Motru

Date generale

Municipiul Motru se aflã în Sud Vestul României, în zona Piemontului Getic, în vecinãtatea dealurilor Ploştina şi Prigor, la 280 m altitudine, pe stânga râului Motru, la intersecţia paralelei de 44º48’13” latitudine nordicã cu meridianul de 22º58’15” longitudine esticã, la 45 km Sud Vest de municipiul Târgu Jiu; 21 941 loc. (1 ian. 2019), din care 10 639 loc. de sex masc. şi 11 302 fem. Supr.: 50,1 km2, din care 23,6 km2 în intravilan; densitatea: 930 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 din oct. 2011, din totalul de 19 079 loc. 17 780 loc. erau români (93,2%), 77 rromi (0,4%), 39 maghiari (0,2%) şi 1 183 de persoane (6,2%) aparţineau altor etnii (cehi, ucraineni, germani, turci ş.a.). La acelaşi recensãmânt, s-au înregistrat 17 331 de ortodocşi (90,8%), 206 penticostali (1,1%), 148 romano-catolici (0,8%), 72 baptişti (0,4%), 39 martorii lui Iehova (0,2%) şi 1 283 loc. (6,7%) aparţineau altor confesiuni (adventişti de ziua a şaptea, greco-catolici, reformaţi, musulmani, creştini de rit vechi ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Municipiul Motru este unul dintre principalele noduri rutiere ale judeţului Gorj şi dispune de o staţie de cale feratã inauguratã în 1963. Economia oraşului se bazeazã în special pe exploatarea lignitului la suprafaţã (prin decopertarea solului), din anul 1960, în localitãţile Horăşti, Leurda, Ploştina, Râpa, Roşiuţa, Lupoiţa,  precum şi pe producţia de motoare, generatoare şi transformatoare electrice, de mobilã pentru birouri, de confecţii şi tricotaje şi de produse alimentare. Reparaţii de utilaje miniere. Bibliotecã municipalã cu peste 40 000 de volume. Casa de culturã a sindicatelor.

Istoric

Motru este un oraş nou, construit în perioada 1963-1967 în lunca râului Motru, în arealul fostei comune Ploştina, şi declarat oraş la 27 mai 1967. Iniţial aici s-au stabilit locuitori veniţi din satele vecine sau din alte judeţe ale ţãrii pentru a lucra la exploatarea lignitului, iar ulterior (dupã 1 septembrie 1968), în noul oraş au fost înglobate satele Dealu Pomilor, Horãşti, Însurãţei, Leurda şi Ploştina, fiind trecute în categoria localitãţilor componente, precum şi localitãţile Lupoiţa, Râpa şi Roşiuţa, care au rãmas cu statut de sate care aparţin administrativ de oraşul Motru. Pe teritoriul actualei localitãţi componente Leurda, atestatã documentar, prima oarã, în 1406 şi apoi la 5 august 1424, 28 octombrie 1428, 20 septembrie 1444 etc., a fost descoperit (în 1964) un tezaur monetar alcãtuit din 17 denari romani imperiali din argint, datând din perioada 194/195-249/251 şi 9 monede antoniane din argint, emise dupã anul 215. Localitatea componentã Ploştina apare menţionatã documentar, prima oarã, în 1385 şi apoi în 1718 pe o hartã a cãlãtorului italian Anton Maria del Chiaro, cu toponimul Plosciani, iar satele Lupoiţa şi Roşiuţa au apãrut consemnate documentar, prima oarã, în 1497 şi, respectiv, 1593. Oraşul Motru a fost trecut în categoria municipiilor la 23 octombrie 2000 şi are în subordine administrativã  localitãţile componente Dealu Pomilor, Horăşti, Însurăţei, Leurda şi Ploştina şi satele Lupoiţa, Râpa şi Roşiuţa.

Monumente

În municipiul Motru se aflã catedrala cu dublu hram – “Sfânta Treime” şi “Sfânta Cuvioasã Parascheva” construitã în anii 1994-2003 (sfinţitã la 4 aprilie 2004), cu picturi murale interioare executate în frescã în anii 2005-2010 de un colectiv coordonat de pãrintele Adrian Tuluc,  biserica “Sfântul Mare Mucenic Nestor” (30 m lungime, 15,50 m lãţime, 25 m înãlţimea turlei) ziditã între 18 august 1983 şi 27 octombrie 1986, şi biserica romano-catolicã “Naşterea Sfântului Ioan Botezãtorul” (1992-1997); bisericile din lemn cu hramurile “Sfântul Ioan Botezãtorul” (1791, refãcutã în anii 1840-1850), “Adormirea Maicii Domnului” (sfinţitã la 29 iunie 1793, restaurantã în 1906 şi 1931) şi “Sfinţii Voievozi”, declaratã monument istoric, construitã în anii 1877-1897 pe locul uneia din 1839 (sfinţitã la 20 nov. 1897), reparatã în 1926 şi 2010 când au fost restaurate picturile de pe pereţii interiori, în aşezãrile Ploştina Lupoiţa şi Leurda; bisericile de zid cu hramurile “Sfântul Gheorghe” (1878-1886, construitã pe locul uneia din 1812) şi “Intrarea în Bisericã a Maicii Domnului” (1909-1931, ziditã cu întreruperi pe locul uneia din lemn care data din 1801), în aşezãrile Horãşti şi Roşiuţa. În municipiul Motru existã un monument închinat eroilor cãzuţi pe câmpurile de luptã din cele douã Rãzboaie Mondiale, dezvelit în 1966.