Date generale
Municipiul Feteşti se aflã în partea de Sud Est a României, în provincia istoricã Muntenia, în extremitatea sud-esticã a judeţului Ialomiţa, în Câmpia Bărăganului, pe stânga braţului Borcea al Dunării, la intersecţia paralelei de 44°23’10” latitudine nordicã cu meridianul de 27°50’38” longitudine esticã, la 55 km Sud Est de municipiul Slobozia; 34 804 loc. (1 ian. 2019), din care 17 025 loc. de sex masc. şi 17 779 fem. Suprafaţa: 102,8 km2, din care 14,4 km2 în intravilan; densitatea: 2 417 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul de 30 217 loc., 25 270 de persoane erau români (83,7%), 1 633 rromi (5,4%) şi 3 314 loc. (10,9%) aparţineau altor etnii (ruşi-lipoveni, turci, armeni, maghiari, greci ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 26 621 ortodocşi (88,1%), 138 penticostali (0,5%) şi 3 458 loc. (11,4%) aparţineau altor confesiuni (adventişti de ziua a şpatea, baptişti, romano-catolici, musulmani ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Municipiul Feteşti este un important nod feroviar şi rutier (staţia de cale feratã a fost inauguratã la 1 iulie 1887) şi un activ port fluvial la Dunăre. La Feteşti se aflã unul dintre capetele podului feroviar peste braţul Borcea (pod în lungime de 920 m) – parte componentã a complexului de poduri feroviare construit în anii 1890-1895 de inginerul român Anghel Saligny peste braţul Borcea, Balta Ialomiţei şi Dunăre, în lungime totalã de 4 037 m (între Feteşti şi Cernavodă). La 21 noiembrie 1987 a fost dat în folosinţã noul ansamblu de poduri feroviare şi rutiere de la Feteşti şi Cernavodă. Amplasat paralel şi în apropierea podului vechi, noul pod (feroviar şi rutier) de la Feteşti, prevãzut cu câte douã linii de cale feratã, iar cel rutier cu câte şase benzi de circulaţie (menit sã asigure circulaţia rutierã pe autostrada Bucureşti – Feteşti – Cernavodă – Constanţa) reuşeşte sã elimine marile strangulãri ale traficului produse în aceastã zonã determinate, anterior, de prezenţa unui singur fir de circulaţie. La Feteşti funcţioneazã un atelier de reparaţii feroviare şi un depou de locomotive (din 1888), o fabricã de tricotaje, una de prelucrare a lemnului, una de nutreţuri concentrate şi alta de produse alimentare (conserve de legume şi fructe, caşcaval ş.a.). Centru de conservare a seminţelor (douã silozuri de cereale) şi de vinificaţie. Fermã de creştere a porcinelor. Pisciculturã. Muzeu cu colecţii de maşini şi unelte agricole tradiţionale, Casã de culturã (din 1952),Teatru de pãpuşi (inaugurat în 1961), Galerie de artã (inauguratã în 1994). Festival anual internaţional de folclor (din 1998).
Istoric
Localitatea apare menţionatã documentar pentru prima oarã, ca sat, la 21 aprilie 1528 într-un act emis de domnul Țãrii Româneşti, Radu de la Afumaţi. Dupã anul 1864, satul Feteşti s-a extins ca urmare a împroprietãririi ţãranilor cu pãmânt, iar în anul 1864 localitatea a fost trecutã în categoria comunelor rurale, ulterior dezvoltându-se ca târg de cereale şi de animale în zona vadului de trecere peste braţul Borcea. Declarat oraş la 17 iulie 1934 şi municipiu la 18 ianuarie 1995, Feteşti are în subordine administrativã 3 localitãţi componente: Buliga, Feteşti-Garã şi Vlaşca.
Monumente
Bisericile cu hramurile “Adormirea Maicii Domnului” (1882), “Sfântul Nicolae” (1884) şi Sfântul Ilie” (1991-1995); catedrala ortodoxã cu dublu hram – “Sfânta Treime” şi “Sfântul Nicolae”, de mari dimensiuni (36 m lungime, 18 m lãţime şi 33 m înãlţime) construitã în anii 1996-2009 (sfinţitã la 24 mai 2009) şi biserica romano-catolicã “Sfântul Anton de Padova” (2004-2005). În localitatea componentã Feteşti-Garã se aflã o bisericã din anul 1928.