Brad

Date generale

Municipiul Brad se aflã în partea de Vest a României, în provincia istoricã Transilvania, în zona de Nord-Nord Vest a jud. Hunedoara, în depresiunea omonimã, la poalele de Nord ale M-ţilor Metaliferi şi cele de Sud ale M-ţilor Bihor, la 278 m alt., pe cursul superior al Crişului Alb, la intersecţia paralelei de 46°07’46” latitudine nordicã cu meridianul de 22°47’24” longitudine esticã, la 37 km Nord-Nord Vest de municipiul Deva; 15 434 loc. (1 ian. 2019): 7 370 de sex masc. şi 8 064 fem. Supr.: 80 km2, din care 10,5 km2 în intravilan; densitatea: 7 619 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din cei 14 495 loc., 13 365 de persoane erau români (92,2%), 197 rromi (1,4%), 123 maghiari (0,8%) şi 810 loc. (5,6%) aparţineau altor etnii (germani, chinezi, poloni, slovaci ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 13 102 ortodocşi (90,4%), 149 romano-catolici (1,0%), 140 penticostali (0,9%) şi 1 104 loc. (7,7%) aparţineau altor confesiuni (greco-catolici, baptişti, reformaţi, martorii lui Iehova ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Staţie de c.f. cu garã inauguratã în 1890, pe linia de mocăniţă Brad-Crişcior. Nod rutier. Zăcăminte de cãrbune brun şi de min. auro-argentifere. Reparaţii de utilaj minier. Ind. de expl. şi prelucr. a lemnului (cherestea, mobilã), textilã (conf., tricotaje) şi alim. (preparate din lapte şi carne, produse de panificaţie etc.). Abator. Centru pomicol şi de cojocãrit. Vechi centru cultural (gimnaziu românesc, f. în 1860, azi liceul „Avram Iancu”). Muzeul aurului (renovat în 2008–2012) cu interesante colecţii mineralogice, din care peste 800 de exponate sunt din diferite ţãri; Muzeu de etnografie, inaugurat în 1987, cu c. 1 800 de piese din lemn, metal, ceramicã, textile ş.a. Staţiune climatericã.

Istoric

În arealul municipiului Brad au fost descoperite vestigii din Epoca târzie a bronzului (vârf de lance, douã brãţãri, o daltã ş.a.) şi din perioada stãpânirii romane (115 morminte de incinerare). În sec. 14–15 comunitatea a trãit sub conducerea unor cãpetenii alese de obşte, cel mai vechi conducãtor cunoscut pânã acum fiind Ioan de Brad (1404). Într-un document din 1445, localitatea Brad apare consemnatã pentru prima datã cu numele maghiarizat (Fenyopataka). În sec. 18–19, la Brad se desfãşurau mari târguri anuale cu produse din lemn, cu cereale aduse din câmpie, cu fructe şi vite. Brad a fost unul dintre centrele Revoluţiei de la 1848–1849 din Transilvania. La 23 ian. 1849 a fost ocupat de trupele maghiare, dar eliberat în luna mai 1849 de armata revoluţionarã condusã de Avram Iancu. La 1 apr.1927, com. Brad a fost trecutã în categoria oraşelor (comunã urbanã), la 1 ian. 1930 a revenit la stadiul de comunã ruralã, iar la 1 apr. 1941 a fost declarat din nou oraş. La 20 sept. 1995 a fost declarat municipiu. Are în subordine ad-tivã 5 sate: Mesteacãn, Potingani, Ruda-Brad, Ţãrãţel, Valea Bradului.

Monumente

Biserica ortodoxã cu  hramul „Adormirea Maicii Domnului” (sec. 14), cu un valoros ansamblu pictural mural la interior, între care se remarcã tabloul votiv înfãţişându-l pe cneazul Bãlea cu soţia sa, Vişa, şi copiii. Biserica pãstreazã la exterior, pe peretele dinspre N, fragmente de picturã. Statuile lui Crişan (operã a sculptorului Radu Moga) şi Avram Iancu (realizatã de sculptorul N. Corcescu).