Aiud

Date generale

Municipiul Aiud se află în partea central-vestică a României, în provincia istorică Transilvania, în NV jud. Alba, în zona Dealurilor Aiudului, la 260 m alt., pe dr. văii Mureşului şi pe stg. râului Aiudu de Sus, la intersecţia paralelei de 46°18’44” latitudine nordicã cu meridianul de 23°43’45” longitudine esticã, la 30 km N de municipiul Alba Iulia; 25 628 loc. (1 ian. 2019): 12 547 de sex masc. şi 13 081 fem. Supr.: 14,2 km2, din care 5 km2 în intravilan; densitatea: 5 126 loc./km2. La recensământul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din cei 22 876 loc., 16 955 de persoane erau români (74,1%), 3 364 maghiari (14,7%), 930 rromi (4,1%) şi 1 627 loc. (7,1%) aparţineau altor etnii (germani, italieni ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 16 487 ortodocşi (72,1%), 2 759 reformaţi (12,1%), 730 greco-catolici (3,2%), 296 romano-catolici (1,3%), 227 penticostali (0,9%), 225 unitarieni (0,9%), 188 baptişti (0,8%) şi 1 964 loc. (8,7%) aparţineau altor confesiuni (adventişti de ziua a şaptea, Martorii lui Iehova, creştini după evanghelie, creştini de rit vechi ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Staţie de c.f. Nod rutier pe şoseaua europeană E 81. Întreprinderi constr. de maşini (utilaje pentru ind. metalurgicã, constr. metalice diverse), de prelucr. a lemnului, prefabricate din beton, conf., pielãrie, încălţăminte şi alim. (preparate din carne şi lapte, bere, sucuri naturale, produse de panificaţie). Centru pomicol (meri, pruni, nuci) şi viticol. La Aiud a luat fiinţã, în 1662, Colegiul confesional „Bethlen”, cu o bibliotecã ce dispune de numeroase cãrţi rare. Biblioteca municipală „Liviu Rebreanu”. Muzeu de istorie şi arheologie (f. 1950); Muzeu de ştiinţele naturii („Raritatvm et rervm natvralivm Mvsevm”/ Muzeul raritãţilor şi lucrurilor naturale) cu o bogatã colecţie de fluturi şi pãsãri exotice, fundat în 1796 pe lângã Colegiul academic „Bethlen” (unul dintre cele mai vechi din ţarã). Sanatoriu T.B.C. Spital (1878). Noul spital (1993), cu o policlinicã. La Aiud se aflã un penitenciar în care, în perioada comunistã (1945– 1989), au fost torturaţi sau şi-au pierdut viaţa numeroşi deţinuti politici. Aiud este recunoscut ca unul dintre cele mai dure locuri de detenţie din ţarã.

Istoric

În perimetrul municipiului au fost descoperite (1966–1973) urmele unor aşezãri din Neolitic, din perioada de trecere de la Neolitic la Epoca bronzului (aparţinând culturii materiale Coţofeni, 2500– 1800 î.Hr.), din Epoca mijlocie a bronzului (cultura materială Wietenberg, sec. 16–13 î.Hr.) şi de la sf. Epocii bronzului (cultura materială Noua, sec. 14–12 î.Hr.), din prima şi din a doua Epocã a fierului (culturile Hallstatt, 1200– 450/300 î.Hr., şi La Tène, sec. 5–1 î.Hr.) în care s-au gãsit douã lame de spadã din fier, cuţite, suliţe, o brãţarã, fibule şi inele din bronz, ceramicã cenuşie etc. În 1971, pe terit. oraşului s-a descoperit un depozit de bronzuri (c. 1 500 de piese cântãrind în total 732 kg), datând din prima Epocã a fierului/Hallstatt. În arealul actualului oraş a existat în sec. 2–3 o importantã aşezare civilã romanã cu numele Brucla, în care se pare cã au staţionat legiunile romane a XIII-a Gemina şi a V-a Macedonica. Prima menţiune documentarã a localit. dateazã din 7 nov. 1293; în 1302 aici au fost colonizaţi germani. La mijlocul sec. 14, Aiud figura ca aşezare fortificatã, primind statut de oraş-târg în 1462. În 1658 a devenit, pentru scurt timp, centrul politico-administrativ al Comitatului Alba, ca urmare a distrugerii oraşului Alba Iulia de cãtre turci. Declarat municipiu la 24 nov. 1994. În prezent, Aiud are în subordine ad-tivã 4 localit. componente (Aiudul de Sus, Gâmbaş, Măgina, Păgida) şi 6 sate (Ciumbrud, Gârbova de Jos, Gârbova de Sus, Gârboviţa, Sâncrai, Ţifra).

Monumente

Cetatea de plan poligonal (sec. 13–16), cu 8 turnuri de aparare (ale blã- narilor, mãcelarilor, croitorilor, fierarilor ş.a.) şi ziduri groase (1,20 m) şi înalte de 8 m. În interiorul cetãţii se aflã o bisericã ce aparţine cultului reformat (sec. 15–16, cu transformãri din sec. 18) construitã în stil gotic pe locul unei bazilici romanice care data din anul 1200. Biserica a fost incendiatã în 1601 de trupele austriece comandate de generalul austriac de origine italiană Giorgio Basta, iar în 1704 din nou de trupele austriece. Restauratã în 1720, 1735 şi 1965–1966. În 1961, turnul-clopotniţã, înalt de 64 m, a fost lovit de trasnet şi refãcut ulterior; Palatul (sec. 16–17) principelui Transilvaniei, Gabriel Bethlen, cu transformãri baroce ulterioare, în care se aflã astãzi Muzeul de istorie; biserica romano-catolicã şi mănãstirea minoritã (1728–1736), cu un turn ridicat în 1896; catedrala „Sfinţii Trei Ierarhi” (1937–1949, pictată de Eremia Profeta); biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1991–1997, pictată în anii 2000–2001); Monumentul „Calvarul Aiudului”, înalt de 18 m, ridicat în 1992 de cãtre Asociaţia foştilor deţinuţi politici din România; biserica „Sfânta Treime” a fostei mănăstiri Măgina (menţionată documentar în anul 1611) situată în localit. componentă Măgina; clădirea Colegiului „Bethlen”; busturile lui Avram Iancu (operă a sculptorului Octav Mihalţan) şi Axente Sever (dezvelit în 1993); biserică datând din sec. 13–18, cu adaugiri din 1918–1919, în satul Ciumbrud; biserică din sec. 13–18 şi clopotniţă din lemn (1830), în satul Sâncrai. Rezervaţii naturale (padurea Sloboda, 20 ha, şi Pârâul Babii).