Câmpia Turzii

Date generale

Municipiul Câmpia Turzii se aflã în partea central-vesticã a României, în Sud-Estul judeţului Cluj, în câmpia omonimã, la 450 m altitudine, la poalele sudice ale colinelor Luduşului, pe dreapta râului Arieş, la intersecţia paralelei de 46°32′ latitudine nordicã cu meridianul de 23°52′ longitudine esticã, la 30 km Sud-Est de municipiul Cluj-Napoca; 27 605 loc. (1 ian. 2019): 13 424 de sex masc. şi 14 181 fem. Supr.: 23,8 km2, din care 7,1 km2 în intravilan; densitatea: 3 888 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din cei 22 223 loc., 17 986 de persoane erau români (80,9%), 1 479 maghiari (6,7%), 1 125 rromi (5,1%) şi 1 633 loc. (7,3%) aparţineau altor etnii (germani, turci, italieni ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 16 835 ortodocşi (75,8%), 1 330 reformaţi (6,0%), 887 penticostali (4,0%), 524 martorii lui Iehova (2,4%), 337 greco-catolici (1,5%), 215 romano-catolici (1,0%) şi 2 095 loc. (9,3%) aparţineau altor confesiuni (baptişti, adventişti de ziua a şpatea, unitarieni ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Câmpia Turzii este un important nod feroviar şi rutier al judeţului Cluj şi principal centru siderurgic al ţãrii în care se produc oţel, laminate mici şi mijlocii, sârmã din oţel, sârme trefilate, cabluri de tracţiune, sârme pentru anvelope, electrozi pentru sudurã, cuie ş.a. Termocentralã. Producţie de confecţii, tricotaje, postav, izolatori electrici, oxigen, cãrãmizi, ţigle, blocuri din beton, tuburi de drenaj, pesticide, insecto-fungicide şi produse alimentare. Fermã de creştere a bovinelor. Sere legumicole. Centru pomicol. Colegiu universitar.

Istoric

Săpăturile arheologice efectuate în arealul municipiului Câmpia Turzii au scos la ivealã vestigii neolitice, din Epoca bronzului, din prima Epocã a fierului (Hallstatt), din perioada dacicã (secolul 3 î.Hr.-106 d.Hr.), din secolele 4-5 şi 7-9 (aşezare cu locuinţe de bordeie). Comuna Câmpia Turzii a luat fiinţã la 25 septembrie 1925 prin unificarea satelor alãturate Ghiriş-Sâncraiu (menţionat documentar în 1219 cu numele Villa Sancti Regis) şi Ghiriş-Arieş (atestat documentar ca sat, în 1292, şi ca târg în 1610). Com. Câmpia Turzii a fost trecutã în categoria oraşelor în 1950, iar la 12 nov. 1998 a fost declarat municipiu.

Monumente

Bisericile ortodoxe cu hramurile “Înãlţarea Domnului”, construitã în anii 1943-1951 dupã planurile arhitectului George Cristinel, “Adormirea Maicii Domnului” (fostã greco-catolicã pânã în 1948), ziditã în perioada 1910-1912, “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (fostã greco-catolicã pânã în 1948), ridicatã în anii 1928-1930, biserica ortodoxã cu dublu hram – “Sfântul Gheorghe” şi “Sfântul Andrei” (1994-2007); biserica ortodoxã “Sfântul Ilie” (1999-2001), cu picturi murale interioare executate în frescã, în stil bizantin; biserica greco-catolicã “Buna Vestire”, construitã în anii 1990-2001, în stil brâncovenesc; biserica romano-catolicã (1896-1898); biserica reformatã-calvinã (1677-1680), cu unele modificãri din 1786 şi turn din 1946; conacele “Pãget” (secolul 19), “Betegh” (secolul 19) şi “Bethlen” (secolul 18).