Gheorgheni

Date generale

Municipiul Gheorgheni se aflã în partea centrală a României, în judeţul Harghita, în Sud Estul depresiunii Giurgeu, la 820 m altitudine, pe râul Belchin, la intersecţia paralelei de 46°43’12” latitudine nordică cu meridianul de 25°35’24” longitudine estică, la 47 km Nord de municipiul Miercurea-Ciuc; 19 750 loc. (1 ian. 2019), din care 9 618 loc. de sex masc. şi 10 132 fem. Supr.: 22,2 km2, din care 10,4 km2 în intravilan; densitatea: 1 899 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din cei 18 377 loc., 15 388 de persoane erau maghiari (83,7%), 1 664 români (9,1%), 436 rromi (2,4%) şi 889 loc. (4,8%) aparţineau altor etnii (germani ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 14 085 romano-catolici (76,6%), 1 606 ortodocşi (8,7%), 1 068 reformaţi (5,8%), 200 baptişti (1,1%), 109 unitarieni (0,6%), 93 martorii lui Iehova (0,5%) şi 1 216 loc. (6,7%) aparţineau altor confesiuni (adventişti de ziua a şaptea, armeană, greco-catolici, creştini după evanghelie, luterani ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Staţie de cale feratã. Nod rutier. Activitatea economicã se remarcã prin prezenţa unor unitãţi industriale în cadrul cãrora se produc utilaje şi piese de schimb pentru industria forsetierã, piese şi accesorii pentru autovehicule, mobilã, cherestea, lãzi, ţesãturi din in şi cânepã, stofe pentru mobilã, ţesãturi tehnice, încãlţãminte, preparate din carne şi lapte, bere, dulciuri  etc. Moarã de apã (din 1868). Muzeu municipal (inaugurat în 1961) cu colecţii de istorie, etnografie, ştiinţele naturii şi de artã plasticã. Patinoar artificial cu 3 000 de locuri. Preventoriu pentru copii. Parc dendrologic (13 ha). Municipiul Gheorgheni este considerat unul dintre “polii frigului” din România deoarece aici se înregistreazã circa 160 de zile pe an cu temperaturi sub zero grade Celsius, cele mai geroase luni fiind ianuarie şi februarie, când temperaturile scad, frecvent, sub –30 de grade Celsius ca urmare a fenomenului de inversie termicã, fenomen care se manifestã prin coborârea aerului foarte rece (mai greu) de pe crestele montane înconjurãtoare, în vatra depresiunii, înlocuind aerul ceva mai cald şi stagnând aici timp îndelungat.

Istoric

Localitatea apare menţionatã documentar, prima oarã, într-un registru de dijme papale din anul 1232, iar apoi în anul 1285, în 1333 (cu numele Sacerdos de Giorgio) etc. În anul 1500 apare semnalatã prezenţa cetãţii Both. Locuitorii acestei aşezãri au participat la Rãscoala din anul 1514 condusã de Gheorghe Doja. În anul 1607,  Gheorgheni a primit dreptul de a ţine târguri. În perioada 1637-1672, la Gheorgheni s-au stabilit numeroase familii de armeni care au impulsionat dezvoltarea meşteşugurilor şi a comerţului. Localitatea Gheorgheni a fost declaratã oraş în anul 1905 şi municipiu la 23 decembrie 2003. În prezent, municipiul Gheorgheni are în subordine administrativã patru localitãţi componente: Covacipeter, Lacu Roşu, Vargatac şi Visafolio.

Monumente

Ruinele cetãţii Both (secolul 16); ruinele Oficiului de vamã care a funcţionat între 1607 şi 1810; biserica romano-catolicã avand hramul “Sfântul Nicolae” a fost construitã iniţial în 1498, în stil gotic, extinsã în anii 1627-1629, demolatã şi reconstruitã în întregime, în stil baroc, pe fundaţiile vechii biserici, în anii 1756-1757, renovatã în 1869 şi 1993, înconjuratã cu zid de incintã la mijlocul sec. 18. Biserica posedã un altar din 1780 şi o orgã instalatã în 1877; declaratã monument istoric; casa parohialã a bisericii romano-catolice dateazã din 1758; biserica armeneascã, aparţinând cultului catolic, cu hramul “Naşterea Maicii Domnului”, dominatã de un turn-clopotniţã, construitã în stil baroc, în anii 1730-1734, şi înconjuratã cu zid de incintã în 1748; renovatã în 1889, când s-au efectuat şi picturile murale, în frescã, în stil neobaroc; posedã un amvon baroc; declaratã monument istoric; capela armeneascã dateazã din 1650, iar casa parohialã armeneascã din secolul 19, declaratã monument de arhitecturã; biserica ortodoxã cu dublu hram “Naşterea Maicii Domnului” şi “Sfânta Cuvioasã Parascheva”, construitã în anii 1900-1929 (sfinţitã la 26 mai 1929) pe locul uneia din lemn mistuitã de incendiu în 1895, pictatã în 1948 şi renovatã în anii 2016-2019; biserica ortodoxã cu hramul “Sfântul Gheorghe” (1929-1937); biserica reformatã (1895-1899); statuia Sfântului Nicolae, operã a sculptorului Burján Emil; statuia lui Kossuth Lajos, dezvelitã în 1977, operã a sculptorului Miholcsa Jozsef din Târgu Mureş; statuia episcopului Fogarassy Mihály; clãdirea Muzeului municipal “Tarisznyás Márton” construitã în stil baroc, în anii 1770-1778, dupã planuruile arhitectului Vertán István (amenajatã ca muzeu în 1961); clãdirea Centrului şcolar pentru agriculturã (1785-1790); casele, în stil baroc, “Czárán” (secolul 17), “Bocsánczy” (1733), “Kopacz” (1800), “Kövér” (1810), toate declarate monumente de arhitecturã; casa de lemn din 1845 (pe strada Gábor Aron nr. 18). La 26 km de municipiul Gheorgheni se aflã staţiunea climatericã şi de odihnã Lacu Roşu, iar la 30 km Nord Est de Gheorgheni existã zona turisticã Cheile Bicazului.