Date generale
Municipiul Lupeni se aflã în partea central-vesticã a României, în provincia istoricã Transilvania, în zona de Sud a judeţului Hunedoara, în Depresiunea Petroşani, la 700 m altitudine, la poalele de Nord ale Munţilor Vâlcan, pe râul Jiu de Vest, la intersecţia paralelei de 45°21’37” latitudine nordicã cu meridianul de 23°14’18” longitudine esticã, la 18 km Sud Vest de municipiul Petroşani; 26 049 loc. (1 ian. 2019), din care 13 030 loc. de sex masc. şi 13 019 fem. Supr.: 77,7 km2, din care 10,1 km2 în intravilan; densitatea: 2 876 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul de 23 390 loc., 19 365 de persoane erau români (82,8%), 1 566 maghiari (6,7%), 771 rromi (3,3%), 69 germani (0,3%) şi 1 619 loc. (6,9%) aparţineau altor etnii (polonezi, italieni, ucraineni, evrei ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 17 717 ortodocşi (75,7%), 1 249 romano-catolici (5,3%), 957 reformaţi (4,1%), 603 penticostali (2,6%), 338 greco-catolici (1,4%), 320 baptişti (1,4%) şi 2 206 loc. (9,4%) aparţineau altor confesiuni (Martorii lui Iehova, unitarieni, adventişti de ziua a şaptea, evanghelişti, creştini dupã evanghelie ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Staţie finalã de cale feratã pe linia Petroşani – Lupeni (22,2 km), inauguratã în anul 1892 – linie scoasã din circulaţie în anul 2015. Municipiul Lupeni este un vechi centru de exploatare a huilei (din 1881) şi, totodatã, un centru de producere a echipamentelor frigorifice şi de ventilaţie, de încãlţãminte, de lanţuri şi arcuri, de ambalaje din hârtie şi carton, de oxigen şi de produse alimentare. Municipiul Lupeni este punct de plecare spre cabana Straja din Munţii Vâlcan, situatã la 1 460 m altitudine care este deservitã de o instalaţie de transport pe cablu (telescaun) cu o lungime de 2 590 m, datã în folosinţã in 1982, şi de trei teleschiuri.
Istoric
Aşezarea a luat fiinţã în anul 1770 prin stabilirea aici a unor locuitori veniţi din satul Valea Lupului, din Ţara Haţegului, aşa-numiţii “lupeni” de la care localitatea a preluat denumirea. La recensãmântul din 1941, Lupeni apare consemnat ca oraş, dar în 1945 a fost trecut în rândul aşezãrilor rurale. Declarat din nou oraş în 1960 şi apoi municipiu la 20 decembrie 2003. La 5-9 august 1929, la Lupeni a avut loc o puternicã grevã a minerilor pentru revendicãri economice, soldatã cu victime (22 de morţi şi 58 de rãniţi). Tot la Lupeni, la 1-3 august 1977, minerii au declanşat o grevã de protest împotriva abuzurilor economice şi politice comise de regimul comunist, aceasta fiind consideratã cea mai puternicã acţiune revendicativã a muncitorilor din România de dupã instalarea la putere a regimului comunist (în 1945), în condiţiile în care grevele sau orice acţiuni revendicative erau interzise prin lege de autoritãţile comuniste. Greva a fost înãbuşitã cu brutalitate de forţele de securitate fidele regimului comunist, o serie de lideri ai minerilor fiind întemniţaţi.
Monumente
Biserica “Sfântul Nicolae” a fost construitã în anii 1922-1929, pe locul uneia din secolul 19, cu picturi murale interioare executate în 1929 de Traian Cornescu şi refãcute în 1986 de Decebal Caceo. Biserica a fost supusã unor reparaţii în 1986 şi 2015-2016; biserica reformatã (1921, renovatã în anul 2000); biserica romano-catolicã (1900-1904); biserica “Sfântul Toma” (1932); biserica evanghelicã (1939); în localitatea componentã Bãrbãtenii de Sus se aflã biserica din lemn cu hramul “Pogorârea Duhului Sfânt”, construitã în 1880 pe locul uneia care data din 1799, şi reconstruitã în anii 1936-1940 şi pictatã în 1969 de Constantin Niţulescu (picturi refãcute în anul 2005). Biserica a fost renovatã în anii 2013-2014 şi declaratã monument istoric; schitul “Straja” (de cãlugãri), situat în Munţii Vâlcan, înfiinţat în 1999, cu biserica din lemn cu hramul “Înãlţarea Sfintei Cruci”.