Câmpina

Date generale

Municipiul Câmpina se află în partea de Sud a României, în provincia istorică Muntenia, în partea central-vestică a judeţului Prahova, în zona Subcarpaţilor Prahovei, la 426-450 m altitudine, pe stânga văii Prahova, la intersecţia paralelei de 45º07’48” latitudine nordică cu meridianul de 25º44’24” longitudine estică, la 33 km Nord-Vest de municipiul Ploieşti; 36 528 loc. (1 ian. 2019), din care 16 996 loc. de sex masc. şi 19 532 fem. Supr.: 24,2 km², din care 15,4 km² în întravilan; densitatea: 2 372 loc./km². În decurs de un secol, numărul  populaţiei a crescut spectaculos, de la 2 500 loc. în anul 1900, la 16 918 loc. în 1930, 22 902 loc. în 1966 şi 41 554 în anul 1992. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul de 32 935 loc., 30 731 de persoane erau români (93,3%), 639 rromi (1,9%) şi 1 565 loc. (4,8%) aparţineau altor etnii (maghiari, germani, greci ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensământ s-au înregistrat 30 109 ortodocşi (91,4%), 416 adventişti de ziua a şaptea (1,3%), 339 romano-catolici (1,0%), 252 penticostali (0,8%) şi 1 819 loc. (5,5%) aparţineau altor confesiuni (creştini de rit vechi, greco-catolici, baptişti, martorii lui Iehova, evanghelişti, reformaţi ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Câmpina este unul dintre principalele noduri rutiere ale ţării şi, totodatã, una dintre cele mai vechi aşezări cu staţie de cale feratã, staţie inaugurată la 10 iunie 1879 pe linia Ploieşti–Predeal. Economia municipiului Câmpina se bazează în principal pe extracţia şi prelucrarea ţiţeiului, a cărui exploatare a început în anul 1880, iar prima rafinãrie a intrat în funcţiune în 1886. În prezent, la Câmpina se produc energie electrică (termocentrală), utilaje ptroliere, chimice şi miniere, angrenaje şi organe mecanice de transmisie, reductoare, motoare generatoare şi transformatoare electrice, piese turnate din fontă şi oţel, mobilă, cherestea, tricotaje, ciorapi, cărămizi, produse alimentare ş.a. În municipiul Câmpina funcţionează o bibliotecă municipală, un Institut de cercetări pentru petrol şi gaze înfiinţat în 1970 pe baza fostului Institut de cercetări pentru foraj şi extracţie inaugurat în 1910. Muzeul memorial “Nicolae Grigorescu”, cu peste 100 de lucrări semnate de marele pictor, amenajat într-o clădire construitã în anii 1902-1904 şi restaurată la sfârşitul secolului 20.

Muzeul memorial “Bogdan Petriceicu Hasdeu”, fost castel construit în anii 1893-1898 de marele om de cultură şi enciclopedist B.P. Hasdeu, în care sunt expuse documente, fotografii, manuscrise, mobilier ş.a. aparţinând acestuia şi fiicei sale, Iulia Hasdeu.

Istoric

Prima menţiune documentarã a localităţii Câmpina dateazã din anul 1503, iar la sfârşitul secolului 16, respectiv în anul 1593 apare consemnat în documente ca punct de vamã pe drumul ce lega Muntenia de Transilvania – funcţionând ca atare pânã în 1840 când vama a fost mutată la Breaza. În 1663, aşezarea Câmpina a fost ridicată la rang de târg, apărând consemnatã ca atare în 1684 în cronica lui Miron Costin. În 1864, comuna Câmpina a fost trecutã în categoria oraşelor printr-un decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, iar la 24 noiembrie 1994, oraşul Câmpina a fost declarat municipiu. În 1880, la Câmpina s-a ridicat prima schelă petrolieră din ţarã, în 1886 a intrat în funcţiune prima rafinãrie, iar în 1897 a fost inaugurată “Fabrica Nouă” – cea mai mare şi mai modernă rafinărie de petrol din Europa la acea datã. În 1881 s-a amenajat primul stabiliment pentru băi sărate şi sulfuroase pe platoul Gahiţa, pe baza apelor minerale locale. În 1895 a luat fiinţă Societatea “Steaua Română”, cu capital mixt – român, austriac, francez şi maghiar – pentru exploatarea modernă a ţiţeiului, în 1904 s-a deschis prima şcoală de maiştrii sondori, iar în 1910 a fost creată Societatea “Astra Română”, cu capital mixt – român, englez şi olandez – ca filială a concernului Shell, în acel an (1910) înregistrându-se o producţie record de petrol pentru acea dată, respectiv 333 382 tone. În 1929 s-a introdus la Câmpina gazul de sondã pentru uz casnic.

Monumente

Biserica “Sfântul Nicolae” a fostului schit “Slobozia”, construtã în 1714, cu picturi murale originare, refăcute în secolul 20; biserica “Adormirea Maicii Domnului” sau biserica de la han a fostei mănăstiri Poiana, construită în jurul anului 1711 din iniţiativa spătarului Toma Cantacuzino, azi în ruinã; biserica “Sfânta Treime” zidită în 1828 şi reparatã în 1887; Casa parohială a fostei stăreţii a schitului “Slobozia” (1840); vila “Ştefănescu” sau “Casa cu Grifoni” (secolul 20).