Zărneşti

Date generale

Oraşul Zărneşti se află în jud. Braşov, la poalele de NE ale M-ţilor Piatra Craiului şi cele de S ale M-ţilor Perşani, la 722 m alt., pe dr. cursului superior al râului Bârsa, la 35 km SV de municipiul Braşov; 25 658 loc. (1 ian. 2011): 12 738 de sex masc. şi 12 920 fem. Supr.: 204,8 km2, din care 8,5 km2 în intravilan; densitatea: 3 019 loc./km2. Staţie finală de c.f. (din 1891). Nod rutier. Expl. forestiere şi de calcar. Microhidrocentrală (în localit. componentă Tohanu Nou). Producţie de utilaje metalurgice, de module electronice, de focoase de rachete pentru armată, de mobilă şi de produse alim. Producţia de biciclete şi motorete a încetat în anul 2005. Fermă de creştere a bovinelor.

Istoric

În arealul oraşului au fost descoperite vestigii neolitice (unelte din silex) şi din perioada ocupaţiei romane (monumente funerare care poartă inscripţii ale unor comandanţi ai Legiunii a XIII-a Gemina). Prima menţiune documentară datează din 1367, iar ulterior apare consemnat frecvent în documentele anilor 1373 (cu numele Zârna), 1395 (possessio regalis Zerne), 1437 (Villa Czerne sau Zerna), 1508–1510 (Cernenu) şi apoi cu toponimele Zernest (1760–1762), Zernyest (1825), Zerneşti (1850), Zârnăşti şi Zărneşti. Declarat oraş în 1951, are în prezent, în subordine ad-tivă, localit. componentă Tohanu Nou, atestată documentar în 1294.

Monumente

Bisericile ortodoxe cu hramurile „Naşterea Maicii Domnului” (1791) şi „Sfântul Nicolae” (construită în 1810 ca replică a bisericii „Sfântul Nicolae” din Şcheii Braşovului); paraclisul bisericii „Sfântul Nicolae” este o ctitorie din 1515 a domnului Neagoe Basarab, păstrând picturi murale interioare executte în 1782 de zugravii Pantelimon, Nicolae şi Alexandru; biserica romano-catolică „Sfântul Anton de Padova” (1905). În localit. componentă Tohanu Nou se află biserica ortodoxă cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” (1779). Centru turistic şi punct de plecare spre obiectivele M-ţilor Piatra Craiului.