Date generale
Municipiul Mediaş se află în partea centralã a României, în provincia istoricã Transilvania, în nordul judeţului Sibiu, în Podişul Târnavelor, la 285-307 m altitudine, pe râurile Târnava Mare şi Moşna, la intersecţia paralelei de 46⁰09’50’’ latitudine nordicã cu meridianul de 24⁰21’03’’ longitudine estică, la 55 km Nord-Nord Est de municipiul Sibiu; 57 129 oc. (1 ian. 2019), din care 27 436 loc. de sex masc. şi 29 693 fem. Suprafaţa: 62,6 km2, din care 9,3 km2 în intravilan; densitatea: 6 143 loc./km2. La recensământul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din cei 47 204 loc., 36 222 de persoane erau români (76,7%), 4 548 maghiari (9,6%), 1 910 rromi (4,0%), 700 germani (1,5%) şi 3 824 loc. (8,2%) aparţineau altor etnii (ruşi-lipoveni, greci, polonezi ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensământ s-au înregistrat 33 775 ortodocşi (71,6%), 2 361 reformaţi (5,0%), 1 881 greco-catolici (4,0%), 1 619 romano-catolici (3,4%), 753 penticostali (1,6%), 502 baptişti (1,1%), 474 unitarieni (1,0%), 425 creştini dupã evanghelie (0,9%) şi 5 414 loc. (11,4%) aparţineau altor confesiuni (evanghelici, luterani, martorii lui Iehova, adventişti de ziua a şaptea ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Municipiul Mediaş este un principal nod rutier şi dispune de o staţie de cale feratã, inauguratã la 6 mai 1872, pe linia Alba Iulia – Teiuş – Blaj – Copşa Mică – Mediaş – Sighişoara, cu o gară nou construitã în anii 1963-1965. Exploatări de gaze naturale. Producţie de utilaje pentru foraj, de buloane, lanţuri, arcuri şi şuruburi, de vase emailate pentru uz casnic, de geamuri (inclusiv geamuri securizate), de sticlãrie pentru menaj, de aparate de control şi de distribuţie a energiei electrice, de articole de marochinãrie şi de voiaj, de mobilã, de încãlţãminte, de echipamente de ventilaţie şi de produse alimentare. La Mediaş funcţionează o filială a Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu, liceele “Stephan Ludwig Roth” şi “Axente Sever”, un muzeu municipal (inaugurat în 1950) cu secţii de istorie şi etnografie, casa memorială “Stephan Ludwig Roth”, biblioteca municipală “Stephan Ludwig Roth” ş.a.
Istoric
În perimetrul municipiului Mediaş au fost descoperite vestigii materiale din Neolitic, din perioada de trecere de la Epoca bronzului la cea a fierului, din prima Epocã a fierului (Hallstatt – o aşezare fortificată cu cimitire de înhumaţie), din a doua Epoca a fierului/La Tène (o necropolă celtică de înhumaţie de la sfârşitul secolului 4 î.Hr., în care s-au găsit brăţări, colane, securi ş.a. din bronz), din perioada dacică (o aşezare din secolele 3-2 î.Hr. din care s-au recuperat vase ceramice modelate cu mâna, cu lustru negru, şi un tezaur dacic din argint alcătuit din fibule cu noduri, un colan, un lanţ-colier, o monedã din argint ş.a.), din sec. 1 d.Hr. şi din perioada feudală. Pe Dealul Cucului au fost identificate urmele castrului roman Media. Localitatea apare menţionatã documentar pentru prima oară la 3 iunie 1267 cu numele Villa Medies, apoi în 1283 cu toponimul Sacerdos de Medies. În 1317, la Mediaş au fost colonizaţi germani din Saxonia (saşi), iar în 1359 aşezarea a fost declarată oraş (civitas Megyes) cu dreptul de a avea târguri anuale de vite, cereale şi fructe. Oraşul medieval s-a dezvoltat ca un centru comercial, meşteşugăresc şi de artă. Declarat municipiu la 17 februarie 1968, Mediaş are în subordine administrativã satul Ighişu Nou. Municipiul Mediaş a fost grav afectat de inundaţiile din luna mai 1970 şi iulie 1975.
Monumente
Zidul de apărare care înconjură oraşul medieval, înalt de 7 m, cu 3 porţi principale şi 4 porţi secundare de acces în vechea cetate a fost construit în perioada 1480-1534 fiind întãrit cu turnuri de apãrare, care purtau numele unor bresle, şi cu turnuri de porţi. Zidurile cetăţii medievale au fost în mare parte distruse în secolul 19, în prezent păstrându-se câteva fragmente din aceste ziduri şi doar câteva turnuri din numeroasele turnuri care existau în perioada medievală. Dintre puţinele turnuri şi bastioane care mai există şi astăzi se pot aminti: Turnul Trompeţilor (numit astăzi Turnul bisericii evanghelice), datând din 1465, înalt de 68,50 m, clasificat al zecilea turn din lume ca grad de înclinare (are o deviere de la verticalã de 2,28 m), a fost reparat în 1672 şi 1927 când i s-a întărit fundaţia şi i s-a aplicat o centură de beton pentru a-i asigura stabilitatea; Turnul rotarilor (1480-1534) cu transformări din secolul 18;Turnul de poartã al pietrarilor şi zidarilor sau Turnul “Steingasser” (1507), cu transformări din secolele 18-19; Turnul străzii pierdute (1507); Turnul de poartă al aurarilor sau Turnul “Forkesh” (secolul 16); Turnul Mariei (mijlocul secolului 15) sau Turnul torturii, prevăzut cu caneluri (în acest turn erau torturate persoanele condamnate); Turnul porţii sau Turnul clopotelor (secolul 16), reparat în 1695; Turnul croitorilor (secolul 16); Turnul funarilor (secolul 16), care mult timp a fost folosit de locuitori ca loc de depozitare a slăninei afumate; Bastionul dogarilor (secolele 15-16). Alte monumente: biserica “Sfânta Margareta” datând din secolul 14, menţionatã documentar în 1414 ca biserică a călugărilor benedictini, iar în 1545 ca biserică aparţinând cultului evanghelic, a fost refăcută în anii 1447-1482, cu unele modificări din secolele 17 şi 19, are un turn înalt de 70 m, cu un ceas care indică fazele lunii. Biserica păstrează picturi murale interioare de factură gotică executate în anul 1500, are un altar poliptic (1480-1490, restaurant în 1971), un amvon în stil baroc, din 1679, o orgă cu 30 de registre şi 1 300 de tuburi, construită în 1755 şi o colecţie de 40 de covoare din secolele 16-19; biserica franciscană (1444), în stil gotic cu transformări baroce din 1726-1742; casa parohială (1575); casa “Krug” (1531); Primăria veche (1616); casa “Schuller” (1588) în stilul Renaşterii transilvănene; casa “Rosenauer” (1621 cu transformãri din secolul 18); casa “Schuster Dutz” (1690, restaurată în 1813); casa istoricului sas Stephan Ludwig Roth (1796), inauguratã ca muzeu în 1969; clădirea unui liceu din 1604 la care a fost profesor renumitul savant Hermann Oberth; Şcoala piariştilor (1740); cazarma husarilor (1805); biserica greco-catolică cu hramul “Înălţarea Domnului”-Bob (1826); catedrala ortodoxă cu hramul “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, construită în perioada 1929-1935 dupã planurile arhitectului George Plăcinţeanu, sfinţită la 28 iulie 1935, cu picturi murale interioare executate de Gheorghe Belizarie (fratele lui Dumitru Belizarie), restaurate după mai mulţi ani; biserica “Sfântul Dumitru” (1999-2012); Sinagoga (secolul 19) ş.a.
