Mătăsaru (sec. 2–3), Voineşti (sec. 2 şi 8), Mogoşani (sec. 4), Ilfoveni, Târgovişte, Cătunu, Corneşti, Brăteştii de Jos, Băleni, Cazaci (sec. 2–14). Populaţia românească sedentară, permanent prezentă pe aceste locuri, întreţinea legături strânse şi cu Imperiul Roman de Răsărit, fapt dovedit de monedele bizantine descoperite la Târgovişte (monede bătute în anii 969–976, în timpul domniei lui Ioan I Tzimiskes). Se pare că o zonă din terit. actual al jud. Dâmboviţa a făcut parte din voievodatul lui Seneslau, care se extindea în V Munteniei, la E de râul Olt, voievodat amintit în Diploma Ioaniţilor din 1247. Primele mărturii documentare referitoare la unele aşezări mai importante din perimetrul geografic al jud. Dâmboviţa provin din sec. 14, de la cronicarul Johannes Schiltberger care, într-o notă de călătorie, descrie cum Mircea cel Bătrân a transferat, în 1396, capitala Ţării Româneşti de la Curtea de Argeş la Târgovişte unde a construit Curtea domnească şi un paraclis. Stabilirea capitalei Ţării Româneşti la Târgovişte şi menţinerea acesteia în funcţie (cu unele întreruperi) până in 1659, când capitala domnească a fost mutată definitiv la Bucureşti, a făcut ca oraşul să devină, pentru timp de aproape trei secole, cel mai însemnat centru economic, politic şi cultural al Ţării Româneşti. Jud. Dâmboviţa, sau „Ţara Dâmboviţei” cum era numit de Vasile Alecsandri, este o unitate ad-tiv teritorială tradiţională, menţionată documentar ca atare, prima oară, în 1512, când administrarea lui era asigurată de către un vornic de Târgovişte. În Târgovişte şi-au stabilit reşedinţa domnească Mircea cel Bătrân şi continuând cu Dan II, Vlad Dracul, Vlad Ţepeş, Radu de la Afumaţi, Mihai Viteazul, Radu Şerban, Radu Mihnea, Matei Basarab ş.a. În limitele actuale ale jud. Dâmboviţa, stabilite prin Legea nr. 2 din 17 febr. 1968, există două municipii, 5 oraşe, 82 de comune şi 347 de sate.
Economia
Economia jud. Dâmboviţa se caracterizează printr-o structură industrial-agrară. După 1989 s-a trecut, treptat, la o etapă nouă, aceea a economiei de piaţă.
Industria
Industria se caracterizează prin preponderenţa ramurilor constructoare de maşini, metalurgică, materiale de construcţie, textilă şi alim. care realizează laolaltă 82,8% din producţia industrială a jud. Dâmboviţa, urmate de industria extractivă (10,9%), industria energiei electrice şi termice (6,3%) ş.a. Principalele produse finite create de industria dâmboviţeană sunt: energia electrică, realizată în termocentrala Doiceşti (până în anul 2019, când a fost demolată în perioada 2020-2022 → comuna Doiceşti) şi hidrocentralele de la Moroeni, Dobreşti şi Pucioasa, oţeluri speciale (aliate şi înalt aliate), strunguri automate, instalaţii de foraj petrolier (toate la Târgovişte), utilaj chimic (Târgovişte, Găeşti, Moreni), frigidere cu compresor (Găeşti), aparataj electric (Titu), corpuri electrice pentru iluminat (Fieni, Târgovişte), produse ceramice, prefabricate din beton, lianţi, azbociment (Târgovişte, Fieni, Doiceşti), mobilă (Târgovişte, Pucioasa, I. L. Caragiale), cherestea (Târgovişte, Titu, Răcari, Brăneşti), fire şi ţesături din bumbac, in, cânepă şi confecţii textile (Pucioasa, Brăneşti, Târgovişte, Moreni, Tătărani, Voineşti), preparate din carne şi lapte, spirt, băuturi alcoolice, conserve de fructe şi legume, produse de fermentare a tutunului, de panificaţie etc. (Târgovişte, Pucioasa, Titu ş.a.). Abator de păsări (Titu). O contribuţie importantă la diversificarea produselor finite o au şi meşteşugurile tradiţionale, reprezentate prin prelucr. firelor şi fibrelor textile (ţesături de interior, piese de port popular, covoare manuale – la Pietroşiţa, Pucheni, Runcu ş.a.), de prelucr. artistică a lemnului, a părului de capră şi a răchitei (Băleni, Dărmăneşti, Cândeşti, Malu cu Flori, Pucheni, Pietroşiţa ş.a.), de modelare a lutului (ceramica ornamentală şi de uz casnic de la Gheboaia, Odobeşti, Dărmăneşti) etc.
Agricultura
Agricultura beneficiază de o supr. agricolă totală de 249 001 ha (ceea ce reprezintă 61,4% din supr. jud. Dâmboviţa, la sf. anului 2007), din care terenurile arabile au cea mai mare extindere (175 055 ha), urmate de terenurile ocupate cu păşuni (43 829 ha) şi cu fâneţe naturale (20 362 ha), apoi livezi şi pepiniere pomicole (9 426 ha) şi vii şi pepiniere viticole (329 ha). În anul 2007, terenurile arabile erau cultivate cu porumb (66 923 ha), grâu şi secară (30 841 ha), plante de nutreţ (21 278 ha), legume (14 150 ha, locul 2 pe ţară, după jud. Dolj), cartofi (11 168 ha), ovăz, orz şi orzoaică, plante uleioase, tutun, leguminoase pentru boabe ş.a. Pomicultura, specifică zonelor subcarpatice şi piemontane, este reprezentată, în principal, prin întinse plantaţii de meri şi peri, ce formează adevărate bazine pomicole în arealele localit. Voineşti, Malu cu Flori, Văleni-Dâmboviţa, Bărbuleţu, Cândeşti ş.a., cât şi prin livezi de pruni, cireşi, caişi, nuci ş.a. În anul 2007, producţia totală de fructe realizată în jud. Dâmboviţa a fost de 187 000 tone (locul 1 pe ţară), din care 96 572 tone de mere, în special din soiul ionatan (renumitul ionatan de Voineşti), locul 1 pe ţară, 65 538 tone prune (locul 1 pe ţară), 12 687 tone pere (locul 1 pe ţară), 5 086 tone cireşe şi vişine, 1 633 tone nuci (locul 3 pe ţară, după jud. Vâlcea şi Suceava) ş.a. Sectorul zootehnic, cu vechi tradiţii în acest judeţ şi cu o contribuţie de 22,9% la realizarea producţiei globale agricole, cuprindea (începutul anului 2008) 60 299 capete bovine, 128 300 capete porcine, 45 805 capete ovine, 13 827 capete caprine, 18 878 capete cabaline; avicultură: 2 676 726 capete păsări; apicultură (23 271 familii de albine). Se remarcă faptul că, după 1989, sectorul privat a devenit, treptat, predominant în majoritatea ramurilor zootehniei, în prezent depăşind 99% la bovine, porcine, ovine, iar în anumite cazuri (la caprine, păsări şi albine) este integral privat.
Căile de comunicaţie
Căile de comunicaţie de pe terit. jud. Dâmboviţa au o repartiţie relativ uniformă, construirea lor pe diferite direcţii realizându-se în strânsă legătură cu configuraţia reliefului şi cu necesităţile economice. La sf. anului 2007, lungimea totală a liniilor de cale ferată era de 103 km (din care cinci km electrificate), cu o densitate de 25,4 km/1000 km2 de teritoriu, iar lungimea reţelei de drumuri publice însuma 1 873 km (din care 492 km modernizate), cu o densitate de 46,2 km/100 km2 de teritoriu – superioară celei pe ţară, care era de 33,9 km/100 km2 de teritoriu. O importanţă deosebită în transportul rutier o are segmentul din autostrada Bucureşti–Piteşti care traversează partea de SV a jud. Dâmboviţa pe o distanţă de 35 km, între comunele Corbii Mari şi Morteni.
Învăţământ, cultură şi artă
În anul şcolar 2007–2008, pe terit. jud. Dâmboviţa îşi desfăşurau activitatea 20 de grădiniţe de copii, cu 14 796 copii înscrişi şi 808 cadre didactice, 149 de şcoli generale (învăţământ primar – clasele 1–4, şi gimnazial clasele 5–8), cu 47 058 elevi şi 3 926 cadre didactice, 30 de licee, cu 17 464 elevi şi 1 423 profesori, o universitate – „Valahia” (la Târgovişte) –, cu nouă facultăţi, 8 102 studenţi şi 329 profesori. În aceeaşi perioadă, reţeaua aşezămintelor culturale şi de artă cuprindea două teatre, 14 muzee, cinci case de cultură, şapte cluburi, trei case de cultură (a sindicatelor, a armatei şi a tineretului), 156 de cămine culturale, un cinematograf, 369 biblioteci, cu 2 637 000 vol., nenumărate ansambluri folclorice, tarafuri de muzică populară, fanfare, formaţii corale etc. În ansamblul şi în varietatea activităţilor culturale dâmboviţene, un loc de prestigiu îl ocupă Festivalul internaţional de interpretare a romanţelor, şansonetelor şi canţonetelor „Crizantema de aur”, care se desfăşoară anual, toamna (din 1967), la Târgovişte. Activitatea sportivă se desfăşoară în cadrul celor 58 de secţii sportive în care activează 1 698 sportivi legitimaţi, 114 antrenori şi 52 arbitri.
Ocrotirea sănătăţii
La sf. anului 2007, reţeaua sanitară a jud. Dâmboviţa cuprindea şapte spitale, cu 2 163 paturi, revenind un pat de spital la 246 loc., 12 policlinici, cinci dispensare medicale, 154 farmacii şi puncte farmaceutice, două sanatorii (Moroeni şi Aninoasa), un sanatoriu balnear (Pucioasa) ş.a. În acelaşi an, asistenţa medicală era asigurată de 653 medici (1 medic la 816 persoane), 190 medici stomatologi (1 medic stomatolog la 2 807 persoane) şi 2 521 cadre sanitare cu pregătire medie.
Turismul
Peisajele de o rară frumuseţe şi obiectivele naturale oferite de M-ţii Leaota şi Bucegi (piscuri semeţe, peştera Ialomiţei, cheile Urşilor, Tătarului, Zănoagei, Orzei, apoi Sfinxul şi Babele din M-ţii Bucegi, aflate pe terit. jud. Prahova, dar uşor accesibile şi de pe terit. jud. Dâmboviţa, rezervaţia naturală, complexă, Bucegi, pârtiile amenajate pentru sporturile de iarnă, numeroasele cabane şi hoteluri etc.), climatul nuanţat, cu particularităţi favorabile tratamentului balnear şi odihnei (staţiunile balneoclimaterice Pucioasa şi Vulcana-Băi), valoroasele monumente istorice şi arhitecturale de la Târgovişte, Potlogi, Viforâta (mănăstirile Dealu şi Viforâta), Doiceşti, Răzvad ş.a., neasemuitele bogăţii etnografice şi folclorice (Pietroşiţa, Dărmăneşti, Finta, Cândeşti etc.) şi nu în ultimul rând varietatea faunei cinegetice, prezenţa unor rezervaţii (Poiana cu narcise de la Vişina, rezervaţia paleontologică Plaiul Domnesc) etc. reprezintă doar câteva elemente din multitudinea posibilităţilor de reală atracţie turistică din perimetrul jud. Dâmboviţa. În 2007, capacitatea totală de cazare a jud. Dâmboviţa (2 165 de locuri) era asigurată de 13 hoteluri, patru cabane, nouă pensiuni turistice urbane şi 11 pensiuni turistice rurale, patru vile ş.a. Indicativ auto: DB.
Localităţile judeţului Dâmboviţa
(între paranteze sunt înscrişi anii primei menţiuni documentare)
| I. Municipii | Localit. componente ale municipiilor |
| 1. MORENI (1584) | |
| 2. TÂRGOVIŞTE (1396) | 1. Priseaca |
| II. Oraşe | Localit. componente ale oraşelor | Satele care aparţin oraşelor |
| 1. FIENI (1532) | 1. Berevoeşti (1811) 2. Costeşti (1831) | |
| 2. GĂEŞTI (1498) | ||
| 3. PUCIOASA (1649) | 1. Bela 2. Diaconeşti 3. Glodeni (1595) 4. Malurile 5. Miculeşti 6. Pucioasa-Sat | |
| 4. RĂCARI (1578) | 1. Bălăneşti (f. 1864) 2. Colacu 3. Ghergani (1590) 4. Ghimpaţi (1577) 5. Mavrodin 6. Săbieşti 7. Stăneşti | |
| 5. TITU (1635) | 1. Fusea 2. Hagioaica 3. Mereni 4. Plopu 5. Sălcuţa (1766) |
| III. Comune | Satele componente (primul sat este reşed. com.) |
| 1. ANINOASA | 1. Aninoasa (1453) 2. Săteni (1604) 3. Viforâta (1479) |
| 2. BĂLENI | 1. Băleni-Români 2. Băleni-Sârbi |
| 3. BĂRBULEŢU | 1. Gura Bărbuleţului 2. Bărbuleţu 3. Cetăţuia 4. După Deal |
| 4. BEZDEAD | 1. Bezdead (1572) 2. Broşteni 3. Costişata 4. Măgura 5. Tunari 6. Valea Morii |
| 5. BILCIUREŞTI | 1. Bilciureşti 2. Suseni-Socetu |
| 6. BRANIŞTEA | 1. Braniştea 2. Dâmbovicioara 3. Săveşti |
| 7. BRĂNEŞTI | 1. Brăneşti (1451) 2. Priboiu |
| 8. BREZOAELE | 1. Brezoaele 2. Brezoaia |
| 9. BUCIUMENI | 1. Buciumeni (1572) 2. Dealu Mare 3. Valea Leurzii |
| 10. BUCŞANI | 1. Bucşani 2. Hăbeni 3. Racoviţa 4. Răţoaia |
| 11. BUTIMANU | 1. Butimanu (f. 1790) 2. Bărbuceanu 3. Lucianca 4. Ungureni |
| 12. CÂNDEŞTI | 1. Cândeşti-Vale (1576) 2. Aninoşani 3. Cândeşti-Deal 4. Dragodăneşti 5. Valea Mare |
| 13. CIOCĂNEŞTI | 1. Ciocăneşti (1628) 2. Creţu (1643) 3. Decindea 4. Urziceanca 5. Vizureşti (1624) |
| 14. COBIA | 1. Gherghiţeşti 2. Blidari 3. Călugăreni 4. Căpşuna 5. Cobiuţa 6. Crăciuneşti 7. Frasin-Deal 8. Frasin-Vale 9. Mănăstirea 10. Mislea |
| 15. COJASCA | 1. Cojasca (1444) 2. Fântânele 3. Iazu |
| 16. COMIŞANI | 1. Comişani 2. Lazuri |
| 17. CONŢEŞTI | 1. Conţeşti (1525) 2. Bălteni (1618) 3. Boteni (1578) 4. Călugăreni (secolul 18) 5. Crângaşi 6. Gămăneşti 7. Heleşteu (secolul 17) 8. Mereni |
| 18. CORBII MARI | 1. Corbii Mari 2. Bărăceni 3. Grozăveşti 4. Moara din Groapă 5. Petreşti 6. Podu Corbencii 7. Satu Nou 8. Ungureni 9. Vadu Stanchii |
| 19. CORNĂŢELU | 1. Cornăţelu (1497) 2. Alunişu (1625) 3. Bolovani 4. Corni 5. Slobozia |
| 20. CORNEŞTI | 1. Corneşti (sfârşitul sec. 15) 2. Bujoreanca 3. Cătunu (1629) 4. Cristeasca (1619) 5. Crivăţu (1557) 6. Frasinu (secolul 19) 7. Hodărăşti (1817) 8. Ibrianu 9. Postârnacu 10.Ungureni |
| 21. COSTEŞTII DIN VALE | 1. Costeştii din Vale (1619) 2. Mărunţişu (1829) 3. Tomşani (secolul 15) |
| 22. CRÂNGURILE | 1. Băduleşti 2. Crângurile de Jos 3. Crângurile de Sus 4. Pătroaia-Deal 5. Pătroaia-Vale 6. Potlogeni-Vale 7. Răţeşti 8. Voia |
| 23. CREVEDIA | 1. Crevedia (1618) 2. Cocani (1628) 3. Dârza (1580) 4. Mânăstirea 5. Samurcaşi |
| 24. DĂRMĂNEŞTI | 1. Dărmăneşti 2. Mărginenii de Sus |
| 25. DOBRA | 1. Dobra 2. Mărceşti |
| 26. DOICEŞTI | 1. Doiceşti |
| 27. DRAGODANA | 1. Dragodana 2. Boboci 3. Burduca 4. Cuparu 5. Pădureni 6. Picior de Munte 7. Străoşti |
| 28. DRAGOMIREŞTI | 1. Dragomireşti 2. Decindeni 3. Geangoeşti 4. Mogoşeşti 5. Râncăciov 6. Ungureni |
| 29. FINTA | 1. Finta Mare 2. Bechineşti 3. Finta Veche (1453) 4. Gheboaia |
| 30. GLODENI | 1. Glodeni 2. Guşoiu 3. Lăculeţe 4. Livezile 5. Malu Mierii 6. Schela |
| 31. GURA FOII | 1. Gura Foii 2. Bumbuia 3. Catanele 4. Făgetu |
| 32. GURA OCNIŢEI | 1. Gura Ocniţei (1724) 2. Adânca (1790) 3. Ochiuri 4. Săcueni (1549) |
| 33. GURA ŞUŢII | 1. Gura Şuţii 2. Sperieţeni |
| 34. HULUBEŞTI | 1. Hulubeşti (1587) 2. Butoiu de Jos 3. Butoiu de Sus 4. Măgura 5. Valea Dadei |
| 35. IEDERA | 1. Iedera de Jos 2. Colibaşi 3. Cricovu Dulce 4. Iedera de Sus |
| 36. I. L. CARAGIALE | 1. Ghirdoveni (1700) 2. I. L. Caragiale (1482) 3. Mija |
| 37. LUCIENI | 1. Lucieni 2. Olteni |
| 38. LUDEŞTI | 1. Ludeşti (1539) 2. Miloşari 3. Potocelu 4. Scheiu de Jos 5. Scheiu de Sus 6. Teleşti |
| 39. LUNGULEŢU | 1. Lunguleţu (1510) 2. Oreasca 3. Serdanu |
| 40. MALU CU FLORI | 1. Malu cu Flori 2. Capu Coastei 3. Copăceni 4. Micloşanii Mari 5. Micloşanii Mici |
| 41. MĂNEŞTI | 1. Măneşti 2. Drăgăeşti-Pământeni 3. Drăgăeşti-Ungureni |
| 42. MĂTĂSARU | 1. Teţcoiu 2. Creţuleşti 3. Mătăsaru 4. Odaia Turcului 5. Poroinica 6. Puţu cu Salcie 7. Sălcioara |
| 43. MOGOŞANI | 1. Mogoşani 2. Chirca 3. Cojocaru 4. Merii 5. Zăvoiu |
| 44. MOROENI | 1. Moroeni (1785) 2. Dobreşti 3. Glod 4. Lunca 5. Muşcel 6. Pucheni |
| 45. MORTENI | 1. Morteni 2. Neajlovu |
| 46. MOŢĂIENI | 1. Moţăieni 2. Cucuteni |
| 47. NICULEŞTI | 1. Niculeşti 2. Ciocănari 3. Movila |
| 48. NUCET | 1. Nucet 2. Cazaci 3. Ilfoveni |
| 49. OCNIŢA | 1. Ocniţa |
| 50. ODOBEŞTI | 1. Odobeşti 2. Brâncoveanu 3. Crovu 4. Miuleşti 5. Zidurile |
| 51. PERŞINARI | 1. Perşinari (1774) |
| 52. PETREŞTI | 1. Petreşti 2. Coada Izvorului 3. Ghergheşti 4. Greci 5. Ioneşti 6. Potlogeni-Deal 7. Puntea de Greci |
| 53. PIETRARI | 1. Pietrari 2. Aluniş 3. Şipot 4. Valea |
| 54. PIETROŞIŢA | 1. Pietroşiţa (1592) 2. Dealu Frumos |
| 55. POIANA | 1. Poiana 2. Poieniţa |
| 56. POTLOGI | 1. Potlogi (1580) 2. Pitaru 3. Podu Cristinii 4. Româneşti 5. Vlăsceni |
| 57. PRODULEŞTI | 1. Produleşti 2. Broşteni 3. Costeştii din Deal |
| 58. PUCHENI | 1. Pucheni (1564) 2. Brădăţel 3. Meişoare 4. Valea Largă 5. Vârfureni |
| 59. RACIU | 1. Raciu 2. Siliştea 3. Şuţa Seacă |
| 60. RĂSCĂEŢI | 1. Răscăeţi 2. Vultureanca |
| 61. RĂZVAD | 1. Răzvad (1431) 2. Gorgota 3. Valea Voievozilor |
| 62. RÂU ALB | 1. Râu Alb de Jos 2. Râu Alb de Sus |
| 63. RUNCU | 1. Runcu 2. Bădeni 3. Brebu 4. Ferestre 5. Piatra 6. Siliştea |
| 64. SĂLCIOARA | 1. Băneşti (1592) 2. Cătunu (sec. 19) 3. Cuza Vodă (f. 1902) 4. Ghineşti (1780) 5. Mircea Vodă 6. Moara Nouă 7. Movila 8. Podu Rizii 9. Sălcioara |
| 65. SLOBOZIA MOARĂ | 1. Slobozia Moară |
| 66. ŞELARU | 1. Şelaru 2. Fierbinţi 3. Glogoveanu |
| 67. ŞOTÂNGA | 1. Şotânga (1427) 2. Teiş |
| 68. TĂRTĂŞEŞTI | 1. Tărtăşeşti 2. Bâldana 3. Gulia |
| 69. TĂTĂRANI | 1. Tătărani 2. Căprioru 3. Gheboieni 4. Priboiu |
| 70. ULIEŞTI | 1. Ulieşti 2. Croitori 3. Hanu lui Pală 4. Jugureni 5. Mânăstioara 6. Olteni 7. Ragu 8. Stavropolia |
| 71. ULMI | 1. Ulmi 2. Colanu 3. Dimoiu 4. Dumbrava 5. Matraca 6. Nisipurile 7. Udreşti 8. Viişoara |
| 72. VALEA LUNGĂ | 1. Valea Lungă-Cricov 2. Băceşti 3. Izvoru 4. Moşia Mică 5. Şerbăneasa 6. Ştubeie Tisa 7. Valea lui Dan 8. Valea Lungă-Gorgota 9. Valea Lungă-Ogrea 10. Valea Mare |
| 73. VALEA MARE | 1. Valea Mare 2. Feţeni 3. Gârleni 4. Livezile 5. Saru 6. Stratoneşti 7. Valea Caselor |
| 74. VĂCĂREŞTI | 1. Văcăreşti (1535) 2. Brăteştii de Jos 3. Bungetu |
| 75. VĂLENI-DÂMBOVIŢA | 1. Văleni-Dâmboviţa 2. Mesteacăn |
| 76. VÂRFURI | 1. Vârfuri 2. Cârlăneşti 3. Cojoiu 4. Merişoru 5. Stăteşti 6. Şuviţa 7. Ulmetu |
| 77. VIŞINA | 1. Vişina (1440) 2. Broşteni 3. Izvoru (1780) |
| 78. VIŞINEŞTI | 1. Vişineşti 2. Dospineşti 3. Sultanu 4. Urseiu |
| 79. VLĂDENI | 1. Vlădeni |
| 80. VOINEŞTI | 1. Voineşti (1593) 2. Gemenea-Brătuleşti (1512) 3. Izvoarele (1713) 4. Lunca (1597) 5. Manga (1572) 6. Mânjina 7. Onceşti (1735) 8. Suduleni (sec. 15) |
| 81. VULCANA-BĂI | 1. Vulcana-Băi (1604) 2. Nicolaeşti 3. Vulcana de Sus |
| 82. VULCANA-PANDELE | 1. Vulcana-Pandele 2. Gura Vulcanei 3. Lăculeţe-Gară 4. Toculeşti |