Date generale
Municipiul Călăraşi se aflã în partea de Sud Est a României, în provincia istorică Muntenia, este reşedinţa judeţului Călăraşi, situat în regiunea de Sud Est a Câmpiei Române, pe o terasã de pe stânga braţului Borcea al Dunării, la 25 m altitudine, la intersecţia paralelei de 44°12′ latitudine nordicã cu meridianul de 27°20′ longitudine estică; 75 810 loc. (1 ian. 2019): 36 405 de sex masc. şi 39 405 fem. Suprafaţa: 114,3 km2, din care 32,6 km2 în intravilan; densitatea: 2 325 loc./km2. La recensământul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 65 181 loc., 54 047 de persoane erau români (82,9%), 2 051 rromi (3,1%), 412 turci (0,6%) şi 8 671 loc. (13,4%) aparţineau altor etnii (maghiari, armeni, ruşi-lipoveni, italieni, germani, chinezi ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensământ s-au înregistrat 55 620 de ortodocşi (85,3%), 458 musulmani (0,7%), 138 romano-catolici (0,2%), 128 penticostali (0,2%) şi 8 837 loc. (13,6%) aparţineau altor confesiuni (adventişti de ziua a şaptea, baptişti, greco-catolici, Martorii lui Iehova, evanghelişti ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclaratã. Municipiul Călăraşi este un important port fluvial al ţării, un nod rutier şi loc de trecere cu bacul peste Dunăre în judeţul Constanţa. Staţie finală de cale ferată, inaugurată la 17 noiembrie 1886. În Călăraşi există un combinat siderurgic, un combinat de celuloză şi hârtie, care valorifică paiele de grâu din Câmpia Bărăganului, precum şi întreprinderi de construcţii metalice, de reparaţii de utilaje şi maşini agricole, de mobilă, confecţii, prefabricate din beton şi de produse alimentare (preparate din carne şi lapte, zahãr, panificaţie ş.a.). La Călăraşi funcţionează Muzeul “Dunărea de Jos” (fundat în 1951), găzduit din 19 septembrie 2014 în clădirea fostei Primării, construită în anii 1886-1887 după planurile arhitectului Ion Socolescu. Muzeul dispune de secţii de arheologie (exponate aparţinând culturii neolitice Gumelniţa, mileniul 4-3 î.Hr.), de istorie şi artă plastică, în care sunt expuse peste 60 000 de piese în total s.a. La Călăraşi există şi muzeul memorial “Gheorghe M. Vasilescu”, biblioteca judeţeană “Alexandru Odobescu”, cu peste 170 000 de volume şi un parc public cu o suprafaţă de 17,6 ha.
Istoric
Săpăturile arheologice, efectuate în perimetrul oraşului, au scos la iveală urme de culturã materială din Neolitic (mileniul 4-3 î.Hr.) şi din Epoca metalelor (cultura Coslogeni, secolele 14-13 î.Hr.), precum şi vase şi monede greceşti din mileniul 1 î.Hr. şi vestigii romane datând din primele secole ale mileniului întâi după Hristos. Localitatea apare menţionată documentar, prima oară, în secolul 16, cu numele Lichireşti, în legătură cu existenţa aici a unei schele şi a unei mici garnizoane de graniţă (căpitănie). Denumirea actuală dateazã din secolul 18, ea derivând de la un detaşament de călăraşi ştafetari pe care i-a stabilit în această zonă domnul Constantin Brâncoveanu. În 1832, Călăraşi a fost declarat oraş şi, totodatã, reşedinţa judeţului Ialomiţa. În 1851 oraşul a fost reconstruit pe baza unui plan geometric. Între 24 septembrie 1852 şi 1881, oraşul a purtat numele Ştirbeiu. În a doua jumătate a secolului 19, oraşul a fost legat de Bucureşti printr-o şosea modernizată şi printr-o cale ferată, devenind un principal port cerealier pe Dunăre. La 17 februarie 1968, oraşul Călăraşi a fost declarat municipiu în cadrul judeţului Ialomiţa, iar la 23 ianuarie 1981 s-a stabilit la Călăraşi reşedinţa judeţului nou înfiinţat Călăraşi.
Monumente
Biserica “Volna” (1856); clădirea fostei cazãrmi a pompierilor (1897), astăzi sediul Arhivei Naţionale; catedrala ortodoxă “Sfântul Nicolae” (1838); Palatul Administrativ “Barbu Știrbey” (fostul Palat al Prefecturii, 58 de camere), construit în perioada 11 iunie 1895-1898, în stil neoclasic, dupã planurile arhitectului italian Giuseppe Ciconi (stabilit în Romania prin cãsãtorie), inaugurat la 21 ianuarie 1898, în prezent (2023) declarat monument istoric şi de arhitecturã. In luna ianuarie 2022 au început efectuarea unor ample lucrãri de restaurare şi reabilitare ale palatului, prevãzute sã fie finalizate în aprilie 2024, dupã care în acest palat va fi inaugurat un Centru Socio-Cultural cu un Muzeu al Muzicii şi o Sală a Muzicii. Monumentul eroilor primului război mondial, realizat în 1925 de Teodor Burcã.
