Adjud

Date generale

Municipiul Adjud se află în partea central-estică a României, în NE jud. Vrancea, în Câmpia Siretului Inferior, pe interfluviul Siret–Trotuş, la 400 m alt., la intersecţia paralelei de 46°06’00” latitudine nordicã cu meridianul de 27°10’47” longitudine esticã, la 46 km N de municipiul Focşani; 20 166 loc. (1 ian. 2019): 9 795 de sex masc. şi 10 371 fem. Supr: 62,2 km2, din care 8,0 km2 în intravilan; densitatea: 2 521 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul de 16 045 loc., 13 594 loc. erau români (84,7%), 947 rromi (5,9%) şi 1 504 loc. aparţineau altor etnii (9,4%). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 13 585 ortodocşi (84,7%), 492 penticostali (3,1%), 263 romano-catolici (1,6%) şi 1 705 loc. (10,6%) aparţineau altor confesiuni (creştini de rit vechi, martorii lui Iehova, creştini dupã evanghelie, baptişti, adventişti de ziua a şapatea ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Nod feroviar (staţia de c.f. a fost inauguratã la 13 sept. 1872) şi rutier. Expl. de nisip şi pietriş. Producţie de celulozã şi hârtie, de mobilã, conf., ambalaje din hârtie şi carton, prefabricate din beton şi produse alim. (preparate din carne şi lapte, lichioruri, panificaţie etc.). Ateliere pentru reparat material rulant feroviar şi maşini agricole. Morãrit. Ferme de creştere a bovinelor şi ovinelor. Bibliotecă municipală. Muzeu de istorie şi de ştiinţele naturii. La Adjud s-au nãscut actorii Emil Botta (n. 15 sept. 1911, Adjud – m. 24 iul. 1977, Bucureşti) şi Ion Dichiseanu (n. 20 oct. 1933) şi sopranele Nelly Miricioiu (n. 31 mart. 1952) şi Angela Gheorghiu (n. 7 sept. 1965).

Istoric

În partea de NV a oraşului Adjud a fost identificată o aşezare din Epoca bronzului, aparţinând culturii materiale Monteoru (milen. 2 î.Hr.), în cadrul cãreia s-au gãsit topoare din piatrã, o cataramã din cochilie de scoicã, fusaiole ş.a. Tot aici au fost scoase la ivealã vestigiile unei aşezãri geto-dace din sec. 5–3 î.Hr. Localit. apare menţionată documentar, prima oarã, la 9 apr. 1433 cu numele Adjudu Vechi, ca punct de vamã, într-un act emis de domnul Iliaş Vodã, fiul lui Alexandru cel Bun; ulterior este menţionatã la 3 iul. 1460, cu actuala denumire, într-un act privilegial emis de Ştefan cel Mare şi apoi la 15 febr. 1795, într-un hrisov domnesc. Important centru comercial în sec. 16–17. Ridicat la rang de târg la 20 oct. 1838 şi de comunã urbanã la 20 apr. 1920. Declarat oraş în 1948 şi municipiu la 30 nov. 2000. În prezent, are în subordine ad-tivã localit. componentă Burcioaia şi satele Adjudu Vechi şi Şişcani.

Monumente

Bisericile cu hramurile „Sfântul Dumitru”, construită în perioada 1880-1888, pictată de Ad. Cantini, consolidată şi reparată după cutremurele din 9/10 nov. 1940 şi 7 mart. 1977 când s-au restaurat şi picturile murale interioare, “Sfântul Nicolae” (sec. 18), „Adormirea Maicii Domnului” (sec. 19), “Sfânta Cuvioasă Parascheva”, construită după anul 1990 şi “Buna Vestire”, zidită în anii 1997-2007, cu picturi murale interioare originare; clãdirea Primăriei (începutul sec. 20).