Medgidia

Date generale

Municipiul Medgidia se aflã în Sud-Estul României, în partea centralã a judeţului Constanţa, în Podişul Carasu, la 75 m altitudine, pe canalul Dunăre-Marea Neagră, la intersecţia paralelei de 44⁰15’01” latitudine nordicã cu meridianul de 28⁰15’41” longitudine esticã; 44 908 loc. (1 ian. 2019), din care 21 735 loc. de sex masc. şi 23 173 fem. Supr.: 66,6 km2, din care 11,8 km2 în intravilan; densitatea: 3 086 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul de 39 780 loc., 28 434 de persoane erau români (71,5%), 3 340 turci (8,4%), 3 211 tãtari (8,1%), 604 rromi (1,5%) şi 4 191 loc. (10,5%) aparţineau altor etnii (ruşi-lipoveni, maghiari, germani, bulgari, greci, sârbi ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt, s-au înregistrat 29 535 ortodocsi (74,2%), 2 736 musulmani (6,9%), 289 romano-catolici (0,7%), 112 penticostali (0,3%) şi 7 108 loc. (17,9%) erau de alte confesiuni (martorii lui Iehova, baptişti, creştini de rit vechi, adventişti de ziua a şaptea, reformaţi, greco-catolici, evanghelişti, luterani ş.a.) erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Medgidia este un important nod feroviar (staţia de cale feratã a fost inauguratã la 4 octombrie 1860) şi rutier şi un principal port fluvial pe canalul Dunăre-Marea Neagră, inaugurat în 1986. Întreprinderile mici şi mijlocii din Medgidia produc utilaje tehnologice pentru industria chimicã şi siderurgicã, utilaje pentru recoltat stuful, remorci autobasculante, aparate de uz casnic, ciment, var, ipsos, cãrãmizi, ţigle, preparate din lapte, vin, spirt ş.a. Centru pomicol (piersici) şi viticol. Muzeul de artã “Lucian Grigorescu”, inaugurat în 1964, expune lucrãri de picturã, sculpturã şi graficã cu subiecte inspirate din spaţiul dobrogean, semnate de Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Ion Pacea, Boris Caragea, Ion Jalea, Alexandru Ciucurencu ş.a. Muzeul ceramicii. Festival anual de muzicã uşoarã “Dan Spãtaru” care are loc  în luna septembrie, din anul 2007. Tabãra de picturã “Lucian Grigorescu”.

Istoric

În perimetrul municipiului Medgidia a fost descoperit, în anul 1933 şi ulterior, un depozit de bronzuri datând din perioada mijlocie a Epocii bronzului alcãtuit dintr-o brãţarã circularã cu capetele libere, o lamã de secerã, un ac de podoabã, o sabie de tip micenian, precum şi fragmente de vase ceramice de calitate superioarã (vase mari de provizii, castroane, cupe cu picior ş.a.). Localitatea a luat naştere în 1840 prin colonizarea cu familii de tãtari aduse din Crimeea de sultanul Abdul Medjid (de la care derivã numele actual) şi stabilite aici pe vatra unei vechi aşezãri atestatã documentar la începutul secolului 19. Medgidia a fost declaratã oraş la 17 februarie 1968 şi municipiu la 24 noiembrie 1994. În prezent, Medgidia are în subordine administrativã localitãţile componente Remus Opreanu şi Valea Dacilor.

Monumente

Geamia “Abdul Medjid”, declaratã monument istoric, a fost construitã în anii 1859-1865 de cãtre guvernul otoman în cinstea sultanului Abdul Medjid; are un minaret de 25 m înãlţime; bisericile ortodoxe cu hramurile “Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, construitã în perioada iulie 1890-octombrie 1898, restauratã în anii 2007-2008, cu picturi murale interioare originare, şi “Sfânta Cuvioasã Parascheva” (sfinţitã în 1999, restauratã în anii 2017-2018, când s-au refãcut şi picturile murale interioare); biserica romano-catolicã “Sfânta Ecaterina” construitã la începutul anilor ’90 ai secolului 20, sfinţitã în 1993.