Versiunea în limba engleză (English version)
Date generale
Municipiul Gheorgheni se aflã în partea centrală a României, în provincia istoricã Transilvania, în judeţul Harghita, în zona de Sud Est a depresiunii Giurgeu, la 820 m altitudine, pe râul Belchin, la intersecţia paralelei de 46°43’12” latitudine nordică cu meridianul de 25°35’24” longitudine estică, la 47 km Nord de municipiul Miercurea-Ciuc; 19 750 loc. (1 ian. 2019), din care 9 618 loc. de sex masc. şi 10 132 fem. Supr.: 22,2 km2, din care 10,4 km2 în intravilan; densitatea: 1 899 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din cei 18 377 loc., 15 388 de persoane erau maghiari (83,7%), 1 664 români (9,1%), 436 rromi (2,4%) şi 889 loc. (4,8%) aparţineau altor etnii (germani ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 14 085 romano-catolici (76,6%), 1 606 ortodocşi (8,7%), 1 068 reformaţi (5,8%), 200 baptişti (1,1%), 109 unitarieni (0,6%), 93 Martorii lui Iehova (0,5%) şi 1 216 loc. (6,7%) aparţineau altor confesiuni (adventişti de ziua a şaptea, armeană, greco-catolici, creştini după evanghelie, luterani ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Staţie de cale ferată. Nod rutier. Activitatea economică se remarcã prin prezenţa unor unitãţi industriale în cadrul cărora se produc utilaje şi piese de schimb pentru industria forestieră, piese şi accesorii pentru autovehicule, mobilã, cherestea, lăzi, ţesături din in şi cânepă, stofe pentru mobilã, ţesãturi tehnice, încãlţãminte, preparate din carne şi lapte, bere, dulciuri etc. Moarã de apă (din 1868). Muzeu municipal (inaugurat în 1961) cu colecţii de istorie, etnografie, ştiinţele naturii şi de artã plastică. Patinoar artificial cu 3 000 de locuri. Preventoriu pentru copii. Parc dendrologic (13 ha). Municipiul Gheorgheni este considerat unul dintre “polii frigului” din România deoarece aici se înregistrează circa 160 de zile pe an cu temperaturi sub zero grade Celsius, cele mai geroase luni fiind ianuarie şi februarie, când temperaturile scad, frecvent, sub –30 de grade Celsius ca urmare a fenomenului de inversie termicã, fenomen care se manifestã prin coborârea aerului foarte rece (mai greu) de pe crestele montane înconjurătoare, în vatra depresiunii, înlocuind aerul ceva mai cald şi stagnând aici timp îndelungat. La 26 km de municipiul Gheorgheni se află staţiunea climatericã şi de odihnă Lacu Roşu, iar la 30 km Nord Est de Gheorgheni existã zona turistică Cheile Bicazului.
Istoric
Localitatea apare menţionată documentar, prima oară, într-un registru de dijme papale din anul 1232, iar apoi în anul 1285, în 1333 (cu numele Sacerdos de Giorgio) etc. În anul 1500 apare semnalată prezenţa cetăţii Both. Locuitorii acestei aşezãri au participat la Răscoala din anul 1514 condusă de Gheorghe Doja. În anul 1607, Gheorgheni a primit dreptul de a ţine târguri. În perioada 1637-1672, la Gheorgheni s-au stabilit numeroase familii de armeni care au impulsionat dezvoltarea meşteşugurilor şi a comerţului. Localitatea Gheorgheni a fost declarată oraş în anul 1905 şi municipiu la 23 decembrie 2003. În prezent, municipiul Gheorgheni are în subordine administrativă patru localitãţi componente: Covacipeter, Lacu Roşu, Vargatac şi Visafolio.
Monumente
Ruinele cetăţii Both (secolul 16); ruinele Oficiului de vamă care a funcţionat între 1607 şi 1810; biserica romano-catolică avand hramul “Sfântul Nicolae” a fost construită iniţial în 1498, în stil gotic, extinsã în anii 1627-1629, demolată şi reconstruită în întregime, în stil baroc, pe fundaţiile vechii biserici, în anii 1756-1757, renovată în 1869 şi 1993, înconjurată cu zid de incintă la mijlocul sec. 18. Biserica posedã un altar din 1780 şi o orgă instalată în 1877; declarată monument istoric; casa parohială a bisericii romano-catolice datează din 1758; biserica armenească, aparţinând cultului catolic, cu hramul “Naşterea Maicii Domnului”, dominată de un turn-clopotniţă, construită în stil baroc, în anii 1730-1734, şi înconjurată cu zid de incintă în 1748; renovată în 1889, când s-au efectuat şi picturile murale, în frescă, în stil neobaroc; posedă un amvon baroc; declarată monument istoric; capela armenească dateazã din 1650, iar casa parohială armenească din secolul 19, declarată monument de arhitectură.
Biserica ortodoxă cu dublu hram “Naşterea Maicii Domnului” şi “Sfânta Cuvioasă Parascheva”, construită în anii 1900-1929 (sfinţită la 26 mai 1929) pe locul uneia din lemn mistuită de incendiu în 1895, pictată în 1948 şi renovată în anii 2016-2019; biserica ortodoxă cu hramul “Sfântul Gheorghe” (1929-1937); biserica reformată (1895-1899); statuia Sfântului Nicolae, operă a sculptorului Burján Emil; statuia lui Kossuth Lajos, dezvelită în 1977, operă a sculptorului Miholcsa Jozsef din Târgu Mureş; statuia episcopului Fogarassy Mihály; clădirea Muzeului municipal “Tarisznyás Márton” construitã în stil baroc, în anii 1770-1778, după planurile arhitectului Vertán István (amenajată ca muzeu în 1961); clãdirea Centrului şcolar pentru agriculturã (1785-1790); casele, în stil baroc, “Czárán” (secolul 17), “Bocsánczy” (1733), “Kopacz” (1800), “Kövér” (1810), toate declarate monumente de arhitectură; casa de lemn din 1845 (pe strada Gábor Aron nr. 18).
About
The municipality of Gheorgheni is located in the central part of Romania, in the historical province of Transylvania, in Harghita county, in the south-eastern part of the Giurgeu depression, at 820 m altitude, on the Belchin river, at the intersection of the parallel of 46°43’12” north latitude with the meridian of 25°35’24” east longitude, 47 km north of the municipality of Miercurea-Ciuc; 19,750 inhabitants (Jan. 1, 2019), of which 9,618 males and 10,132 females. Surface: 22.2 km2, of which 10.4 km2 are within the urban area; density: 1 899 inhabitants/km2. In the population census of Oct. 20-31, 2011, out of the 18,377 inhabitants, 15 388 were Hungarians (83.7%), 1 664 Romanians (9.1%), 436 Roma (2.4%) and 889 (4.8%) belonged to other ethnic groups (Germans etc.). In terms of religion, the same census registered 14 085 Roman Catholics (76.6%), 1 606 Orthodox (8.7%), 1 068 Reformed (5.8%), 200 Baptists (1.1%), 109 Unitarians (0.6%), 93 Jehovah’s Witnesses (0.5%) and 1 216 (6.7%) belonged to other denominations (Seventh-day Adventists, Armenians, Greek Catholics, Evangelical Christians, Lutherans, etc.), were atheists, of no religion or of undeclared religion. Railway station. Road junction. Economic activity is notable for the presence of industrial units producing machinery and spare parts for the forestry industry, parts and accessories for motor vehicles, furniture, timber, crates, linen and hemp fabrics, furniture fabrics, technical fabrics, footwear, meat and milk products, beer, sweets, etc. Water mill (since 1868). Municipal museum (opened in 1961) with collections of history, ethnography, natural sciences and fine art. Artificial ice rink with 3,000 seats. Children’s playground. Dendrological park (13 ha). Gheorgheni is considered one of the “cold poles” in Romania because there are about 160 days a year with temperatures below zero degrees Celsius, the coldest months being January and February, when temperatures frequently drop below -30 degrees Celsius as a result of the phenomenon of thermal inversion, which is manifested by the descent of very cold (heavier) air from the surrounding mountain ridges into the depression, replacing the somewhat warmer air and stagnating here for a long time. At 26 km from Gheorgheni is the climatic and rest resort Lacu Roșu, and at 30 km North East of Gheorgheni is the tourist area Cheile Bicazului.
History
The locality is first mentioned in a papal tithe in 1232, and then in 1285, in 1333 (with the name Sacerdos de Giorgio) etc. In 1500 the fortress Both is mentioned in documents. The inhabitants of this settlement participated in the rebellion of 1514 led by Gheorghe Doja. In 1607, Gheorgheni received the right to hold fairs. Between 1637 and 1672, many Armenian families settled in Gheorgheni, which boosted the development of crafts and trade. Gheorgheni was declared a town in 1905 and a municipality on December 23, 2003. At present, the municipality of Gheorgheni has four component localities: Covacipeter, Lacu Roșu, Vargatac and Visafolio.
Monuments
Ruins of the Both fortress (16th century); ruins of the customs office which functioned between 1607 and 1810; the Roman Catholic church dedicated to “St. Nicholas” was originally built in 1498 in Gothic style, extended in 1627-1629, demolished and entirely rebuilt in Baroque style on the foundations of the old church in 1756-1757, renovated in 1869 and 1993, surrounded by an enclosure wall in the middle of the 18th century. The church has an altar from 1780 and an organ installed in 1877; declared a historical monument; the parish house of the Roman Catholic church dates from 1758; the Armenian church, belonging to the Catholic cult, dedicated to the “Nativity of the Mother of God”, guarded by a bell tower, built in the Baroque style in 1730-1734, and surrounded by an enclosure wall in 1748; renovated in 1889, when the neo-Baroque fresco murals were painted; it has a Baroque pulpit; declared a historic monument; the Armenian chapel dates from 1650 and the 19th-century Armenian parish house, declared an architectural monument. Orthodox church with the double feast of the “Nativity of the Mother of God” and of “St. Paraskeva”, built in 1900-1929 (consecrated on May 26, 1929) on the site of a wooden one destroyed by fire in 1895, painted in 1948 and renovated in 2016-2019; the Orthodox church dedicated to “St. George” (1929-1937); the Reformed church (1895-1899); the statue of “St. Nicholas” by the sculptor Burján Emil; the statue of Kossuth Lajos, unveiled in 1977 by the sculptor Miholcsa Jozsef from Târgu Mureș; the statue of Bishop Fogarassy Mihály; the building of the Municipal Museum “Tarisznyás Márton” built in Baroque style in 1770-1778, according to the plans of the architect Vertán István (set up as a museum in 1961); the building of the Agricultural School Centre (1785-1790); the Baroque houses “Czárán” (17th century), “Bocsánczy” (1733), “Kopacz” (1800), “Kövér” (1810), all declared architectural monuments; the wooden house from 1845 (on Gábor Aron Street no. 18).
Back to Romanian version