Câmpina

Date generale

Municipiul Câmpina se aflã în Sudul României, în partea central-vesticã a judeţului Prahova, în zona Subcarpaţilor Prahovei, la 426-450 m altitudine, pe stânga vãii Prahova, la intersecţia paralelei de 45º07’48” latitudine nordică cu meridianul de 25º44’24” longitudine estică, la 33 km Nord-Vest de municipiul Ploieşti; 36 528 loc. (1 ian. 2019), din care 16 996 loc. de sex masc. şi 19 532 fem. Supr.: 24,2 km2, din care 15,4 km2 în întravilan; densitatea: 2 372 loc./km2. În decurs de un secol, numãrul  populaţiei a crescut spectaculos, de la 2 500 loc. în anul 1900, la 16 918 loc. în 1930, 22 902 loc. în 1966 şi 41 554 în anul 1992. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul de 32 935 loc., 30 731 de persoane erau români (93,3%), 639 rromi (1,9%) şi 1 565 loc. (4,8%) aparţineau altor etnii (maghiari, germani, greci ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 30 109 ortodocşi (91,4%), 416 adventişti de ziua a şaptea (1,3%), 339 romano-catolici (1,0%), 252 penticostali (0,8%) şi 1 819 loc. (5,5%) aparţineau altor confesiuni (creştini de rit vechi, greco-catolici, baptişti, martorii lui Iehova, evanghelişti, reformaţi ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Câmpina este unul dintre principalele noduri rutiere ale ţãrii şi, totodatã, una dintre cele mai vechi aşezãri cu staţie de cale feratã, staţie inauguratã la 10 iunie 1879 pe linia Ploieşti-Predeal. Economia municipiului Câmpina se bazeazã în principal pe extracţia şi prelucrarea ţiţeiului, a cãrui exploatare a început în anul 1880, iar prima rafinãrie a intrat în funcţiune în 1886. În prezent, la Câmpina se produc energie electricã (termocentralã), utilaje ptroliere, chimice şi miniere, angrenaje şi organe mecanice de transmisie, reductoare, motoare generatoare şi transformatoare electrice, piese turnate din fontã şi oţel, mobilã, cherestea, tricotaje, ciorapi, cãrãmizi, produse alimentare ş.a. În municipiul Câmpina funcţioneazã o bibliotecã municipalã, un Institut de cercetãri pentru petrol şi gaze înfiinţat în 1970 pe baza fostului Institut de cercetãri pentru foraj şi extracţie inaugurat în 1910, muzeul memorial “Nicolae Grigorescu”, cu peste 100 de lucrãri semnate de marele nostru pictor, amenajat într-o clãdire construitã în anii 1902-1904 şi restauratã la sfârşitul secolului 20 şi muzeul memorial “Bogdan Petriceicu Hasdeu” gãzduit într-un castel construit în anii 1893-1898 ca proprietate a marelui om de culturã   B.P. Hasdeu, în care sunt expuse documente, fotografii, manuscrise, mobilier ş.a. aparţinând enciclopedistului B.P. Hasdeu şi fiicei sale, Iulia Hasdeu.

Istoric

Prima menţiune documentarã a localitãţii Câmpina dateazã din anul 1503, iar la sfârşitul secolului 16, respectiv în anul 1593 apare consemnat în documente ca punct de vamã pe drumul ce lega Muntenia de Transilvania – funcţionând ca atare pânã în 1840 când vama a fost mutatã la Breaza. În 1663, aşezarea Câmpina a fost ridicatã la rang de târg, apãrând consemnatã ca atare în 1684 în cronica lui Miron Costin. În 1864, comuna Câmpina a fost trecutã în categoria oraşelor printr-un decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, iar la 24 noiembrie 1994, oraşul Câmpina a fost declarat municipiu. În 1880, la Câmpia s-a ridicat prima schelã petrolierã din ţarã, în 1886 a intrat în funcţiune prima rafinãrie, iar în 1897 a fost inauguratã “Fabrica Nouã” – cea mai mare şi mai modernã rafinãrie de petrol din Europa la acea datã. În 1881 s-a amenajat primul stabiliment pentru bãi sãrate şi sulfuroase pe platoul Gahiţa, pe baza apelor minerale locale. În 1895 a luat fiinţã Societatea “Steaua Românã”, cu capital mixt – român, austriac, francez şi maghiar – pentru exploatarea modernã a ţiţeiului, în 1904 s-a deschis prima şcoalã de maiştrii sondori, iar în 1910 a fost creatã Societatea “Astra Românã”, cu capital mixt – român, englez şi olandez – ca filialã a concernului Shell, în acel an (1910) înregistrându-se o producţie record de petrol pentru acea datã, respectiv 333 382 tone. În 1929 s-a introdus la Câmpina gazul de sondã pentru uz casnic.

Monumente

Biserica “Sfântul Nicolae” a fostului schit “Slobozia”, construtã în 1714, cu picturi murale originare, refãcute în secolul 20; biserica “Adormirea Maicii Domnului” sau biserica de la han a fostei mãnãstiri Poiana, construitã în jurul anului 1711 din iniţiativa spãtarului Toma Cantacuzino, azi în ruinã; biserica “Sfânta Treime” ziditã în 1828 şi reparatã în 1887; Casa parohialã a fostei stãreţii a schitului “Slobozia” (1840); vila “Ştefãnescu” sau “Casa cu Grifoni” (secolul 20).