Versiunea în limba engleză (English version)
Date generale
Oraşul Zărneşti se află în partea centrală a României, în provincia istorică Transilvania, în zona de Sud Vest a judeţului Braşov, la poalele de Nord Est ale M-ţilor Piatra Craiului şi cele de Sud ale M-ţilor Perşani, în arealul de Sud Vest al Depreiunii Bârsei, la 722 m altitudine, pe cursul superior al râului Bârsa, la intersecţia paralelei de 45°34’10” latitudine nordică cu meridianul de 25°20’25” longitudine estică, la 27 km Sud Vest de municipiul Braşov. Din punct de vedere demografic, Zărneşti face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 26 388 loc. (1 ian. 2019), din care 12 987 loc. de sex masc. şi 13 401 fem. Suprafaţa: 204,8 km2, din care 24,1 km2 în intravilan; densitatea: 1 095 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 23 476 loc., 20 706 de persoane erau români (88,2%), 603 rromi (2,6%), 299 maghiari (1,3%) şi 1 868 loc. (7,9%) aparţineau altor etnii (germani ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 20 554 ortodocşi (87,6%), 372 romano-catolici (1,6%), 276 penticostali (1,2%), 106 creştini dupã evanghelie (0,5%), 93 reformaţi (0,4%) şi 2 075 loc. (8,7%) aparţineau altor confesiuni (Martorii lui Iehova, adeventişti de ziua a şaptea, greco-catolici, evanghelişti, baptişti, luterani, musulmani, unitarieni ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Staţie finală de cale ferată pe linia Braşov – Cristian -Râşnov – Zărneşti, inaugurată la 6 iunie 1891. Nod rutier. Exploatări forestiere, de calcar şi de balast. Microhidrocentrală (în localitatea componentă Tohanu Nou). Producţie de utilaje metalurgice, de maşini-unelte, de module electronice, de focoase de rachete pentru armată, de articole de îmbrăcăminte, de hârtie şi carton ondulat, de produse din lemn şi plută, de covoare şi de produse alimentare. Producţia de biciclete şi motorete a încetat în anul 2005. Fermă de creştere a bovinelor. Casă de Cultură. Bibliotecă publică, înfiinţată în anul 1961, azi cu peste 35 000 de volume. Agroturism. Centru eco-turistic şi punct de plecare spre obiectivele turistice din M-ţii Piatra Craiului, inclusiv în zonele de practicare a alpinismului, între care Cheile sau Prăpăstiile Zărneştilor (→ Cheile Zărneştilor). O zonă de mare interes turistic este aceea a Rezervaţiei naturale Piatra Craiului, declarată ca atare la 28 martie 1938, extinsă pe 440 ha, în care sunt ocrotite de lege Garofiţa Pietrii Craiului (Dianthus callizonus), floarea-de-colţi (Leontopodium alpinum), declarate monumente ale naturii, mirodeaua (Hesperis matronalis subspecia nivea) ş.a. – rezervaţie inclusă în Parcul Naţional Piatra Craiului, declarat ca atare în anul 1990, extins pe o suprafaţă de 14 773 ha, care include ariile localităţilor Zărneşti, Moeciu, Bran şi Rucăr. În pădurea din apropiere de Zărneşti exsită o Rezervaţie de urşi/Bear Sanctuary Zărneşti (60 ha), prima rezervaţie de urşi captivi din România, inaugurată în anul 2005. Totodată, la Zărneşti funcţionează şi un centru de echitaţie. În fosta localitate componentă Tohanu Vechi (azi cartier al oraşului Zărneşti) s-a născut boxerul Ion Monea (n. 30 noiembrie 1940 – m. 1 martie 2011, Bucureşti), medaliat cu argint la Jocurile Olimpice de la Ciudad de México (1968), categoria 81 kg, şi Seul (1988), categoria 67 kg.
Istoric
În arealul oraşului Zărneşti au fost descoperite vestigii neolitice (unelte din silex) şi din perioada ocupaţiei romane (cărămizi cu ştampila Legiunii a XIII-a Gemina, precum şi mai multe morminte din care s-au recuperat diferite obiecte care au aparţinut unor comandanţi ai Legiunii a XIII-a Gemina). Tot la Zărneşti a fost descoperit un tezaur monetar, cu piese mici din bronz, datând din secolele 3-4, cu efigia unor împăraţi romani. Aşezarea Zărneşti s-a înfiripat pe locul fostei colonii romane, numită Villa Zernesis. Prima menţiune documentară a satului Zărneşti datează din anul 1367, cu numele Zerneshaza, iar ulterior apare consemnat frecvent în documentele anilor 1373 (cu numele Zârna), 1395 (possessio regalis Zerne), 1437 (Villa Czerne sau Zerna), 1508–1510 (Cernenu) şi apoi cu toponimele Zernest (1760–1762), Zernyest (1825), Zârnăşti (1850), Zerneşti şi Zărneşti. La 11/21 august 1690, lângă Zărneşti a avut loc o luptă, cunoscută în istoriografie cu numele „Lupta de la Zărneşti”, în care, oastea domnului Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu, sprijinită de truci şi de curuţi, a învins oastea Imperiului Habsburgic, comandată de generalul Heissler, care a fost luat prizonier, iar nobilul ungur Emeric Thököly de Késmárk (comandantul oastei curuţilor şi leader-ul luptei antihabs- burgice) a fost proclamat principe al Transilvaniei de către Dieta întrunită în localitatea Cristian. În secolul 19, la Zărneşti s-au dezvoltat numeroase ateliere meşteşugăreşti, ca de pildă Fabrica de spirt (1810), Fabrica de hârtie (1852), Fabrica de celuloză (1889) ş.a., iar în anul 1937 a fost inaugurată uzina Malaxa, constructoare de maşini. Comuna Zărneşti a fost declarată oraş în anul 1951, având în prezent, în subordine administrativă, localitatea componentă Tohanu Nou, atestată documentar în anul 1769, iar fosta localitate componentă Tohanu Vechi, atestată documentar în anul 1294, cu numele Tuhan, a fost înglobată în oraşul Zărneşti, la 17 februarie 1968, devenind cartier al acestui oraş.
Monumente
Biserica ortodoxă cu hramul „Naşterea Maicii Domnului”, datând din anul 1791, azi declarată monument istoric; biserica „Sfântul Nicolae” este o ctitorie din anul 1515 a domnului Ţării Româneşti, Neagoe Basarab, pictată în 1782 de zugravii Pantelimon, Nicolae şi Alexandru, înzestrată cu moşii donate în anul 1580 de către enoriaşi, reparată, extinsă şi pictată în anul 1810 pe cheltuiala credincioşilor ortodocşi, azi declarată monument istoric şi de artă medievală. Biserica „Sfântul Nicolae”, cea mai veche din oraş, replică a bisericii „Sfântul Nicolae” din Şcheii Braşovului, a fost repictată în anii 1964-1965 de către Iosif Vasu, Vasile Muntean şi Aurel Leca şi reparată în perioada 1992-1995; biserica romano-catolică „Sfântul Anton de Padova” (1905). În localitatea componentă Tohanu Nou se află biserica ortodoxă cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, ctitorie din anul 1779 a negustorului braşovean Ioniţă Boghici, în care se păstrează 4 icoane împărăteşti, pictate în 1779 de Consatntin Popovici, precum şi un sfeşnic din alamă, cu două braţe, datând din anul 1723. În perimetrul oraşului Zărneşti se află mănăstirea Colţul Chiliilor (de călugari), situată în mijlocul unei păduri de pe pantele de Nord ale M-ţilor Piatra Craiului, la 1 125 m altitudine, întemeiată la începutul primului secol al mileniului 3, pe locul unui vechi schit de călugări care data din anul 1421, construit sub colţul unei stânci muntoase ca loc de refugiu din calea năvălitorilor turci şi tătari. În anul 1723, călugării au fost izgoniţi de generalul austriac de origine germană, Adolph Nikolaus von Buccow, din ordinul Curţii imperiale de la Viena, dată după care nu s-a mai ştiut de existenţa acestui schit. Actuala mănăstire a fost reactivată în anul 1975, la îndemnul părintelui Ilie Cleopa (n. 1912 – m. 1998), dar a început să funcţioneze abia în anul 2009, după construirea, în anii 2001-2009, a bisericii din lemn cu hramul “Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” şi a chiliilor prin osârdia monahului Ioanichie, prin efortul căruia a mai fost construită o clădire (în anii 2011-2012) destinată cazării pelerinilor. La circa 5 minute distanţă de biserica actuala se află o grotă de circa 20 m lungime, în care a fost amenajată o capelă cu hramul “Sfânta Cuvioasă Parascheva” – locul în care a existat vechiul schit.
About
The town of Zărneşti is located in the central part of Romania, in the historical province of Transylvania, in the South West area of Braşov County, at the North East foot of the Piatra Craiului Mountains and the South of the Perşani Mountains, in the South West area of the Bârsa Depression, at 722 m altitude, on the upper course of the Bârsa River, at the intersection of the parallel of 45°34’10 ”north latitude with the meridian of 25°20’25” east longitude, 27 km South West of Braşov municipality. From a demographic point of view, Zărneşti belongs to the category of small towns, with a population of 26,388 inhabitants (January 1, 2019), of which 12,987 males and 13,401 females Area: 204.8 km2, of which 24 ,1 km2 in town; density: 1,095 inhabitants/km2. At the population census of October 20-31, 2011, out of the total of 23,476 inhabitants, 20,706 people were Romanians (88.2%), 603 Roma (2.6%), 299 Hungarians (1.3%) and 1,868 inhabitants (7.9%) belonged to other ethnic groups (Germans, etc.). From a confessional point of view, there were 20,554 Orthodox (87.6%), 372 Roman Catholics (1.6%), 276 Pentecostals (1.2%), 106 Evangelical Christians (0,5%), 93 Reformed (0.4%) and 2,075 inhabitants (8.7%) belonged to other denominations (Jehovah’s Witnesses, Seventh-day Adventists, Greek Catholics, Evangelicals, Baptists, Lutherans, Muslims, Unitarians, etc.), or were atheists, without religion or with undeclared religion. Final railway station on the Braşov – Cristian – Râşnov – Zărneşti line, inaugurated on June 6, 1891. Road junction. Logging, limestone and ballast. Micro hydropower plant (in the component locality Tohanu Nou). Manufacture of metallurgical machinery, machine tools, electronic modules, missile warheads, clothing, corrugated paper and paperboard, wood and cork products, carpets and food products. Production of bicycles and mopeds ceased in 2005. Cattle farm. Cultural Centre. Public library, established in 1961, today with over 35,000 volumes. Agritourism. Eco-tourist center and starting point for various trails in the “Piatra Craiului” (The Emperor’s Stone) Mountains, as well as rock climbing, including Zărneşti Gorges (→ Zărneşti Gorges). An area of great tourist interest is that of the “Piatra Craiului” Nature Reserve, established on March 28, 1938, with a surface of more than 440 ha, where can be found rare plants (protected by law and declared monuments of nature), such as Dianthus callizonus) and edelweiss (Leontopodium alpinum), then damask-violet (Hesperis matronalis subspecia nivea) etc. This reserve is part of the “Piatra Craiului” National Park, established in 1990, with a surface of 14,773 ha, which includes the areas of Zărneşti, Moeciu, Bran and Rucăr localities. In the forest near Zărneşti there is a Bear Sanctuary (60 ha), the first one of this kind (captive bear reservation) in Romania, inaugurated in 2005. Horse riding centre in Zărneşti. Boxer Ion Monea (b. November 30, 1940 – d. March 1, 2011, Bucharest), silver medalist at the Olympic Games in Mexico City (1968), competing in light-heavyweight division, and then in Seoul (1988), in the Welterweight division, was born in former component locality Tohanu Vechi (today a district of the town Zărneşti).
History
Neolithic (flint tools) and Roman (bricks with the stamp of the 13th Gemina Legion) artifacts were discovered in the area of the town, as well as several tombs containing various objects belonging to some of the XIII Gemina Legion commanders. A monetary treasure was discovered on the territory of the present town, consisting in small bronze pieces, dating from the 3-4th centuries, with the effigy of some Roman emperors. The settlement of Zărneşti was built on the site of a former Roman colony called Villa Zernesis. The first documentary mention of Zărneşti village dates from 1367, with the name Zerneshaza. The settlement appears later quite frequently in documents of 1373 (with the name Zârna), 1395 (possessio regalis Zerne), 1437 (Villa Czerne or Zerna), 1508–1510 (Cernenu) and then with the toponyms Zernest (1760–1762), Zernyest (1825), Zârnăşti (1850), Zerneşti and Zărneşti. On August 11/21, 1690, the “Battle of Zărneşti” took place here, in which the army of the lord of Wallachia, Constantin Brâncoveanu, supported by Turks and Kurucs, defeated the army of the Habsburg Empire, commanded by General Heissler, who was taken prisoner. The Hungarian nobleman Emeric Thököly de Késmárk (the commander of the Kurucs army and the leader of the anti-Habsburg opposition) was declared Prince of Transylvania by the Legislative Assembly in the settlement of Cristian. Numerous handicraft workshops were developed in Zărneşti, such as the alcohol factory (1810), the paper factory (1852), the pulp mill (1889), etc. In 1937 the Malaxa factory, producing cars, was inaugurated. Zărneşti commune was declared a town in 1951. Currently, it has under administrative subordination the locality Tohanu Nou, mentioned documentary in 1769. The former component locality Tohanu Vechi, mentioned documentary in 1294 with the name Tuhan, was incorporated in the town of Zărneşti, on February 17, 1968, becoming a district of this city.
Monuments
The Orthodox Church dedicated to the Nativity of the Mother of God, dating from 1791, today declared a historical monument; the “Saint Nicholas” church is a foundation from 1515 by the Prince of Wallachia, Neagoe Basarab, painted in 1782 by the painters Pantelimon, Nicolae and Alexandru, endowed with estates donated in 1580 by the parishioners, repaired, extended and painted in 1810 on at the expense of the Orthodox faithful, today declared a historical and medieval monument of art. The “Saint Nicholas” church, the oldest in the city, a replica of the “Saint Nicholas” church in Şcheii Braşovului, was repainted in 1964-1965 by Iosif Vasu, Vasile Muntean and Aurel Leca and repaired between 1992-1995; the Roman Catholic Church “Saint Anthony of Padua” (1905). In the component locality Tohanu Nou there is the orthodox church dedicated to the “Entry of the Most Holy Theotokos into the Temple”, founded in 1779 by the merchant Ioniţă Boghici from Braşov, where are preserved four icons of the Sovereign Tier, painted in 1779 by Constantin Popovici, as well as a brass 2-arm candlestick, dating from 1723. In the area of Zărneşti there is the Colţul Chiliilor (The Cells Corner) monastery (of monks), located in the middle of a forest on the northern slopes of the Piatra Craiului Mountains, at 1,125 m altitude, founded at the beginning of the first century of the 3rd millennium, on the site of an old hermitage of monks dating from 1421, built under the corner of a mountain rock as a place of refuge from the Turks and Tartars invaders. In 1723, the monks were expelled by the Austrian general of German origin, Adolph Nikolaus von Buccow, by order of the Imperial Court in Vienna, after which the existence of this hermitage was forgotten. The current monastery was reactivated in 1975, through the efforts of Father Ilie (Elijah) Cleopa (b. 1912 – d. 1998); however, the monastery opened only in 2009, after the construction of the wooden church with the patron “The Holy Great Martyr Panteleimon” and of the cells were finalized (in 2001-2009), through the efforts of the monk Ioannikios, who also supported the erection of another building (in 2011-2012) for the accommodation of pilgrims. Not far from the current church, in the place where the old hermitage existed, a chapel dedicated to the “Holy Pious Paraskeva” was built in a cave about 20 m long.
Back to Romanian version