Date generale
Municipiul Adjud se află în partea central-estică a României, în provincia istorică Moldova, în zona de Nord Est a judeţului Vrancea, în Câmpia Siretului Inferior, pe interfluviul Siret–Trotuş, la 400 m alt., la intersecţia paralelei de 46°06’00” latitudine nordicã cu meridianul de 27°10’47” longitudine esticã, la 46 km Nord de municipiul Focşani; 20 166 loc. (1 ian. 2019): 9 795 de sex masc. şi 10 371 fem. Suprafaţa: 62,2 km2, din care 8,0 km2 în intravilan; densitatea: 2 521 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul de 16 045 loc., 13 594 loc. erau români (84,7%), 947 rromi (5,9%) şi 1 504 loc. aparţineau altor etnii (9,4%). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 13 585 ortodocşi (84,7%), 492 penticostali (3,1%), 263 romano-catolici (1,6%) şi 1 705 loc. (10,6%) aparţineau altor confesiuni (creştini de rit vechi, martorii lui Iehova, creştini dupã evanghelie, baptişti, adventişti de ziua a şapatea ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Nod ruier şi feroviar (staţia de cale ferata a fost inauguratã la 13 septembrie 1872) pe magistrala feroviarã Bucureşti – Ploieşti – Buzău – Focşani – Adjud – Bacău – Roman – Paşcani – Suceava, inaugurată la 13 septembrie 1872, cu derivaţie din Adjud spre Oneşti – Târgu Ocna – Comãneşti – Siculeni, construitã dupã proiectul inginerului Anghel Saligny, inauguratã la 28 septembrie 1884, cu prelungire spre Ghimeş – Tunelul Ciumani (1 223 m lungime) – Miercurea-Ciuc, inauguratã la 6 aprilie 1899. Exploatări de nisip şi pietriş. Producţie de celulozã şi hârtie, de mobilã, conf., ambalaje din hârtie şi carton, prefabricate din beton şi produse alim. (preparate din carne şi lapte, lichioruri, panificaţie etc.). Ateliere pentru reparat material rulant feroviar şi maşini agricole. Morãrit. Ferme de creştere a bovinelor şi ovinelor. Bibliotecă municipală. Muzeu de istorie şi de ştiinţele naturii. La Adjud s-au nãscut actorii Emil Botta (n. 15 septembrie 1911, Adjud – m. 24 iulie 1977, Bucureşti) şi Ion Dichiseanu (n. 20 octombrie 1933 – m. 20 mai 2021, Bucureşti) şi sopranele Nelly Miricioiu (n. 31 martie 1952) şi Angela Gheorghiu (n. 7 septembrie 1965).
Istoric
În partea de Nord Vest a municipiului Adjud a fost identificată o aşezare din Epoca bronzului, aparţinând culturii materiale Monteoru (mileniul 2 î.Hr.), în cadrul cãreia s-au gãsit topoare din piatrã, o cataramã din cochilie de scoicã, fusaiole ş.a. Tot aici au fost scoase la ivealã vestigiile unei aşezãri geto-dace din secolele 5–3 î.Hr. Localitatea apare menţionată documentar, prima oarã, la 9 aprilie 1433 cu numele Adjudu Vechi, ca punct de vamã, într-un act emis de domnul Iliaş Vodã, fiul lui Alexandru cel Bun; ulterior este menţionatã la 3 iulie 1460, cu actuala denumire, într-un act privilegial emis de Ştefan cel Mare şi apoi la 15 februarie 1795, într-un hrisov domnesc. Important centru comercial în secolele 16–17. Ridicat la rang de târg la 20 octombrie 1838 şi de comunã urbanã la 20 aprilie 1920. Declarat oraş în 1948 şi municipiu la 30 noiembrie 2000. În prezent, are în subordine ad-tivã localitatea componentă Burcioaia şi satele Adjudu Vechi şi Şişcani.
Monumente
Biserica „Sfântul Dumitru”, construită în perioada 1880-1888, pictată de Ad. Cantini, consolidată şi reparată după cutremurul din noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1940, care a avut magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter şi după cel din seara zilei de vineri, 4 martie 1977, ora 21 şi 22 de minute, care a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter şi a durat 90 de secunde, când s-au restaurat şi picturile murale interioare; biserica “Sfântul Nicolae” (secolul 18); biserica „Adormirea Maicii Domnului” (secolul 19); biserica “Sfânta Cuvioasă Parascheva”, construită după anul 1990 şi biserica “Buna Vestire”, zidită în anii 1997-2007, cu picturi murale interioare originare; clãdirea Primăriei (începutul secolului 20).