Versiunea în limba engleză (English version)
Date generale
Municipiul Fălticeni se aflã în partea de Nord Est a României, în provincia istoricã Bucovina, în zona de Sud Est a judeţului Suceava, în podişul cu acelaşi nume, la 220-390 m altitudine, pe râul Şomuzu Mare, la intersecţia paralelei de 47°27’35” latitudine nordicã cu meridianul de 26°18’00” longitudine esticã, la 25 km Sud de municipiul Suceava; 31 204 loc. (1 ian. 2019), din care 15 054 loc. de sex masc. şi 16 150 fem. Suprafaţa: 28,8 km2, din care 7,5 km2 în intravilan; densitatea: 4 161 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul de 25 723 loc., 23 846 de persoane (92,7%) erau români, 203 tãtari (0,8%), 188 rromi (0,7%) şi 1 486 loc. (5,8%) aparţineau altor etnii (maghiari, evrei, greci, italieni ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 23 307 ortodocşi (90,6%), 296 creştini de rit vechi (1,2%), 91 romano-catolici (0,4%) şi 2 029 loc. (7,8%) aparţineau altor confesiuni (penticostali, baptişti, creştini dupã evanghelie, adventişti de ziua a şaptea, mozaici, reformaţi ş.a), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Municipiul Fălticeni este un important nod rutier şi dispune de o staţie de cale feratã inauguratã la 28 mai 1887. Principalele produse industriale realizate de economia municipiului Fălticeni sunt: maşini-unelte, detergenţi, sulfat de amoniu, sãpunuri, plexiglas, obiecte din sticlã pentru menaj, mobilã, cherestea, lãzi, butoaie, încãlţãminte, confecţii textile, ţesãturi din in şi cânepã, covoare, conserve de legume şi fructe, preparate din carne şi lapte, amidon, bãuturi, glucozã, lapte praf ş.a. Municipiul Fălticeni este, totodatã, un important centru pomicol (în special meri), cu 466 ha de livezi, în care funcţioneazã o Staţiune de cercetare şi producţie pomicolã. Sere floricole. Spital municipal, construit în perioada 1991 – 2021, inaugurat la 2 septembrie 2021. Muzeul de Artã “Ion Irimescu”, inaugurat la 10 februarie 1975, cu secţii de istorie, etnografie, artã (cu peste 120 de sculpturi şi 1 000 de desene realizate de Ion Irimescu, fiind cea mai mare colecţie de autor din România, precum şi lucrãri aparţinând pictorului Aurel Bãeşu, Dimitrie Loghin, Ştefan Şoldãnescu ş.a.); Muzeul de ştiinţele naturii “Mihai Bãcescu”, inaugurat în anul 1914 şi numit Muzeul apelor “Mihai Bacescu” pânã la 28 martie 1993, adãpostit în clãdirea fostului Tribunal, care a fost renovatã în anul 2009; casele memoriale “Mihail Sadoveanu” (casa a fost construitã dupã planul întocmit de Mihail Sadoveanu; aici a locuit scriitorul în perioada 1909-1918), “Nicolae Gane”, “Ion Creangã”; Galeria oamenilor de seamã (inauguratã la 16 iunie 1972), cu exponate care înfãţiseazã fragmente din viaţa şi activitatea celor peste 50 de personalitãţi ale culturii, care s-au nãscut sau au activat la Fãlticeni. La Fãlticeni s-au nãscut numeroase personalitãţi, respectiv 16 academicieni, 12 generali ş.a., printre care actorii Jules Cazaban şi Grigore Vasiliu-Birlic, prozatorul Nicolae Gane, folcloristul şi etnograful Artur Gorovei, filologul Alexandru Lambrior, inginerul Dimitrie Leonida, criticul şi istoricul literar Eugen Lovinescu ş.a.
Istoric
Satul Şoldãneşti, care în prezent este localitate componentã a municipiului Fãlticeni, apare menţionatã documentar pentru prima oarã în anul 1384, iar prima atestare documentarã a localitãţii Fălticeni dateazã din anul 1435. La 15 martie 1490, aşezarea este amintitã într-un act domnesc ca
sat pe Şumuz, anume Fulticenii”.
În 1779, la Fălticeni s-au refugiat numeroşi locuitori din Suceava ca urmare a cotropirii (în 1775) Bucovinei de cãtre Imperiul habsburgic. La 8 august 1780, domnul Moldovei, Constantin Moruzi a emis un hrisov prin care poruncea sã se întemeieze un nou târg, cu numele Şoldãneşti, în ţinutul Sucevei, pe moşia stolnicului Ioniţã Başotã. În 1826 numele localitãţii a fost schimbat din Şoldãneşti în Fălticeni. În cursul secolului 19 şi începutul secolului 20, la Fălticeni se ţineau vestitele iarmaroace în ziua de Sfântul Ilie (20 iulie), care durau câteva sãptãmâni, fiind unul dintre cele mai însemnate târguri din Europa dupã cel de la Leipzig. Pânã în 1950, Fălticeni a fost reşedinţã de judeţ. Declarat municipiu la 24 noiembrie 1994, are în subordine administrativã localitãţile componente Şoldãneşti şi Ţarna Mare.
Monumente
Biserica din lemn cu hramul “Sfântul Gheorghe”, construitã în jurul anului 1706 şi refãcutã în 1824; biserica “Sfântul Nicolae”, ctitorie din anul 1798 a lui Andrei Başotã; biserica “Adormirea Maicii Domnului” (1827, cu adãugiri din anul 1923); biserica “Sfântul Ilie”, construitã în 1851 pe locul uneia din lemn care data din 1765; podul de piatrã (secolul 15); casa “Cantacuzino-Paşcanu” (1858), azi sediul Bibliotecii municipale; casa pictorului Ştefan Şoldãnescu (1830); casa lui Alecu Forãscu-Botez (1896), azi muzeu; casa familiei Lovinescu (1850), azi Galeria oamenilor de seamã; casã din lemn (1842) în care a funcţionat Şcoala domneascã; Monumentul Eroilor neamului, realizat în 1998 dupã proiectul maestrului Ion Irimescu; Bustul poetului Mihai Eminescu, realizat în bronz, de sculptorul Ion Irimescu, situat în curtea Muzeului de Artã “Ion Irimescu”, dezvelit în anul 2003.
About
The municipality of Fălticeni is located in the north-eastern part of Romania, in the historical province of Bucovina, in the south-eastern part of Suceava county, in the plateau of the same name, at 220-390 m altitude, on the river Șomuzu Mare, at the intersection of the parallel of 47°27’35” north latitude with the meridian of 26°18’00” east longitude, 25 km south of the municipality of Suceava; 31 204 inhabitants (January 1, 2019), of which 15,054 males and 16,150 females. Surface area: 28.8 km2, of which 7.5 km2 in the urban area; population density: 4,161 inhabitants/km2. In the population census of Oct. 20-31, 2011, out of the total of 25,723 inhabitants, 23,846 (92.7%) were Romanian, 203 Tatar (0.8%), 188 Roma (0.7%) and 1,486 (5.8%) belonged to other ethnic groups (Hungarians, Jews, Greeks, Italians, etc.). From a confessional point of view, the same census registered 23,307 Orthodox (90.6%), 296 Old Rite Christians (1.2%), 91 Roman Catholics (0.4%) and 2,029 (7.8%) belonged to other denominations (Pentecostals, Baptists, Evangelical Christians, Seventh-day Adventists, Muslims, Reformed, etc.), were atheists, without religion or of undeclared religion. Fălticeni is an important road junction and has a railway station inaugurated on May 28, 1887. The main industrial products produced by the economy of the municipality of Fălticeni are machine tools, detergents, ammonium sulphate, soaps, plexiglass, household glassware, furniture, lumber, cans, barrels, shoes, textiles, linen and hemp fabrics, carpets, canned vegetables and fruit, meat and milk products, starch, beverages, glucose, milk powder, etc. The municipality of Fălticeni is also an important fruit-growing centre (especially apple trees), with 466 ha of orchards, and a fruit research and production station. Floral greenhouses. Municipal hospital, built between 1991 and 2021, inaugurated on September 2, 2021. “Ion Irimescu” Art Museum, inaugurated on February 10, 1975, with sections of history, ethnography, art (over 120 sculptures and 1,000 drawings by Ion Irimescu, the largest collection of his work in Romania, as well as works by painters Aurel Băeșu, Dimitrie Loghin, Ștefan Șoldănescu, etc.); the Museum of Natural Sciences “Mihai Băcescu”, inaugurated in 1914 and called “Mihai Băcescu” Water Museum until March 28, 1993, created in the former Court building, which was renovated in 2009; the memorial houses “Mihail Sadoveanu” (the house was built according to Mihail Sadoveanu’s plan; the writer lived here between 1909 and 1918), “Nicolae Gane”, “Ion Creangă”; The Gallery of the Famous People (inaugurated on June 16, 1972), with exhibits depicting fragments of the life and work of over 50 cultural personalities who were born or worked in Fălticeni. Numerous personalities were born in Fălticeni, namely 16 academicians, 12 generals and others, including actors Jules Cazaban and Grigore Vasiliu-Birlic, prose writer Nicolae Gane, folklorist and ethnographer Artur Gorovei, philologist Alexandru Lambrior, engineer Dimitrie Leonida, critic and literary historian Eugen Lovinescu and others.
History
The village of Șoldănești, which is now a part of the municipality of Fălticeni, was first mentioned in documents in 1384, while the first documentary evidence of the village of Fălticeni dates back to 1435. On March 15, 1490, the settlement is mentioned in a royal act as
village on Shumuz, namely Fulticenii”.
In 1779, many inhabitants of Suceava took refuge in Fălticeni following the conquest (in 1775) of Bucovina by the Habsburg Empire. On August 8, 1780, the lord of Moldavia, Constantin Moruzi issued a “hrisov” (an act) ordering to establish a new fair, with the name Șoldănești, in Suceava county, on the estate of the stolnic Ioniță Bașotă. In 1826, the name of the village was changed from Șoldănești to Fălticeni. During the 19th and early 20th century, the famous fairs were held in Fălticeni on the feast day of Saint Elijah (July 20), which lasted several weeks, being one of the most important fairs in Europe after Leipzig. Until 1950, Fălticeni was the county seat. Declared a municipality on November 24, 1994, it has the administrative subordination of the component localities Șoldănești and Țarna Mare.
Monuments
Wooden church dedicated to “Saint George”, built around 1706 and rebuilt in 1824; church ‘Saint Nicholas”, built in 1798 by Andrei Bașotă; the church “The Assumption of the Mother of God” (1827, with additions in 1923); the church “Saint Elijah”, built in 1851 on the site of a wooden one dating from 1765; the stone bridge (15th century); the house “Cantacuzino-Paşcanu” (1858), today the seat of the Municipal Library; the house of the painter Ștefan Șoldănescu (1830); the house of Alecu Forăscu-Botez (1896), today a museum; the house of the Lovinescu family (1850), today a gallery of personalities; a wooden house (1842) where the Princely School used to operate; Monument to the Heroes of the Nation, built in 1998 after the project of the master Ion Irimescu; bust of the poet Mihai Eminescu, made in bronze, by the sculptor Ion Irimescu, located in the courtyard of the Art Museum “Ion Irimescu”, unveiled in 2003.
Back to Romanian version