Fălticeni

Date generale

Municipiul Fălticeni se aflã în partea de Nord Est a României, în Sud Estul judeţului Suceava, în podişul cu acelaşi nume, la 220-390 m altitudine, pe râul Şomuzu Mare, la intersecţia paralelei de 47°27’35” latitudine nordicã cu meridianul de 26°18’00” longitudine esticã, la 25 km Sud de municipiul Suceava; 31 204 loc. (1 ian. 2019), din care 15 054 loc. de sex masc. şi 16 150 fem. Supr.: 28,8 km2, din care 7,5 km2 în intravilan; densitatea: 4 161 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul de 25 723 loc., 23 846 de persoane (92,7%) erau români, 203 tãtari (0,8%), 188 rromi (0,7%) şi 1 486 loc. (5,8%) aparţineau altor etnii (maghiari, evrei, greci, italieni ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 23 307 ortodocşi (90,6%), 296 creştini de rit vechi (1,2%), 91 romano-catolici (0,4%) şi 2 029 loc. (7,8%) aparţineau altor confesiuni (penticostali, baptişti, creştini dupã evanghelie, adventişti de ziua a şaptea, mozaici, reformaţi ş.a), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Municipiul Fălticeni este un important nod rutier şi dispune de o staţie de cale feratã inauguratã la 28 mai 1887. Principalele produse industriale realizate de economia municipiului Fălticeni sunt: maşini-unelte, detergenţi, sulfat de amoniu, sãpunuri, plexiglas, obiecte din sticlã pentru menaj, mobilã, cherestea, lãzi, butoaie, încãlţãminte, confecţii textile, ţesãturi din in şi cânepã, covoare, conserve de legume şi fructe, preparate din carne şi lapte, amidon, bãuturi, glucozã, lapte praf ş.a. Municipiul Fălticeni este, totodatã, un important centru pomicol (în special meri), cu 466 ha de livezi, în care funcţioneazã o Staţiune de cercetare şi producţie pomicolã. Sere floricole. Muzeul de artã “Ion Irimescu”, cu secţii de istorie, etnografie, artã (cu peste 120 de sculpturi şi 1 000 de desene realizate de Ion Irimescu, fiind cea mai mare colecţie de autor din România, precum şi lucrãri aparţinând pictorului Aurel Bãeşu, Dimitrie Loghin, Ştefan Şoldãnescu ş.a.); Muzeul de ştiinţele naturii “Mihai Bãcescu”, inaugurat în anul 1914 şi numit Muzeul apelor “Mihai Bacescu” pânã la 28 mart. 1993, adãpostit în clãdirea fostului Tribunal, care a fost renovatã în anul 2009; casele memoriale “Mihail Sadoveanu” (casa a fost construitã dupã planul întocmit de Mihail Sadoveanu; aici a locuit scriitorul în perioada 1909-1918), “Nicolae Gane”, “Ion Creangã”; Galeria oamenilor de seamã (inauguratã la 16 iunie 1972), cu exponate care înfãţiseazã fragmente din viaţa şi activitatea celor peste 50 de personalitãţi ale culturii, care s-au nãscut sau au activat la Fãlticeni. La Fãlticeni s-au nãscut numeroase personalitãţi, respectiv 16 academicieni, 12 generali ş.a., printre care actorii Jules Cazaban şi Grigore Vasiliu-Birlic, prozatorul Nicolae Gane, folcloristul şi etnograful Artur Gorovei, filologul Alexandru Lambrior, inginerul Dimitrie Leonida, criticul şi istoricul literar Eugen Lovinescu ş.a.

Istoric

Satul Şoldãneşti, care în prezent este localitate componentã a municipiului Fãlticeni, apare menţionatã documentar pentru prima oarã în anul 1384, iar prima atestare documentarã a localitãţii Fălticeni dateazã din anul 1435. La 15 martie 1490, aşezarea este amintitã într-un act domnesc ca “sat pe Şumuz, anume Fulticenii”. În 1779, la Fălticeni s-au refugiat numeroşi locuitori din Suceava ca urmare a cotropirii (în 1775) Bucovinei de cãtre Imperiul habsburgic.  La 8 august 1780, domnul Moldovei, Constantin Moruzi a emis un hrisov prin care poruncea sã se întemeieze un nou târg, cu numele Şoldãneşti, în ţinutul Sucevei, pe moşia stolnicului Ioniţã Başotã. În 1826 numele localitãţii a fost schimbat din Şoldãneşti în Fălticeni. În cursul secolului 19 şi începutul secolului 20, la Fălticeni se ţineau vestitele iarmaroace în ziua de Sfântul Ilie (20 iulie), care durau câteva sãptãmâni, fiind unul dintre cele mai însemnate târguri din Europa dupã cel de la Leipzig. Pânã în 1950, Fălticeni a fost reşedinţã de judeţ. Declarat municipiu la 24 noiembrie 1994, are în subordine administrativã localitãţile componente Şoldãneşti şi Ţarna Mare.

Monumente

Biserica din lemn cu hramul “Sfântul Gheorghe”, construitã în jurul anului 1706 şi refãcutã în 1824; biserica “Sfântul Nicolae”, ctitorie din anul 1798 a lui Andrei Başotã; biserica “Adormirea Maicii Domnului” (1827, cu adãugiri din anul 1923); biserica “Sfântul Ilie”,construitã în 1851 pe locul uneia din lemn care data din 1765; podul de piatrã (secolul 15); casa “Cantacuzino-Paşcanu” (1858), azi sediul Bibliotecii municipale; casa pictorului Ştefan Şoldãnescu (1830); casa lui Alecu Forãscu-Botez (1896), azi muzeu; casa familiei Lovinescu (1850), azi Galeria oamenilor de seamã; casã din lemn (1842) în care a funcţionat Şcoala domneascã; Monumentul Eroilor neamului, realizat în 1998 dupã proiectul maestrului Ion Irimescu.