Gheorgheni

Date generale

Municipiul Gheorgheni se aflã în partea centrală a României, în provincia istoricã Transilvania, în judeţul Harghita, în zona de Sud Est a depresiunii Giurgeu, la 820 m altitudine, pe râul Belchin, la intersecţia paralelei de 46°43’12” latitudine nordică cu meridianul de 25°35’24” longitudine estică, la 47 km Nord de municipiul Miercurea-Ciuc; 19 750 loc. (1 ian. 2019), din care 9 618 loc. de sex masc. şi 10 132 fem. Supr.: 22,2 km2, din care 10,4 km2 în intravilan; densitatea: 1 899 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din cei 18 377 loc., 15 388 de persoane erau maghiari (83,7%), 1 664 români (9,1%), 436 rromi (2,4%) şi 889 loc. (4,8%) aparţineau altor etnii (germani ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 14 085 romano-catolici (76,6%), 1 606 ortodocşi (8,7%), 1 068 reformaţi (5,8%), 200 baptişti (1,1%), 109 unitarieni (0,6%), 93 Martorii lui Iehova (0,5%) şi 1 216 loc. (6,7%) aparţineau altor confesiuni (adventişti de ziua a şaptea, armeană, greco-catolici, creştini după evanghelie, luterani ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Staţie de cale ferată. Nod rutier. Activitatea economică se remarcã prin prezenţa unor unitãţi industriale în cadrul cărora se produc utilaje şi piese de schimb pentru industria forestieră, piese şi accesorii pentru autovehicule, mobilã, cherestea, lăzi, ţesături din in şi cânepă, stofe pentru mobilã, ţesãturi tehnice, încãlţãminte, preparate din carne şi lapte, bere, dulciuri  etc. Moarã de apă (din 1868). Muzeu municipal (inaugurat în 1961) cu colecţii de istorie, etnografie, ştiinţele naturii şi de artã plastică. Patinoar artificial cu 3 000 de locuri. Preventoriu pentru copii. Parc dendrologic (13 ha). Municipiul Gheorgheni este considerat unul dintre “polii frigului” din România deoarece aici se înregistrează circa 160 de zile pe an cu temperaturi sub zero grade Celsius, cele mai geroase luni fiind ianuarie şi februarie, când temperaturile scad, frecvent, sub –30 de grade Celsius ca urmare a fenomenului de inversie termicã, fenomen care se manifestã prin coborârea aerului foarte rece (mai greu) de pe crestele montane înconjurătoare, în vatra depresiunii, înlocuind aerul ceva mai cald şi stagnând aici timp îndelungat. La 26 km de municipiul Gheorgheni se află staţiunea climatericã şi de odihnă Lacu Roşu, iar la 30 km Nord Est de Gheorgheni existã zona turistică Cheile Bicazului.

Istoric

Localitatea apare menţionată documentar, prima oară, într-un registru de dijme papale din anul 1232, iar apoi în anul 1285, în 1333 (cu numele Sacerdos de Giorgio) etc. În anul 1500 apare semnalată prezenţa cetăţii Both. Locuitorii acestei aşezãri au participat la Răscoala din anul 1514 condusă de Gheorghe Doja. În anul 1607,  Gheorgheni a primit dreptul de a ţine târguri. În perioada 1637-1672, la Gheorgheni s-au stabilit numeroase familii de armeni care au impulsionat dezvoltarea meşteşugurilor şi a comerţului. Localitatea Gheorgheni a fost declarată oraş în anul 1905 şi municipiu la 23 decembrie 2003. În prezent, municipiul Gheorgheni are în subordine administrativă patru localitãţi componente: Covacipeter, Lacu Roşu, Vargatac şi Visafolio.

Monumente

Ruinele cetăţii Both (secolul 16); ruinele Oficiului de vamă care a funcţionat între 1607 şi 1810; biserica romano-catolică avand hramul “Sfântul Nicolae” a fost construită iniţial în 1498, în stil gotic, extinsã în anii 1627-1629, demolată şi reconstruită în întregime, în stil baroc, pe fundaţiile vechii biserici, în anii 1756-1757, renovată în 1869 şi 1993, înconjurată cu zid de incintă la mijlocul sec. 18. Biserica posedã un altar din 1780 şi o orgă instalată în 1877; declarată monument istoric; casa parohială a bisericii romano-catolice datează din 1758; biserica armenească, aparţinând cultului catolic, cu hramul “Naşterea Maicii Domnului”, dominată de un turn-clopotniţă, construită în stil baroc, în anii 1730-1734, şi înconjurată cu zid de incintă în 1748; renovată în 1889, când s-au efectuat şi picturile murale, în frescă, în stil neobaroc; posedă un amvon baroc; declarată monument istoric; capela armenească dateazã din 1650, iar casa parohială armenească din secolul 19, declarată monument de arhitectură.

Biserica Armeano-catolică „Nașterea Maicii Domnului” (Gheorgheni, jud. Harghita)
Biserica Armeano-catolică „Nașterea Maicii Domnului” (Credit: Shutterstock)

Biserica ortodoxă cu dublu hram “Naşterea Maicii Domnului” şi “Sfânta Cuvioasă Parascheva”, construită în anii 1900-1929 (sfinţită la 26 mai 1929) pe locul uneia din lemn mistuită de incendiu în 1895, pictată în 1948 şi renovată în anii 2016-2019; biserica ortodoxă cu hramul “Sfântul Gheorghe” (1929-1937); biserica reformată (1895-1899); statuia Sfântului Nicolae, operă a sculptorului Burján Emil; statuia lui Kossuth Lajos, dezvelită în 1977, operă a sculptorului Miholcsa Jozsef din Târgu Mureş; statuia episcopului Fogarassy Mihály; clădirea Muzeului municipal “Tarisznyás Márton” construitã în stil baroc, în anii 1770-1778, după planurile arhitectului Vertán István (amenajată ca muzeu în 1961); clãdirea Centrului şcolar pentru agriculturã (1785-1790); casele, în stil baroc, “Czárán” (secolul 17), “Bocsánczy” (1733), “Kopacz” (1800), “Kövér” (1810), toate declarate monumente de arhitectură; casa de lemn din 1845 (pe strada Gábor Aron nr. 18).