Câmpulung Moldovenesc

Date generale

Municipiul Câmpulung Moldovenesc se aflã în extremitatea de Nord-Nord Est a României, în provincia istoricã Bucovina, în partea central-vesticã a judeţului Suceava, la intersecţia paralelei de 47º31’51” latitudine nordicã cu meridianul de 25º33’05”  longitudine esticã, în depresiunea cu acelaşi nume, la 630-700 m altitudine, la poalele de Nord ale masivului Rarău, pe cursul superior al râului Moldova, la 69 km Sud Vest de municipiul Suceava; 19 938 loc. (1 ian. 2019): 9 549 de sex masc. si 10 389 fem. Supr.: 141,6 km2, din care 95,4 km2 în intravilan; densitatea: 2 090 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul de 16 722 loc., 15 887 de persoane erau români (95,0%), 41 germani (0,2%), 38 rromi (0,2%) şi 756 loc. (4,6%) aparţineau altor etnii (ucraineni, maghiari, italieni, turci ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 15 241 ortodocşi (91,1%), 305 penticostali (2,0%), 215 romano-catolici (1,3%), 105 adventişti de ziua a şaptea (0,6%) şi 856 loc. (5,0%) aparţineau altor confesiuni (baptisti, martorii lui Iehova, greco-catolici, creştini de rit vechi ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Câmpulung Moldovenesc dispune de o staţie de cale feratã pe linia Suceava – Vatra Dornei. Principalele activitãţi  economice ale municipiului Câmpulung Moldovenesc sunt exploatarea calcarului şi calcinarea acestuia (var nestins), exploatãrile forestiere şi prelucrarea lemnului (cherestea, mobilã), prelucrarea bumbacului (filaturã de bumbac), prelucrarea blãnurilor de animale, industria încãlţãmintei şi alimentarã (lapte praf, preparate din lapte şi carne, produse de panificaţie ş.a.). Construcţii de instrumente  muzicale populare. În Câmpulung Moldovenesc îşi desfãşoarã activitatea o Întreprindere de prospecţiuni şi explorãri geologice, o staţiune experimentalã pentru cultura molidului, un muzeu etnografic şi de artã a lemnului şi un patinoar artificial. Parc dendrologic. Pârtie de schi pe dealul Runc. În anul 2002, Câmpulung Moldovenesc a fost declarat staţiune balneoclimatericã de interes local (cu izvoare de ape minerale carbogazoase), iar în anul 2005, staţiune turisticã de interes naţional. Câmpulung Moldovenesc este o importantã zonã etnograficã şi folcloricã în care se evidenţiazã frumoase costume populare, sculpturi în lemn, ouã încondeiate, cântece şi dansuri populare originale etc. şi, totodatã, un oraş turistic din care se poate pleca spre rezervaţia Pietrele Doamnei din masivul Rarău.

Istoric

Localitatea Câmpulung Moldovenesc, care pânã în 1950 a purtat numele simplu de Câmpulung, are o existenţã anterioarã întemeierii statului feudal Moldova (1359), dar apare menţionat documentar, pentru prima oarã, la 14 aprilie 1411. Câmpulung a avut o evoluţie proprie, ca un ţinut al oamenilor liberi, numit “Ocolul Câmpulungului”, cu un regim administrativ şi fiscal aparte, respectat de domnii Moldovei. În Evul Mediu, aşezarea a fost centrul judeţului Câmpulung care includea 15 sate de pe vãile Moldovei, Bistriţei şi Dornei. În 1716, Dimitrie Cantemir menţiona în lucrarea sa Descriptio Moldaviae cã locuitorii ţinutului Câmpulung erau organizaţi într-un fel de “republicã independentã” şi refuzau sã primeascã poruncã de la vreun boier local. Conducerea treburilor din Ocol era asiguratã de vornici, vatamani şi bãtrâni aleşi din rândul sãtenilor. În timpul domniei lui Gheorghe Ştefan (1653-1658), la Câmpulung a avut loc o bãtãlie a oştilor moldovene cu cele ale nobilimii maghiare, iar la sfârşitul secolului 17, Câmpulung a fost ocupat vremelnic de trupele polone. În 1766, domnul Grigore Alexandru III Ghica a înfiinţat la Câmpulung o şcoalã elementarã. Dupã anexarea Bucovinei la Imperiul Habsburgic (7 mai 1775), la Câmpulung a început sã fie colonizaţi germani calificaţi în munci forestiere, miniere ş.a. În 1774, Câmpulung a fost declarat târg şi recunoscut oficial ca atare de stãpânirea habsburgicã abia în 1794, iar în 1806 Câmpulung a fost trecut în categoria comunelor urbane (oraş). În secolele 18-19 Câmpulung a fost un important punct vamal. Declarat municipiu la 18 ianuarie 1995.

Monumente

Biserica goticã (secolul 15); bisericile cu hramurile “Adormirea Maicii Domnului” (ante 1676, reconstruitã în 1928), “Naşterea Maicii Domnului” (ante 1765, reziditã în anii 1854-1858) şi “Sfântul Nicolae” (ctitorie din 1768 a lui Teodor Callimah şi refãcutã în anii 1887-1895); casele “Grãmadã” (1817) şi “Pruteanu” (secolul 19); clãdirile fostei Primãrii (1896, astãzi sediul unui Notariat) şi fostei Prefecturi (1900, în prezent sediul Muzeului de artã a lemnului); clãdirea Bãncii Naţionale, construitã în 1940 dupã planurile arhitectului Radu Dudescu.