Maramureş

Date generale

Judeţul Maramureş se află în extremitatea de N-NV a României, la graniţa cu Ucraina, între 47°20’00” şi 48°00’15” latitudine nordică şi 22°52’30” şi 25°07’30” longitudine estică, între jud. Suceava (E), Bistriţa-Năsăud (SE), Cluj (S), Sălaj (S) şi Satu Mare (SV şi V). Supr.: 6 304 km2 (2,64% din supr. ţării). Populaţia (1 ian. 2019): 521 520 loc. (2,35% din populaţia ţării), din care 256 875 loc. de sex masc. (49,26%) şi 264 645 loc. de sex fem. (50,74%). Populaţia urbană: 313 478 loc. (60,11%); rurală: 208 042 loc. (39,89%). Densitatea: 82,7 loc./km2. Structura populaţiei pe naţionalităţi (la recensământul din 20-31 oct. 2011): 78,2% români, 6,8% maghiari, 6,4% ucraineni, 2,6% rromi, 0,2% germani, apoi italieni, evrei, turci ş.a. Reşed.: municipiul Baia Mare. Oraşe: Baia Sprie, Borşa, Cavnic, Dragomireşti, Săliştea de Sus, Seini, Sighetu Marmaţiei (municipiu), Şomcuta Mare, Tăuţii-Măgherăuş, Târgu Lăpuş, Ulmeni, Vişeu de Sus. Comune: 63. Sate: 214 (din care 29 aparţin oraşelor). Localit. componente ale oraşelor şi municipiilor: 20.

Relieful

Relief predominant muntos (43% din supr. jud.), reprezentat prin lanţul vulcanic al M-ţilor Gutâi–Lăpuş–Ţibleş în partea centrală a jud., cu direcţie NV-SE, cu alt. variind între 1 300 şi 1 839 m (vf. Ţibleş) şi prin lanţul cristalin al M-ţilor Maramureş şi Rodna (prelungirile sale nordice) în partea de E a jud. Maramureş. M-ţii Maramureşului prezintă o culme pr., cu direcţie NV-SE, cu mai multe vârfuri (Farcău 1 957 m, Pop Ivan 1 937 m, Toroiaga 1 930 m, Pietrosu 1 850 m ş.a.), care străjuiesc graniţa cu Ucraina, iar M-ţii Rodnei îşi înalţă semeţ fruntea până la 2 303 m alt. în vf. Pietrosu (sau Pietrosu Mare), cel mai înalt de pe terit. jud. Maramureş şi din Carpaţii Orientali. Zona de dealuri şi podişuri (Dealurile Codrului, din extremitatea de SV, Dealurile Chioarului, Dealurile Asuajului, Pod. Boiu, Culmea Breaza ş.a. din partea de S) ocupă 30% din supr. jud. Maramureş, iar zonele joase de depresiuni, terase şi lunci (Depr. Maramureş, Depr. Baia Mare, Depr. Lăpuş, Depr. Copalnic ş.a.) se extind pe 27% din supr. jud. Maramureş.

Clima

Climă temperat-continentală, cu ierni aspre şi veri răcoroase, cu diferenţieri ale parametrilor meteorologici atât între zonele montane şi cele de dealuri şi depresiuni, cât şi între părţile de E şi de V ale jud. Valorile medii ale temp. aerului variază între 0°C în reg. montane înalte şi 9,4°C în depresiuni. Temp. max. absolută (39,4°C) a fost înregistrată la Seini (l6 aug. 1952), iar minima absolută (– 31,6°C) la Vişeu de Sus (26 ian. 1954), rezultând o amplitudine termică absolută de 71°C. În perioada de iarnă sunt frecvente inversiile de temp. în ariile depresionare, precum şi invaziile de aer foarte rece. Pe înălţimile montane, primele fenomene de îngheţ se manifestă la sf. lunii sept. (în zonele joase apar în oct.), iarna prelungindu-se până în perioada mai–începutul lunii iun. Regimul precipitaţiilor oscilează între 700 mm (în zonele depresionare şi deluroase) şi 1 400 mm anual pe crestele montane înalte. În Depr. Baia Mare, unde climatul este mai blând datorită adăpostului şi a influenţelor maselor de aer mai cald şi mai umed dinspre V, se dezvoltă în condiţii optime pădurile de castan comestibil. Vânturile predominante bat cu o frecvenţă mai mare dinspre V şi SV (18–20%) şi dinspre N (10–11%), cu viteze medii anuale cuprinse între 3 şi 3,8 m/s. În timpul iernii, pe crestele munţilor înalţi, sunt frecvente viscolele puternice cu viteze ce depăşesc 50 m/s.

Reţeaua hidrografică

Reţeaua hidrografică, influenţată de regimul precipitaţiilor abundente din zonele montane, unde îşi au izv. majoritatea râurilor, este bogată şi densă (0,5– 0,7 km/km2), având o lungime totală de peste 3 000 km şi fiind tributară direct sau indirect celor două mari râuri – Tisa, în NV jud. Maramureş, care formează graniţa cu Ucraina pe o lungime de 62 km, şi Someş, care drenează partea de SV a jud. Maramureş pe o lungime de 36 km. Cele mai importante râuri din bazinul Tisei sunt Vişeu (cu afl. săi Vaser, Ruscova, Bistra ş.a.), Iza (cu afl. Boicu, Ieud, Slătioara, Mara ş.a.) şi Săpânţa, iar din bazinul Someşului sunt Lăpuş (cu afl. Libotin, Suciu, Rohia, Cavnic, Săsar ş.a.), Bârsău, Asuaj, Cicârlău ş.a. Cel mai important lac de acumulare este Firiza (110 ha; 17,6 mil. mc), iar câteva lacuri naturale sunt cantonate în circurile glaciare din M-ţii Rodnei (Iezerele Buhăescu, Tăul Pietrosu, Tăurile Negoiescu ş.a.). Unele lacuri naturale, de dimensiuni mai mici (Bodi, Morărenilor, Tăul Chendroaiei ş.a.), se află în M-ţii Gutâi, iar câteva lacuri sărate, cantonate în ocnele de sare părăsite, sunt în arealele localit. Ocna Şugatag şi Coştiui. Lângă Baia Mare se găseşte Lacul Albastru, format în urma prăbuşirii unei galerii de mină.

Vegetaţia

Predominarea reliefului muntos şi deluros determină o largă extensiune a pădurilor, care ocupă o supr. de 288 699 ha. Etajul pădurilor de foioase, dispus între 400 şi 1 200 m alt., este alcătuit din fag (Fagus silvatica), gorun (Quercus petraea) şi carpen (Carpinus betulus) şi un covor vegetal cu ţăpoşică (Nardus stricta), păiuş roşu (Festuca rubra), iarba vântului (Agrostis tenuis) ş.a. Pădurile de molid (Picea abies) sunt prezente pe pantele M-ţilor Rodnei şi ale M-ţilor Maramureşului (în mică măsură pe cele ale M-ţilor Ţibleş) între 1 200 şi c. 1 800 m alt. Etajele subalpin şi alpin se desfăşoară la peste 1 600–1 800 m alt., fiind formate din pajişti cu Nardus stricta, Agrostis rupestris, Silene acaulis ş.a. şi tufărişuri alcătuite din smirdar (Rhododendron kotschyi), jneapăn (Pinus mugo) ş.a. În trecut, în arealele depresionare era larg răspândit stejarul (Quercus robur), care astăzi apare izolat. Ca o consecinţă a climatului mai blând, existent în Depr. Baia Mare, la poalele M-ţilor Gutâi se dezvoltă întinse păduri de castan comestibil, alcătuind o rezervaţie cu o supr. de 540 ha, în care se întâlnesc exemplare seculare. În M-ţii Maramureşului şi Gutâi  se găsesc câteva mlaştini cu vegetaţie caracteristică.

Fauna

Fauna, abundentă şi variată, este reprezentată prin urşi, mistreţi, râşi, jderi, cocoşul de munte, cocoşul de mesteacăn, capra neagră (recolonizată în M-ţii Rodna) ş.a. Avifauna montană cuprinde fâsa alpină, acvila de stâncă, vânturelul roşu, raţa suliţar ş.a., iar fauna acvatică este reprezentată prin numeroşi peşti (păstrăv, lipan, scobar, clean; lostriţa este ocrotită în bazinul râului Vaser ca urmare a activităţilor antropice).

Resursele naturale

Minereuri auroargentifere (Săsar, Şuior, Valea Roşie, Dealu Crucii), zăcăminte de minereuri complexe (plumb, zinc, cupru) la Cavnic, Baia Sprie, Băiuţ, Herja, Ilba, Nistru, Băiţa, Poienile de sub Munte, minereuri cuprifere (Băile Borşa, Toroiaga, Burloaia, Ilba), minereu de fier (Răzoare) şi de mangan (M-ţii Maramureş, pe valea superioară a Ruscovei). Expl. de mică (Răzoare), gips (Dumbrăviţa), marmură (Borşa, Cufoaia), andezit (Blidari, Seini, Ilba, Cicârlău, Săpânţa, Borşa ş.a.), sare (Ocna Şugatag), bentonit (Răzoare, Valea Chioarului), dolomit (Măgureni), gresie (Ţicău, Răzoare), caolin (Şuior), nisip cuarţos (Curtuiuşu Mare), calcar (Săcel, Buciumi, Şomcuta Mare), argilă refractară (Băiuţ), dacit (Dăneşti), argilă caolinoasă (Cavnic), balast ş.a. O bogăţie aparte o reprezintă pădurile (288 699 ha, în anul 2008) şi izv. cu ape minerale feruginoase, sulfuroase, bicarbonatate, calcice, magneziene, carbogazoase (Borşa, Săpânţa), numite local „borcuturi”.

Istoric

Cele mai vechi urme de locuire identificate pe terit. jud. Maramureş datează din Paleoliticul superior (35 000– 10 000 î.Hr. ) şi au fost descoperite în arealul localit. componente Buşag (oraşul Tăuţii-Măgherăuş) din apropierea vestică a municipiului Baia Mare. Vestigii neolitice au fost scoase la iveală în perimetrele localităţilor Ilba, Coroieni, Săpânţa, Oarţa de Sus, Lăpuş, Dumbrăviţa, Crăciuneşti ş.a., iar Epoca bronzului cuprinde un bogat material arheologic specific culturii materiale Suciu de Sus, a cărei arie de răspândire se află în bazinul inf. al Someşului şi pe cursul superior al Tisei (sec. 15–14 î.Hr.). Din depozitele de bronz descoperite la Săpânţa, Bărboasa, Ieud, Vadu Izei, Dragomireşti, Sarasău, Călineşti, Rozavlea ş.a. au fost recuperate topoare, seceri, celturi, brăţări etc. Reprezentativ pentru prima Epocă a fierului/Hallstatt (1 200–450/300 î.Hr.) este tezaurul de aur de la Sarasău, alcătuit din 15 spirale plate, cu decor geometric, două inele ş.a. Spre sf. sec. 2 î.Hr., pe terit. actualului judeţ s-a generalizat utilizarea metalurgiei fierului şi a roţii olarului şi s-a accelerat procesul de organizare socială a comunităţilor dacice. În decursul sec. 1 î.Hr., societatea geto-dacică ajunge la apogeul său, ilustrat prin descoperirile arheologice de la Mireşu Mare, Rozavlea, Sighetu Marmaţiei, Oarţa de Sus şi, mai cu seamă, de cele de la Onceşti (ceramică cenuşie, râşniţe de mână ş.a.). Deşi Maramureşul a rămas în afara graniţelor Daciei romane (perimetrul lui fiind locuit de dacii liberi), el a fost puternic influenţat de cultura şi civilizaţia romană prin permanentele legături economice şi spirituale dintre aceştia şi populaţia dacică aflată sub stăpânire romană. Aceste influenţe sunt exemplificate de descoperirile arheologice de la Călineşti, Ieud, Buzeşti, Giuleşti, Vad, Sighetu Marmaţiei, unde s-au găsit monede romane şi ceramică fină, de culoare cenuşie. Populaţia autohtonă a continuat să locuiască pe aceste meleaguri şi de-a lungul sec. 4–10, aşa cum atestă descoperirile din această perioadă de la Sarasău, Boiu Mare, Crăciuneşti, Prislop, Mesteacăn, Vălenii Şomcutei ş.a. O dată cu organizarea formaţiunilor politice feudale româneşti, în sec. 10–14, apar şi primele atestări documentare ale Maramureşului (Ţara Maramureşului apare menţionată documentar, prima oară, în 1199) şi ale unor aşezări de pe cuprinsul său, ca de exemplu Ardusat (1231), Tămaia (1231), Finteuşu Mic (1231), Finteuşu Mare (1231), Arieşu de Câmp (1256), Băiuţ (1315), Rohia (1325), Suciu de Jos (1325), Baia Mare (1327), Sighetu Marmaţiei (1326), Cuhea – azi Bogdan Vodă (1352), Cetatea Chioarului (1368) ş.a. În sec. 15, numărul localit. atestate documentar de pe terit. jud. Maramureş ajunsese la 84. Maramureşul este unul dintre judeţele ţării care a cunoscut de timpuriu o organizare social-politică (în 1326 a devenit district), cu cnezi de sat, cnezi de vale şi un voievod (în sec. 14, în fruntea Maramureşului s-au aflat voievozi din familiile Codrenilor, Bogdăneştilor şi Dragoşeştilor). În iarna anului 1342–1343, voievodul Bogdan I din Cuhea, aflat în fruntea românilor maramureşeni, a opus o dârză rezistenţă regalităţii ungare pentru apărarea teritoriului tot mai ameninţat. În 1359, Bogdan I a trecut munţii în Moldova, întemeind statul feudal independent Moldova, al cărui prim domn independent a devenit. Voievodat, district şi apoi comitat liber (1368), Maramureşul a fost inclus în 1553 în principatul Transilvaniei. De-a lungul veacurilor, locuitorii din Maramureş au participat la multe acţiuni de luptă împotriva asupririi feudale, precum şi împotriva dominaţiei străine (Răscoala de la Bobâlna din 1437, Răscoala din 1514, Răscoala curuţilor din 1703–1711, Răscoala din 1784–1785, Revoluţia de la 1848–1849 etc.). După 1860, în Maramureş au fost numiţi români în funcţiile ad-tive şi de conducere (în fruntea comitatului Maramureş a fost ales Iosif Man, vicecomite – Gheorghe Iuga, notar – Petru Mihali, căpitan suprem al districtului Chioar – Sigismund Pop). La 5 febr. 1861 a luat fiinţă Asociaţiunea naţională pentru cultura poporului român din Maramureş, cu sediul la Sighet, cu scopul de a milita pentru propăşirea cultural-naţională a românilor, ceea ce a dus la fondarea, în 1862, a unui Institut pedagogic („preparandial”) românesc şi a unui internat („Convinct”) la Sighet. Din a doua jumătate a sec. 19, un rol important în viaţa culturală a Maramureş l-a avut şi înfiinţarea societăţii de lectură a românilor maramureşeni „Dragoşeanca” (1867), la Sighet, şi „Societatea de bibliotecă” (1869), la Baia Mare. Timp de peste o jumătate de veac, în perioada regimului dualist austro-ungar, populaţia românească din Maramureş a fost supusă unor legi discriminatorii prin care se luau măsuri de reducere sau suspendare a limbii române din şcoli, restrângerea autonomiei bisericeşti şi deznaţionalizarea prin intermediul ierarhiei bisericeşti, prin sistemul de colonizări pentru izolarea comunităţii compacte valahe, prin sistemul electoral centralizat, prin legea presei etc. După desăvârşirea statului naţional unitar român, la 1 dec. 1918, au fost create condiţiile de afirmare a învăţământului în limba română, a culturii, ştiinţei, a tuturor domeniilor vieţii sociale. În perioada 31 aug.–3 sept. 1940, populaţia maramureşană a protestat împotriva Dictatului fascist de la Viena, din 30 aug. 1940. Anii ocupaţiei ungare (1940–1944) şi cei ai războiului au creat o situaţie gravă în perimetrul maramureşan, mulţi dintre intelectualii, funcţionarii, preoţii, muncitorii şi ţăranii români fiind internaţi în lagăre sau trimişi în detaşamente de muncă forţată, ca urmare a luptei acestora pentru eliberarea de sub ocupaţia horthystă şi a luptei de rezistenţă antifascistă. La 14 oct. 1944, horthyştii în retragere au ucis mişeleşte 29 de patrioţi români din satul Moisei şi au incendiat c. 200 de case. La 17 oct. 1944, jud. Maramureş a fost eliberat de sub dominaţia ungară de către armatele române. În 1950, fostul judeţ Maramureş (3 381 km2), care cuprindea patru plăşi, un oraş şi 58 de sate, a fost transformat în regiunea Baia Mare, iar în 1960 a devenit regiunea Maramureş (10 500 km2), cu opt raioane, şapte oraşe şi câteva sute de sate. Sub această formă a evoluat până la reforma ad-tiv teritorială din 17 febr. 1968, când s-a revenit la împărţirea ad-tivă a ţării pe judeţe.

Economia

Economia actuală, adaptată la economia de piaţă, are un profil industrial-agrar, în cadrul căreia sectorul de stat a fost înlocuit treptat de cel privat în multe sectoare de activitate.

Industria

Industria este axată, în principal, pe sectoarele primare de expl. şi prelucr. a materiilor prime existente în perimetrul jud. Maramureş. Prezenţa zăcămintelor de min. polimetalice neferoase, ca şi a resurselor de masă lemnoasă, a determinat dezvoltarea corespunzătoare a ramurilor industriale prelucrătoare. Astfel, extracţia şi prepararea minereurilor neferoase, inclusiv metalurgia neferoasă a ocupat, până la sfârşitul secolului 20, primul loc ca pondere, atât în producţia industrială a jud. Maramureş, cât şi a ţării (jud. Maramureş a ocupat locul întâi pe ţară atât în producţia de plumb, cât şi în cea de cupru electrolitic). Pr. centre de preparare a minereurilor neferoase şi de metalurgie neferoasă sunt Baia Mare (Regia autonomă a plumbului şi zincului, producătoare de min. de plumb, zinc, cupru şi metale preţioase; S.C. „Phoenix” S.A., care produce cupru electrolitic, laminate, oxizi de plumb, acid sulfuric, produse chimice conexe, metale preţioase; S.C. „Romplumb” S.A. cu producţie de plumb rafinat termic, dioxid de mangan ş.a.), Săsar, Cavnic (activitate desfiinţată în anul 2007) Borşa, Băiuţ (flotaţii). Metalurgia feroasă este reprezentată printr-o turnătorie de oţel la Baia Mare. Ind. constr. de maşini, cu centre la Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei, produce utilaj minier, maşini-unelte, maşini şi utilaje agricole şi forestiere, accesorii şi scule, şuruburi, piese de schimb auto, piese neferoase etc. În luna nov. 2009 a intrat în funcţiune, în com. Dumbrăviţa, o fabrică de componente pentru avioane construită cu capital american. Necesitatea prelucr. superioare şi complexe a lemnului a determinat amplasarea unui mare combinat pentru industrializarea lemnului la Sighetu Marmaţiei (mobilă, cherestea, placaj, plăci aglomerate şi fibrolemnoase etc.), precum şi a altor fabrici de prelucr. a lemnului la Baia Mare, Baia Sprie, Vişeu de Sus, Câmpulung la Tisa, Borşa, Târgu Lăpuş, Seini, Coştiui, Tăuţii de Sus ş.a. Pe terit. jud. Maramureş îşi mai desfăşoară activitatea întreprinderi textile (conf., tricotaje, covoare, filaturi şi ţesătorii etc.), la Baia Mare, Sighetu Marmaţiei, Baia Sprie, Târgu Lăpuş, Şomcuta Mare ş.a., de articole de blănărie (Baia Mare), de mat. de constr. (cărămizi, faianţă, prefabricate din beton, teracotă, şamotă ş.a.), la Baia Mare, Sighetu Marmaţiei, Baia Sprie ş.a., de sticlă (Fărcaşa), încălţăminte (Sighetu Marmaţiei), de produse alim. (preparate din carne şi lapte, conserve de legume şi fructe, băuturi alcoolice, sucuri naturale, nectar, oţet, spirt, drojdie, panificaţie etc.), la Baia Mare, Sighetu Marmaţiei, Baia Sprie, Cavnic, Seini, Târgu Lăpuş, Borşa, Şomcuta Mare ş.a. În cadrul producţiei meşteşugăreşti, cu o îndelungată tradiţie, se remarcă olăritul (Târgu Lăpuş, Săcel, Băiţa de sub Codru ş.a.), prelucr. artistică a lemnului (vestitele porţi maramureşene, cioplite şi sculptate, unelte, mobilier ţărănesc, lăzi de zestre, cruci pictate etc.), la Deseşti, Vadu Izei, Giuleşti, Plopiş, Săpânţa, Băiţa de sub Codru ş.a., prelucr. lânii (cergi, sumane etc.), la Săpânţa, Fereşti, Hoteni, Vişeu de Sus ş.a. Ceea ce caracterizează arta populară maramureşană este geometrismul motivelor (de fapt, un „arc peste timp” al artei neolitice, mult evoluată în prezent), precum şi emblemele astrale (Soare, Lună, stele), motivele antropomorfe, zoomorfe, fitomorfe, asociate în ansambluri decorative. Maramureşul se remarcă şi prin originalitatea şi viabilitatea pieselor de port popular (cuşma, cioareci, sumanul sau guba, cămaşa deschisă la piept, broderiile de pe îmbrăcăminte, straiţa etc.), prin marea varietate şi expresivitate a obiceiurilor şi datinilor (tânjaua, udătorii, sâmbra oilor, cununa grâului, nunta), a dansului şi muzicii populare etc.

Agricultura

Agricultura, străveche ocupaţie a locuitorilor acestor meleaguri, variată ca structură, ocupă un loc important în activitatea productivă a jud. Maramureş. La sf.  anului 2007, fondul funciar al jud. Maramureş era format din 310 545 ha terenuri agricole (din care 284 569 ha în proprietate privată), 288 699 ha acoperite cu păduri, 5 340 ha acoperite cu ape şi 25 852 ha alte suprafeţe. Din totalul supr. agricole (310 545 ha), 83 946 ha sunt terenuri arabile, 100 113 ha cu păşuni, 120 232 ha cu fâneţe naturale, 6 012 ha livezi şi pepiniere pomicole şi 242 ha vii şi pepiniere viticole. În anul 2007, terenurile arabile erau cultivate cu porumb (23 365 ha), plante de nutreţ (15 850 ha), cartofi (18 595 ha, locul 3 pe ţară după jud. Suceava şi Covasna), grâu (6 171 ha), ovăz (4 428 ha), orz şi orzoaică, plante uleioase ş.a. Pomicultura, în componenţa căreia predomină merii, perii, piersicii, prunii, ocupă supr. compacte în arealele localit. Baia Mare, Sighetu Marmaţiei, Şomcuta Mare, Mireşu Mare ş.a. În perimetrele localit. Baia Mare, Tăuţii de Sus, Cicârlău ş.a. există condiţii optime de dezvoltare a plantaţiilor de castan comestibil, care ocupă o supr. de c. 500 ha. În anul 2007, producţia totală de fructe a jud. Maramureş a fost de 31 636 tone, din care 21 378 tone mere, 5 121 tone prune, 2 402 tone pere ş.a. La începutul anului 2008, sectorul zootehnic cuprindea 97 020 capete bovine şi bubaline (din care 96 894 capete în sectorul privat), predominant din rasa Bruna de Maramureş, 124 751 capete porcine (din care 124 662 capete în sectorul privat), 170 228 capete ovine (integral în sectorul privat), în special din rasa ţurcană, 14 930 capete caprine (integral privat), 17 472 capete cabaline (integral în sectorul privat). Avicultură  (931 160  capete  păsări,  integral  la particulari); apicultură (16 663 familii de albine – integral privat).

Căile de comunicaţie

La sf. anului 2007, reţeaua de c.f. de pe terit. jud. Maramureş însuma 207 km lungime, cu o densitate de 32,8 km/1 000 km2 de teritoriu, structurată pe două direcţii pr.: magistrala feroviară Satu Mare–Baia Mare–Bucureşti, cu mai multe ramificaţii, şi Sighetu Marmaţiei–Vişeu de Jos–Salva (jud. Bistriţa-Năsăud), prin pasul Şetref (817 m alt.) – Beclean, cu ramificaţie spre Vişeu de Sus–Borşa. Segmentul de c.f. dintre Vişeu de Jos şi Salva, în lungime de 61 km, a fost construit în 1948 cu ajutorul brigăzilor voluntare de tineret, scurtând drumul între Maramureş şi partea de N a Transilvaniei. De la Sighetu Marmaţiei, c.f. se prelungeşte către NV, până în com. Câmpulung la Tisa, continuându-se pe terit. Ucrainei. La sf. anului 2007, reţeaua drumurilor publice măsura 1 561 km, din care 543 km modernizate, cu o densitate de 24,8 km/100 km2 de teritoriu, în cadrul acesteia remarcându-se trei noduri de convergenţă: Baia Mare, Sighetu Marmaţiei şi Târgu Lăpuş. Legăturile rutiere ale jud. Maramureş cu judeţele învecinate se fac prin 10 locuri, din care şapte drumuri trec prin pasuri sau curmături (mai importante fiind şos. Sighetu Marmaţiei–Vişeu de Sus–Borşa – prin pasul Prislop, 1 416 m alt., către Suceava, şi Sighetu Marmaţiei–Vadu Izei–Bârsana–Rozavlea–Bogdan Vodă–Săcel – prin pasul Şetref, 817 m alt. – către Bistriţa). Transporturile aeriene de mărfuri şi călători sunt deservite de aeroportul din oraşul Tăuţii-Măgherăuş, situat la 10 km V de Baia Mare.

Învăţământ, cultură şi artă

În anul şcolar 2007–2008, reţeaua unităţilor de învăţământ de pe terit. jud. Maramureş cuprindea 41 de grădiniţe de copii, cu 16 955 copii înscrişi şi 957 educatoare , 116 şcoli generale (învăţământ primar şi gimnazial), cu 45 068 elevi şi 3 855 cadre didactice, 37 de licee, cu 20 983 elevi şi 1 564 profesori, o şcoală profesională, cu 6 263 elevi şi 114 profesori, două institute de învăţământ superior de stat, cu 11 facultăţi, 6 385 studenţi şi 213 profesori şi un institut de învăţământ superior particular, cu şapte facultăţi, 1 563 studenţi şi 16 cadre didactice. Activitatea de promovare şi difuzare a culturii, ştiinţei, artei etc. o desfăşoară Teatrul de Stat din Baia Mare (f. 1952), cu secţii de dramă şi de păpuşi, Filarmonica, cele opt muzee şi opt case memoriale, un cinematograf, 350 de biblioteci, cu 3 412 000 vol., şapte case de cultură, numeroase cluburi, cămine culturale, ansambluri folclorice etc. În anul 2007, activitatea sportivă din perimetrul jud. Maramureş se desfăşura în cadrul celor 88 de secţii sportive în care activau 2 999 sportivi legitimaţi, 129 antrenori şi 168 arbitri.

Ocrotirea sănătăţii

La sf. anului 2007, serviciile de sănătate erau deservite de 11 spitale, cu 3 341paturi (un pat de spital la 153 locuitori), cinci dispensare medicale, 126 de farmacii şi puncte farmaceutice ş.a. În acelaşi an, asistenţa medicală era asigurată de 818 medici (un medic la 627 locuitori), 246 medici stomatologi (un medic stomatolog la 2 085 locuitori) şi 3 227 cadre medicale cu pregătire medie.

Turismul

Maramureşul formează o zonă turistică aparte, cu caracteristici şi personalitate distincte, grupate în mai multe subzone şi centre turistice (Baia Mare, Sighetu Marmaţiei, Lăpuş, M-ţii Rodna şi Maramureş, văile Izei şi Vişeului, Ţara Chioarului şi parţial zona Codrului ş.a.). Jud. Maramureş se remarcă atât prin frumuseţile sale peisagistice (văile şi circurile glaciare de pe versantul de N al M-ţilor Rodna, rezervaţia complexă Pietrosu Rodnei, Izvorul Albastru al Izei, cascada Cailor, cu o cădere de 90 m (cea mai înaltă din România), platoul vulcanic Ţibleş, rezervaţia complexă Creasta Cocoşului din M-ţii Gutâi, rezervaţia paleontologică Chiuzbaia, vârfurile M-ţilor Maramureş, lacul Firiza etc.), cât şi prin renumitele staţiuni climaterice (Borşa, Izvoarele, Mogoşa) şi balneoclimaterice (Ocna Şugatag, Cărbunari, Dăneşti). Pe lângă frumuseţea cadrului natural, jud. Maramureş este deţinătorul unor importante monumente şi situri istorice (67), monumente de artă şi ansambluri arhitecturale (363), zone istorice urbane şi rurale (13), muzee şi case memoriale (16), monumente de arhitectură populară (peste 200), unice în felul lor, precum şi a unor renumite zone etnografice şi folclorice, care şi-au păstrat aproape nealterată arta populară extrem de originală (case, porţi, ţesături, ceramică, unelte, biserici din lemn, datini, obiceiuri, muzică, dans etc.). Arhitectura populară tradiţională, reprezentată prin vestitele porţi monumentale şi mai ales prin sveltele biserici din lemn, se remarcă la Deseşti, Ieud, Bogdan Vodă, Bârsana, Giuleşti, Budeşti, Fereşti, Vadu Izei, Rozavlea, Rogoz etc. De mare interes turistic sunt şi numeroasele centre de prelucr. artistică a lemnului (lăzi de zestre, unelte şi obiecte de uz casnic, cruci sculptate şi pictate ş.a.), de ceramică populară, de ţesături şi cusături populare, de confecţionare a pieselor de port popular, de prelucr. a lânii şi a pieilor de animale etc. (Deseşti, Plopiş, Băiţa de sub Codru, Săpânţa, Vişeu de Jos, Sat Şugatag, Fereşti, Hoteni, Botiza, Călineşti ş.a.). Obiectivele turistice din Baia Mare, Sighetu Marmaţiei, Târgu Lăpuş, Săpânţa (cimitirul vesel), Moisei (ansamblul monumental realizat de Vida Gheza) ş.a. completează gama variată a locurilor ce pot fi vizitate. În anul 2007, pe terit. jud. Maramureş existau 153 de unităţi turistice de cazare, cu o capacitate totală de 3 635 locuri, din care 27 de hoteluri şi moteluri, două cabane, două campinguri, trei vile, 26 de pensiuni turistice urbane şi 91 de pensiuni turistice rurale. Indicativ auto: MM.

Localităţile jud. Maramureş  

(între paranteze sunt înscrişi anii primei menţiuni documentare)

I. MunicipiiLocalit. componente ale municipiilor
  
1. BAIA MARE (1327)1. Blidari (1909)
2. Firiza (1329)
3. Valea Neagră (1490)
2. SIGHETU MARMAŢIEI (1326)1. Iapa (1406)
2. Lazu Baciului (1956)
3. Şugău (1913)
4. Valea Cufundoasă
5. Valea Hotarului
II. Oraşe  Localit. componente ale oraşelorSatele care aparţin oraşelor
1. BAIA SPRIE (1329)  1. Chiuzbaia (1921)
2. Tăuţii de Sus (1329)
1. Satu Nou de Sus (1828)
2. BORŞA (1353)1. Băile Borşa (1828) 
3. CAVNIC (1336)  
4. DRAGOMIREŞTI (1373)  
5. SĂLIŞTEA DE SUS (1365)  
6. SEINI (1334)   1. Săbişa (1493)
2. Viile Apei (1909)
7. ŞOMCUTA MARE (1358)  1. Buciumi (1566)
2. Ciolt (1603)
3. Hovrila (1603)
4. Vălenii Şomcutei (1566)
1. Buteasa (1424)
2. Codru Butesii (1913)
3. Finteuşu Mare (1231)
8. TĂUŢII-MĂGHERĂUŞ (1440)  1. Băiţa (1334)
2. Buşag (1493)
3. Nistru (1555)  
1. Bozânta Mare (1383)
2. Buteasa (1424)
3. Merişor (1493)
4. Ulmoasa (1909)
9. TÂRGU LĂPUŞ (1291)   1. Boiereni (1584)
2. Borcut (1331)
3. Cufoaia (1630)
4. Dămăcuşeni (1393)
5. Dobricu Lăpuşului
(1548)
6. Dumbrava (1584)
7. Fântânele (1637)
8. Groape (1638)
9. Inău (1584)
10. Răzoare (1500)
11. Rogoz (1488)
12. Rohia (1325)
13. Stoiceni (1589)
10. ULMENI (1405)  1. Tohat (1424)  1. Arduzel (1334)
2. Chelinţa (1423)
3. Mânău (1423)
4. Someş-Uileac (1383)
5. Ţicău (1543)
6. Vicea (1387)
11. VIŞEU DE SUS (1365)1. Vişeu de Mijloc (1600) 
III. Comune  Satele componente
(primul sat este reşed. com.)
1. ARDUSAT  1. Ardusat (1231)
2. Arieşu de Câmp (1256)
3. Colţirea (1566)
2. ARINIŞ  1. Ariniş (1543)
2. Rodina (1954)
3. Tămăşeşti (1424)
3. ASUAJU DE SUS  1. Asuaju de Sus (1391)
2. Asuaju de Jos (1391)
4. BĂIŢA DE SUB CODRU  1. Băiţa de sub Codru (1475)
2. Urmeniş (1391)
5. BĂIUŢ  1. Băiuţ (1315)
2. Poiana Botizii (1344)
3. Strâmbu-Băiuţ (1835)
6. BĂSEŞTI  1. Băseşti (1391)
2. Odeşti* (1424)
3. Sălişte (1424)
4. Stremţ (1410)
7. BÂRSANA  1. Bârsana (1326)
2. Năneşti (1412)
8. BICAZ  1. Bicaz (1424)
2. Ciuta (1461)
3. Corni (1451)
9. BISTRA  1. Bistra (1411)
2. Crasna Vişeului (1411)
3. Valea Vişeului (1411)
10. BOCICOIU MARE  1. Bocicoiu Mare (1364)
2. Crăciuneşti (1385)
3. Lunca la Tisa (1439)
4. Tisa (1374)
11. BOGDAN VODĂ  1. Bogdan Vodă (1352)
2. Bocicoel (1365)
12. BOIU MARE  1. Boiu Mare (1405)
2. Frâncenii Boiului (1566)
3. Prislop (1566)
4. Româneşti (1566)
13. BOTIZA1. Botiza (1373)
14. BUDEŞTI  1. Budeşti (1361)
2. Sârbi (1459)
15. CĂLINEŞTI  1. Călineşti (1387)
2. Corneşti (1418)
3. Văleni (1405)
16. CÂMPULUNG LA TISA1. Câmpulung la Tisa (1329)
17. CERNEŞTI  1. Cerneşti (1424)
2. Brebeni (1570)
3. Ciocotiş (1591)
4. Fânaţe (1583)
5. Izvoarele (1770)
6. Măgureni (1583)
7. Trestia (1603)
18. CICÂRLĂU  1. Cicârlău (1407)
2. Bârgău (1407)
3. Handalu Ilbei (1909)
4. Ilba (1490)
19. COAŞ  1. Coaş (1566)
2. Întrerâuri (1954)
20. COLTĂU  1. Coltău (1405)
2. Cătălina (1800)
21. COPALNIC-MĂNĂŞTUR  1. Copalnic-Mănăştur (1424)
2. Berinţa (1405)
3. Cărpiniş (1405)
4. Copalnic (1405)
5. Copalnic-Deal
6. Curtuiuşu Mic (1405)
7. Făureşti (1405)
8. Lăschia (1543)
9. Preluca Nouă (1954)
10. Preluca Veche (1603)
11. Ruşor (1528)
12. Vad (1424)
22. COROIENI  1. Coroieni (1584)
2. Baba (1357)
3. Dealu Mare (1521)
4. Drăghia (1392)
5. Vălenii Lăpuşului (1331)
23. CUPŞENI  1. Cupşeni (1584)
2. Costeni (1603)
3. Libotin (1488)
4. Ungureni (1584)
24. DESEŞTI  1. Deseşti (1360)
2. Hărniceşti (1360)
3. Mara
25. DUMBRĂVIŢA  1. Dumbrăviţa (1411)
2. Cărbunari (1424)
3. Chechiş (1405)
4. Rus (1411)
5. Şindreşti (1411)
6. Unguraş (1463)
26. FĂRCAŞA  1. Fărcaşa (1424)
2. Buzeşti (1648)
3. Sârbi (1424)
4. Tămaia (1231)
27. GÂRDANI1. Gârdani (1424)
28. GIULEŞTI  1. Giuleşti (1349)
2. Berbeşti (1387)
3. Fereşti (1402)
4. Mănăstirea (1913)
29. GROŞI  1. Groşi (1411)
2. Ocoliş (1411)
3. Satu Nou de Jos (1329)
30. GROŞII ŢIBLEŞULUI1. Groşii Ţibleşului (1594)
31. IEUD1. Ieud (1365)
32. LĂPUŞ1. Lăpuş (1505)
33. LEORDINA1. Leordina (1411)
34. MIREŞU MARE  1. Mireşu Mare (1603)
2. Dăneştii Chioarului (1405)
3. Iadăra (1475)
4. Lucăceşti (1403)
5. Remeţi pe Someş (1566)
6. Stejera (1733)
7. Tulghieş (1405)
35. MOISEI1. Moisei (1365)
36. OARŢA DE JOS  1. Oarţa de Jos (1391)
2. Oarţa de Sus (1391)
3. Orţiţa (1391)
37. OCNA ŞUGATAG  1. Ocna Şugatag (1355)
2. Breb (1360)
3. Hoteni (1360)
4. Sat-Şugatag (1360)
38. ONCEŞTI1. Onceşti (1360)
39. PETROVA1. Petrova (1411)
40. POIENILE DE SUB MUNTE1. Poienile de sub Munte (1353)
41. POIENILE IZEI1. Poienile Izei (1430)
42. RECEA  1. Recea (1828)
2. Bozânta Mică (1405)
3. Lăpuşel (1760–1762)
4. Mocira (1411)
5. Săsar (1327)
43. REMETEA CHIOARULUI  1. Remetea Chioarului (1566)
2. Berchez (1351)
3. Berchezoaia (1566)
4. Posta (1555)
5. Remecioara (1956)
44. REMEŢI  1. Remeţi (1363)
2. Piatra (1956)
3. Teceu Mic (1389)
45. REPEDEA1. Repedea (1350)
46. RONA DE JOS1. Rona de Jos (1360)
47. RONA DE SUS  1. Rona de Sus (1360)
2. Coştiui (1474)
48. ROZAVLEA1. Rozavlea (1353)
49. RUSCOVA1. Ruscova (1373)
50. SARASĂU1. Sarasău (1345)
51. SATULUNG  1. Satulung (1566)
2. Arieşu de Pădure (1405)
3. Fersig (1566)
4. Finteuşu Mic (1231)
5. Hideaga (1475)
6. Mogoşeşti (1566)
7. Pribileşti (1405)
52. SĂCĂLĂŞENI  1. Săcălăşeni (1405)
2. Coruia (1566)
3. Culcea (1603)
53. SĂCEL1. Săcel (1453)
54. SĂLSIG1. Sălsig (1387)
55. SĂPÂNŢA1. Săpânţa (1373)
56. STRÂMTURA  1. Strâmtura (1326)
2. Glod (1680)
3. Slătioara (1431)
57. SUCIU DE SUS  1. Suciu de Sus (1325)
2. Larga (1610)
3. Suciu de Jos (1325)
58. ŞIEU1. Şieu (1373)
59. ŞIŞEŞTI  1. Şişeşti (1566)
2. Bontăieni (1648)
3. Cetăţele (1411)
4. Dăneşti (1405)
5. Negreia (1648)
6. Plopiş (1583)
7. Şurdeşti (1411)
60. VADU IZEI  1. Vadu Izei (1383)
2. Valea Stejarului (1387)
61. VALEA CHIOARULUI  1. Valea Chioarului (1561)
2. Curtuiuşu Mare (1566)
3. Duruşa (1733)
4. Fericea (1733)
5. Mesteacăn (1424)
6. Vărai (1456)
62. VIMA MICĂ1. Vima Mică (1390)
2. Aspra (1954)
3. Dealu Corbului (1954)
4. Jugăstreni (1603)
5. Peteritea (1467)
6. Sălniţa (1566)
7. Vima Mare (1390)
63. VIŞEU DE JOS1. Vişeu de Jos (1365)
* Până la 24 oct. 1997 a fost în componenţa com. Băiţa de sub Codru.