Date generale
Municipiul Moreni se aflã în partea central-sudicã a României, în provincia istoricã Muntenia, în zona centralã a judeţului Dâmboviţa, la contactul Subcarpaţilor Ialomiţei cu Câmpia Cricovului, pe cursul superior al râului Cricovu Dulce, la 240-280 m altitudine, la intersecţia paralelei de 44º58’49” latitudine nordicã cu meridianul de 25º38’40” longitudine esticã, la 37 km Nord-Est de municipiul Târgovişte; 19 754 loc. (1 ian. 2019), din care 9 597 loc. de sex masc. şi 10 157 fem. Supr.: 53,4 km2, din care 22,1 km2 în intravilan; densitatea: 894 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul de 18 687 loc., 17 453 de persoane erau români (93,4%), 304 rromi (1,6%) şi 930 loc. (5,0%) aparţineau altor etnii (maghiari, germani, italieni ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 17 409 ortodocşi (93,2%), 128 adventişti de ziua a şaptea (0,7%), 69 creştini dupã evanghelie (0,4%) şi 1 081 loc. (5,7%) aparţineau altor confesiuni (penticostali, romano-catolici, baptişti, evanghelişti, martorii lui Iehova, reformaţi ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Moreni este un important nod rutier al judeţului Dâmboviţa şi dispune de o staţie de cale feratã, fiind, totodatã, şi un vechi centru de exploatare a petrolului (din 1903). Un eveniment rãsunãtor pentru perioada interbelicã, legat de exploatarea ţiţeiului, este acela cã în dimineaţa zilei de 28 mai 1929 pe când se lucra la instalarea unei noi sonde s-a produs un incendiu din cauza unei scântei, gazele de sondã şi ţiţeiul care au izbucnit cu presiune mare au ars pânã la 10 octombrie 1931, pierzându-se astfel o mare cantitate de petrol şi gaze. Activitatea economicã actualã a municipiului este concentratã pe construcţia de vehicule blindate pe roţi (Transportoare Amfibii Blindate/T.A.B.), de camioane destinate unitãţilor militare şi de tehnicã militarã, pe producţia de mobilã pentru birouri, de confecţii textile şi de produse alimentare. Muzeu de istorie inaugurat în anul 1972.
Istoric
Localitatea apare menţionatã documentar, prima oarã, la 18 iunie 1584 cu numele Moarile (denumire preluatã se pare de la prezenţa multor mori de apã de pe valea Cricovului Dulce), iar din 1661 este cunoscutã cu toponimul actual. În 1864 satul Moreni a fost trecut în categoria comunelor rurale în componenţa cãruia intrau mai multe sate, la 15 septembrie 1917 comuna Moreni a fost încadratã în categoria comunelor urbane (oraş), ca urmare a unirii comunei Moreni cu comuna Stavropoleos (azi cartier al municipiului Moreni), în perioada 1931-1947 a fost din nou comunã ruralã, redevenind oraş la 17 septembrie 1947 şi declarat municipiu la 19 iunie 2003.
Monumente
Biserica “Schimbarea la Faţã”, declaratã monument istoric, a fost construitã în anii 1865-1868 şi renovatã în perioada 1980-1990; picturile murale interioare, originare, au fost restaurate în 1928 şi în 1990-1992; biserica având dublu hram – “Adormirea Maicii Domnului” şi “Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir” din cartierul Stavropoleos, a fost construitã între 18 mart. 1891 şi 24 oct. 1893, cu picturi murale interioare originare, executate în ulei de pictorul Ieremia şi refãcute în 1922 de Gheorghe Georgescu din Ploieşti. Biserica a fost reparatã în 1953, 1974 şi 2000-2001; biserica “Izvorul Tãmãduirii”, sfinţitã la 22 apr. 1945, cu pictaturi murale interioare executate de Constantin Cãlinescu şi eleva lui, Iulia Hăndrăgel, sfinţite în 1973; în anul 2002 a fost pusã piatra de temelie a catedralei cu hramul “Sfinţii Împãraţi Constantin şi Elena” şi sfinţitã la 18 oct. 2014; biserica “Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” (2002-2008).