Râşnov

Date generale

Oraşul Râşnov se află în jud. Braşov, situat în SV Depr. Braşov, la 650 m alt., pe râul Ghimbăşel, la 14 km SE de municipiul Braşov; 16 561 loc. (1 ian. 2011): 8 053 de sex masc. şi 8 508 fem. Supr.: 3,9 km2; densitatea: 4 246 loc./km2. Staţie de c.f., inaugurate in 1891. Nod rutier. Expl. de argilă. Microhidrocentrală, scoasă din uz în 2005. Producţie de scule (freze, burghie, alezoare, filiere, cutite de strung s.a.), de placi electronice cu circuite imprimate, binale, mobilier, cherestea, hartie igienica, mase plastice (ambalaje, placi, bare, tevi s.a.). Ferme de crestere a bovinelor şi păsărilor. Muzeu de istorie.

Istoric

În perimetrul oraşului au fost descoperite (1939, 1969–1970) urmele unei aşezări daco-romane (Cumidava), menţionată în scrierile lui Ptolemeu cu numele Komidava şi ale unui mare castru roman (114 x 110 m), construit în sec. 2 d.Hr. şi refăcut în sec. 3, când a fost întărit cu două şanţuri la exterior şi turnuri de apărare la colţuri. În interiorul castrului au fost identificate fragmente de ziduri ale unor clădiri, bucăţi de terra sigilata, vase de provizii, decorate cu fascicule striate ondulate, o figurină din lut, reprezentând-o pe Venera, opaiţe etc. Localit. apare menţionată documentar, prima oară, în 1331, cu numele Rosnou, iar apoi în 1343 (Rosnow), 1377 (Rasnov), 1388 (Villa Rosarum). In sec. 13, aici au fost colonizati sasi veniti din localitatea Rosenau din Germania. In 1335 si 20 aug. 1658, localit. a fost incendiat` de tatari. Declarat oras in 1950.

Monumente

Cetatea ţărănească, situată pe un deal care domină oraşul de la 150 m alt., construită din piatră, în mai multe etape, respectiv din sec. 14 (atestată documentar, prima oară, în 1335, în legătură cu invazia tătară în Ţara Bârsei) până în sec. 17. Alcătuită din mai multe incinte, cetatea are un zid de centură, înalt de 5 m, dominat de nouă turnuri de apărare. Capela din interiorul cetăţii, astăzi ruinată, datează din 1650. În perioada 2000–2008, cetatea Râşnov a fost concesionată, de către Primăria oraşului, cetăţeanului italian Alberto Drera care a făcut unele construcţii în interiorul cetăţii, fără aviz legal, în proporţie de 2/3, fapt care a determinat diminuarea amprentei medievale a cetăţii. În interiorul cetăţii există o fântână care are 146 m adâncime, sapata intre 1623 si 1640, in mare parte de de doi prizonieri turci; biserică din sec. 13–15 (azi biserică evanghelică), fortificată, în stil gotic, cu picturi murale interioare cu caracter renascentist, realizate în anul 1500; biserica ortodoxă cu hramul „Sfântul Nicolae”, ridicată de domnul Dan I în 1384, reprezintă prima ctitorie a Basarabilor (familie domnitoare în Ţara Românească) în Transilvania. Biserica a fost restaurată de Mihai Viteazul în anul 1600 şi amplificată în 1770 (păstrează picturi murale interioare executate de Mişu Popp în 1864). Peştera Valea Cetăţii (ocrotită).