Date generale
Municipiul Alba Iulia se află în partea central-vesticã a României, în provincia istoricã Transilvania, este reşedinţa jud. Alba, situat în culoarul larg al vãii Mureşului, pe dr. râului Mureş, în zona de confl. cu râul Ampoi, la poalele sudice ale Dealurilor Aiudului, la 222-247 m alt., la intersecţia paralelei de 46°04’17” latitudine nordicã cu meridianul de 23°34’23” longitudine esticã; 74 659 loc. (1 ian. 2019): 35 329 de sex masc. şi 39 330 fem. Supr.: 103,7 km2, din care 9,7 km2 în intravilan densitatea: 7 697 loc./km2. La recensământul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din cei 63 536 loc., 55 671 loc. erau români (87,6%), 1 119 rromi (1,8%), 1 010 maghiari (1,6%), 115 germani (0,2%) şi 5 621 loc. (8,8%) aparţineau altor etnii (italieni, evrei, turci, greci ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensământ s-au înregistrat 51 659 ortodocşi (81,3%), 1 368 penticostali (2,2%), 1 226 greco-catolici (1,9%), 1 195 romano-catolici (1,9%), 961 baptişti (1,5%), 582 reformaţi (0,9%), 309 martorii lui Iehova (0,5%) şi 6 236 loc. (9,8%) aparţineau altor confesiuni (adventişti de ziua a şaptea, evanghelişti, creştini după evanghelie, unitarieni, musulmani, luterani, creştini de rit vechi ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Nod feroviar şi rutier. Constr. de utilaj minier, utilaje de transport, utilaje pentru ind. mat. de constr. şi pentru prelucr. lemnului. Producţie de piese turnate din fontã pentru maşini-unelte (matriţe, scule), de încãlţãminte, de obiecte din porţelan, de covoare pluşate şi mochete, de preparate din carne şi lapte, produse de panificaţie, vinuri, şampanie, bãuturi alcoolice etc. Morărit. Centru pomicol şi viticol. Universitatea „1 Decembrie”, înfiinţatã în 1991, cu 6 facultãţi, 5 102 studenţi şi 163 profesori (în anul universitar 2007–2008). Seminar teologic ortodox şi Seminar catolic. Teatrul de păpuşi „Prichindel” (f. 1952). Muzeul Naţional al Unirii, cu colecţii de arheologie, istorie şi etnografie (1887), în interiorul cãruia se aflã Sala Unirii unde, la 1 Dec. 1918, s-a semnat actul unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. Biblioteca judeţeanã „Lucian Blaga” (f. 1 apr. 1943), cu c. 250 000 de vol.
Istoric
În arealul municipiului au fost descoperite vestigii neolitice (milen. 5 î.Hr.) aparţinând culturilor Vinča-Turdaş, Petreşti, Coţofeni, precum şi din epocile bronzului (coliere, fibule) şi fierului (un pandantiv din bronz în formã de secure). Vechea aşezare dacicã, cunoscutã sub numele Tharmis, a fost cucerită de cãtre romani (în sec. 2) care au construit aici cel mai mare castru din Dacia (27–30 ha), cu ziduri din piatrã, şi au stabilit sediul Legiunii a XIII-a Gemina. În jurul castrului roman s-a dezvoltat o puternică aşezare civilã cu numele Apulum, ridicatã la rangul de municipiu în timpul împãratului Marcus Aurelius, numit Municipium Aurelium Apulense, şi apoi (în 180–193) la cel de colonia (Colonia Aurelia Apulensis). Dupã retragerea armatelor şi a administraţiei romane din Dacia (în perioada 271–275), populaţia autohtonã şi-a continuat viaţa neîntrerupt, dovadã fiind vasele de lut, opaiţele, fibulele, brãţãrile etc. (datând din sec. 3–6) descoperite pe terit. oraşului. În sec. 9–10, aici era un centru fortificat, probabil reşed. unei formaţiuni politice româneşti, cunoscut în izvoarele istorice de mai târziu cu numele de Alba Iuliae sau Bãlgrad (în graiul popular), ceea ce însemna Oraşul sau Cetatea Albã (dupã aspectul sãu alb datorat pietrelor albe). Menţionat documentar, prima datã, în 1097, iar apoi în 1177 ca reşed. a unui comitat. În sec. 13 a devenit oraş, fiind consemnat ulterior şi cu numele Karlsburg şi Alba Carolina. Distrus de invazia mongolã din 1241. În 1516, episcopia catolicã a reconstruit cetatea. Între 1542 şi 1690 a fost capitala principatului autonom Transilvania. La 1 nov. 1599, voievodul Mihai Viteazul a intrat în Alba Iulia, realizând prima etapă a unirii politice a celor trei ţãri române (Ţara Româneascã, Moldova şi Transilvania), sub cârmuirea sa. Distrus de turci în 1658, oraşul a fost refãcut ulterior, devenind, în scurt timp, un important centru al tipãriturilor româneşti. Aici a apãrut (în 1648) prima traducere integralã, în limba românã, a Noului Testament, prin grija mitropolitului Simion Ştefan în prefaţa cãruia se formuleazã necesitatea unei limbi scrise comune pentru românii din toate provinciile. În sec. 18 s-a reconstruit cetatea. La 28 febr. 1785, aici au fost torturaţi Horea şi Cloşca, doi dintre cei trei conducãtori ai Rãscoalei ţãrãneşti din 1784–1785 din Transilvania. La 18 nov./1 dec. 1918, la Alba Iulia a avut loc Marea Adunare Naţionalã, la care au participat peste 100 000 de români veniţi din toate ţinuturile Transilvaniei şi Banatului şi la care Vasile Goldiş a citit textul rezoluţiei de unire a Transilvaniei cu România: „Adunarea Naţionalã a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara ungureascã, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptãţiţi la Alba Iulia în ziua de 18 nov. (1 dec.) 1918, decreteazã Unirea acelor români şi a teritoriilor locuite de dânşii cu România.” În sept. 1940, locuitorii oraşului au participat la o demonstraţie de protest împotriva Dictatului fascist de la Viena (din 30 aug. 1940) prin care România era forţată să cedeze partea de NV a Transilvaniei Ungariei horthyste. Declarat municipiu la 17 febr. 1968 şi Cetate simbol a unirii tuturor românilor (la 30 nov. 1994). Municipiul Alba Iulia are în subordine ad-tivã 4 localit. componente: Bãrãbanţ, Miceşti, Oarda şi Pâclişa. La Pâclişa a fost descoperit (1997) un tezaur monetar roman (300 monede din sec. 2 d.Hr.).
Monumente
Cetatea „Alba Carolina”, în stil Vauban (stelat), extinsã pe 116 ha (cea mai mare cetate din România), construită în perioada 4 nov. 1715–1738 (pe locul alteia din sec. 9–10) dupã planurile arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, din iniţiativa împãratului Carol VI de Habsburg, este un fort de plan heptagonal, cu ziduri groase, care însumeaza o lungime totalã de 12 km, 7 bastioane şi mai multe porţi, în stil baroc, împodobite cu basoreliefuri care înfãţişeazã figuri şi scene din mitologie, realizate de Johann König. Poarta întâi a cetăţii a fost restaurată în anii 2001–2006, poarta a III-a în 1998–2008, iar poarta a V-a a fost inaugurată la 6 apr. 2011. În apr. 2008 a fost inaugurat şi podul mobil de la poarta a III-a. În interiorul porţii a III-a există celula în care a fost închis Horea. Porţile a II-a şi a VI-a au fost restaurate până în 2013, an în care cetatea a fost inaugurată pentru turism. Pentru a putea fi construitã cetatea „Alba Carolina” a fost distrusã, printre altele, şi mitropolia ortodoxã, ctitorie din anii 1595–1601 a voievodului Mihai Viteazul; Catedrala romano-catolicã „Sfântul Mihail”, cu elemente de structurã şi decoraţie gotice, construitã între anii 1246 şi 1291, cu adãugiri şi prefaceri succesive ulterioare, a fost supusă unor reparaţii în 1718–1739, 1907–1917, 1950–1953. În aceastã catedralã se aflã sarcofagul cu osemintele lui Iancu de Hunedoara. În prezent, biserica „Sfântul Mihail” este Catedrala Arhiepiscopiei romano-catolice Alba Iulia; Catedrala Ortodoxã, cu hramul „Sfânta Treime”, numitã şi Catedrala Reîntregirii sau Catedrala Încoronãrii, a fost construitã în perioada 28 mart. 1921– 8 oct.1922 (când a fost sfinţitã) dupã planurile arhitectului Victor Ştefănescu în stilul vechilor biserici româneşti, cu o turlã centralã de 58 m înãlţime, flancatã de patru turle mai mici. Picturile murale interioare au fost executate de Costin Petrescu în anii 1923-1925, printre ecestea remarcându-se chipurile regelui Ferdinand şi ale reginei Maria. Biserica a fost renovatã şi reparatã în anii 1993–1994 şi resfinţitã la 19 iun. 1994. Turn-clopotniţã înalt de 52 m. În aceastã catedralã, la 15 oct. 1922 au fost încoronaţi Ferdinand I şi soţia lui, Maria, ca rege şi, respectiv, ca regină ai României.
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1691); biserica greceascã cu hramul „Buna Vestire” (1783); bisericile „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” (1787) şi „Sfânta Treime” (1795); Palatul princiar (sec. 13–18), fostã reşed. a principilor Transilvaniei; Palatul Apor (sec. 17), în stilul Renaşterii târzii, cu influenţe baroce; Biblioteca Batthyáneum, întemeiatã în 1784 de către Ignác Batthyány, episcop catolic al Transilvaniei, cu 69 061 volume, dintre care 1 665 de manuscrise şi cãrţi tipãrite înainte de anul 1500, unele unice în lume (Codex aureus, sec. 8 d.Hr., pe foi de pergament), 19 000 de documente, 609 incunabule etc.; obelisc realizat de cãtre sculptorul Ion Negrulea (dezvelit în anul 1937), închinat lui Horea, Cloşca şi Crişan; statuia ecvestrã a voievodului Mihai Viteazul, operã a sculptorului Oscar Han (dezvelitã în 1968); statuia Lupa Capitolina, donaţie fãcutã (1993) de cãtre oraşul Alessandria din Italia, a fost instalată în Piaţa Alessandria din Alba Iulia o dată cu inaugurarea acesteia în anul 2007; statuia în bronz a lui Iuliu Maniu (dezvelitã la 28 mai 1995); busturile unor iluştrii oameni politici: Ion Raţiu, Vasile Goldiş, Pan. Halippa, Ion Nistor ş.a. – dezvelite în nov. 1994.
La 16 sept. 1995 a fost dezvelitã statuia lui I. I. C. Brãtianu, operã a sculptorului Paul Vasilescu. În interiorul Cetãţii Alba Carolina din Alba Iulia sunt expuse în aer liber 25 de statui din bronz, realizate de firma Grup Corint S.A., în colaborare cu sculptorul Ştefan Binţinţan din Alba Iulia, dupã un plan conceput de Daniil Sabãu.
Statuile înfaţişeazã diverse personaje de epocã, de diferite dimensiuni, greutate, fizionomie, gesticã, vestimentaţie etc., printre acestea evidenţiindu-se soldaţi în uniformă, orãşeni, o florareasă, o domniţă, o ţărancă, alături de fiul ei, care vinde ouă, stând pe o bancã publicã, un grup statuar care-l reprezintă pe Sfântul Anton, înconjurat de şase copii şi alte personaje etc.
Biserica romano-catolică (1302, cu modificãri din sec. 18), în localit. componentă Bărăbanţ.