Date generale
Municipiul Brad se aflã în partea de Vest a României, în provincia istoricã Transilvania, în zona de Nord-Nord Vest a judeţului Hunedoara, în depresiunea omonimã, la poalele de Nord ale M-ţilor Metaliferi şi cele de Sud ale M-ţilor Bihor, la 278 m altitudine, pe cursul superior al râului Crişu Alb, la intersecţia paralelei de 46°07’46” latitudine nordicã cu meridianul de 22°47’24” longitudine esticã, la 37 km Nord-Nord Vest de municipiul Deva; 15 434 loc. (1 ian. 2019): 7 370 de sex masc. şi 8 064 fem. Suprafaţa: 80 km2, din care 10,5 km2 în intravilan; densitatea: 7 619 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din cei 14 495 loc., 13 365 de persoane erau români (92,2%), 197 rromi (1,4%), 123 maghiari (0,8%) şi 810 loc. (5,6%) aparţineau altor etnii (germani, chinezi, poloni, slovaci ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 13 102 ortodocşi (90,4%), 149 romano-catolici (1,0%), 140 penticostali (0,9%) şi 1 104 loc. (7,7%) aparţineau altor confesiuni (greco-catolici, baptişti, reformaţi, martorii lui Iehova ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Staţie de cale feratã, cu garã inauguratã în 1890, pe linia de mocăniţă Brad-Crişcior (→ comuna Crişcior, Capitolul Unitãti administrativ-teritoriale/Comune, litera C) şi staţie de cale feratã pe linia cu ecartament normal, Brad – Gurahonţ – Sebiş – Ineu – Sântana, construitã în anii 1876-1896 şi inauguratã la 6 decembrie 1896. Nod rutier. Zăcăminte de cãrbune brun şi de minereuri auro-argentifere. Reparaţii de utilaj minier. Industria de exploatare şi prelucrare a lemnului (cherestea, mobilã), textilã (conf., tricotaje) şi alim. (preparate din lapte şi carne, produse de panificaţie etc.). Abator. Centru pomicol şi de cojocãrit. Vechi centru cultural (gimnaziu românesc, fundat în anul 1860, azi liceul „Avram Iancu”). Muzeul aurului (renovat în 2008–2012) cu interesante colecţii mineralogice, din care peste 800 de exponate sunt din diferite ţãri; Muzeu de etnografie, inaugurat în 1987, cu circa 1 800 de piese din lemn, metal, ceramicã, textile ş.a. Staţiune climatericã.
Istoric
În arealul municipiului Brad au fost descoperite vestigii din Epoca târzie a bronzului (vârf de lance, douã brãţãri, o daltã ş.a.) şi din perioada stãpânirii romane (115 morminte de incinerare). În sec. 14–15 comunitatea a trãit sub conducerea unor cãpetenii alese de obşte, cel mai vechi conducãtor cunoscut pânã acum fiind Ioan de Brad (1404). Într-un document din 1445, localitatea Brad apare consemnatã pentru prima datã cu numele maghiarizat (Fenyopataka). În sec. 18–19, la Brad se desfãşurau mari târguri anuale cu produse din lemn, cu cereale aduse din câmpie, cu fructe şi vite. Brad a fost unul dintre centrele Revoluţiei de la 1848–1849 din Transilvania. La 23 ian. 1849 a fost ocupat de trupele maghiare, dar eliberat în luna mai 1849 de armata revoluţionarã condusã de Avram Iancu. La 1 aprilie 1927, comuna Brad a fost trecutã în categoria oraşelor (comunã urbanã), la 1 ianuarie 1930 a revenit la stadiul de comunã ruralã, iar la 1 aprilie 1941 a fost declarat din nou oraş. La 20 septembrie 1995 a fost declarat municipiu. Are în subordine administrativã 5 sate: Mesteacãn, Potingani, Ruda-Brad, Ţãrãţel, Valea Bradului.
Monumente
Biserica ortodoxã cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (secolul 14), cu un valoros ansamblu pictural mural la interior, între care se remarcã tabloul votiv înfãţişându-l pe cneazul Bãlea cu soţia sa, Vişa, şi copiii. Biserica pãstreazã la exterior, pe peretele dinspre Nord, fragmente de picturã. Statuile revoluţionarilor Crişan (operã a sculptorului Radu Moga) şi Avram Iancu (realizatã de sculptorul N. Corcescu).